Preacuviosul Arhimandrit Sarántis Sarántos: ŞI ACUM CE FACEM? (NOUL BULETIN BILET FĂRĂ ÎNTOARCERE)

«Şi acum, ce facem?»

de Preacuviosul Arhimandrit Sarántis Sarántos, filolog şi teolog, membru fondator al Centrului de Studii Patristice

Graiul Ortodox 

 

 

 Comunicarea Părintelui Sarandis Sarandos, preot paroh la biserica Adormirea Maicii Domnului Amarousiou la conferinţa «Noul act de  identitate: drum fără întoarcere», organizată de Mitropolia Pireului şi de Centrul de Studii Patristice, pe 6 octombrie 2012, în sala “Melina Merkouri” a Stadionului “Pace şi Prietenie.

 

230151-sarantis[1] Vărsări de sânge, lupte grele pentru ţară – se înmulţesc pe întreg teritoriul Greciei. Din vremurile cele mai îndepărtate ale istoriei Greciei antice străbat ecourile jertfelor eroilor legendari de a veghea şi de a păstra pământul elen, preafrumoasele noastre meleaguri dăruite nouă de Cel Preaînalt, precum şi pentru înflorirea şi propăşirea înaltei noastre civilizaţii.

Iar luptele strămoşilor noştri au fost desăvârşite de suferinţele, lacrimile, crucea, persecuţiile inumane pentru Hristos, pentru o viaţă creştină eroică şi conştientă aici pe pământ şi pentru vieţuirea în veşnicie cu Preasfânta Treime, cu Preasfânta Maică a Domnului şi cu toţi Sfinţii. Marele sfânt şi bărbat al Bisericii noastre, Sfântul Constantin, împreună cu Sfânta sa Maică, Elena, cu rugăciunile milioanelor de sfinţi mărturisitori au creat o societate divino-umană – de neconceput, de altfel, doar prin puterile omeneşti –  văzută nu ca o iluzie, ci concretizată în însăşi crearea Noului Imperiu, numit la început Noua Romă, iar mai apoi gloriosul Imperiu Bizantin.

În zilele noastre, mai precis în ultimii doi ani, observăm că istoria se repetă printr-o nouă formă de persecuţie nemiloasă împotriva cetăţeanului grec, asupra căreia au convenit înşişi “guvernanţii” noştri, obedienţi faţă de puterile întunericului, faţă de Noua Ordine Mondială, şi care l-au vândut pe cetăţeanul grec simplu.

Un acord de împrumut cu termeni irevocabili a semnat de unul singur la Londra în luna mai 2010 primul-ministru al ţării lăsând, astfel, teritoriul ţării şi toată proprietatea noastră, atât cea privată, cât şi cea publică pe mâna “prietenilor” dumnealui, nemiloşii creditori ai ţării noastre. Ceilalţi miniştri, parlamentari şi partide – cu câteva excepţii – discută cum, când şi în ce condiţii vor putea, cu doar 180 de voturi (parlamentare), să ratifice şi celelalte puncte ale înţelegerii care nu fac decât să înrobească total ţara noastră. Însă, în loc de a încerca din răsputeri să lupte pentru drepturile şi libertăţile noastre în cadrul Comunităţii Europene, în cele din urmă au subscris şi ei pecetluind soarta tuturor grecilor. Au urmat memoriile, cu ignorarea şi umilirea efectivă a tuturor claselor de cetăţeni greci, desfiinţându-li-se practic toate drepturile pe care le dobândiseră, reducerea veniturilor şi îngrădirea libertăţii. Miniştrii noştri concurează cu o inventivitate demonică pentru reducerea zilnică a resurselor financiare, pentru desfiinţarea fondurilor asigurărilor sociale şi de pensii şi a furnizării serviciilor de sănătate publică.

Cele trei mii de sinucideri din ţara noastră nu deranjează în nici un fel pe cei ce ne conduc, în timp ce miniştrii de resort prezintă în mass media pe cetăţenii greci septuagenari ca fiind principalii vinovaţi pentru proasta funcţionare a sistemului de asigurări sociale. Smeriţi, simpli, părinţii duhovniceşti, luminaţi fiind, au arătat pericolele demersului şefului de guvern de atunci cu privire la intrarea în Comunitatea care, pe bună dreptatea, ar trebui să se numească Umanistă sau Atee, iar nu Europeană.

Pe întreaga durată a apartenenţei noastre la UE, dar, mai ales odată cu aderarea la moneda euro, cetăţenii greci obişnuiţi, chiar şi cei cu o viaţă duhovnicească mai puţin insuflată de Duhul Sfânt – vorbim de aceia care nu au fost otrăviţi de ideologiile partidelor politice – au înţeles în ce direcţie  merg lucrurile în ţara noastră. Între timp, odată cu constrângerea economică şi aşa greu de îndurat, se fac încercări din răsputeri de distrugere a întregii noastre Tradiţii greceşti şi creştine aflată în plin avânt. În prealabil  au legalizat avortul în ţara noastră. Acum sunt propuse şi implementate aşa-numitele înţelegeri de liberă convieţuire între “parteneri”. În anul şcolar care a trecut nu au mai dat – deliberat, după cum se pare – manuale elevilor. Dintr-o dată parvine o gramatică pentru clasele a V-a şi a VI-a care le paralizează elevilor capacitatea de învăţare şi viciază limba nostră atât de bogată. Lecţia de religie, cu siguranţă, nu face decât să alieneze predarea şi învăţarea dreptei credinţe în care au fost botezaţi copiii noştri şi îi sileşte să se lase înşelaţi fără criterii de falsele curente religioase. Istoria noastră este grosolan falsificată. Ni se vorbeşte de aglomeraţia de pe cheiul din Smirni [actualul oraş Izmir din Turcia] în loc să ni se spună despre catastrofa din Asia Mică… Nefericiţii imigranţi sunt prezentaţi drept principalii vinovaţi pentru toate câte se întâmplă. Dintre aceştia, cei care comit acte ilegale sau chiar penale nu sunt arestaţi, ci chiar favorizaţi, iar faptele lor sunt puse pe seama cetăţenilor greci.

Ceea ce se aştepta şi fusese programat de mult timp atât la nivel local, din interiorul ţării, dar mai ales din exterior de către instrumentele Noii Ere este îngrădirea totală a libertăţii – pe care Însuşi Dumnezeu ne-a dăruit-o – prin emiterea actelor electronice de identitate, a noilor acte de identitate, numite şi Carta Cetăţeanului, având drept scop înrobirea noastră prin însemnarea sau pecetluirea  finală care ni se pregăteşte. După ce am auzit toate discursurile distinşilor vorbitori, ne dăm seama că înlocuirea iminentă a actelor noastre de identitate nu este o procedură obişnuită de înlocuire a actelor de identitate, ci se are în vedere integrarea cetăţeanului elen – şi mai apoi a tuturor cetăţenilor lumii – într-un sistem mondial de monitorizare. Guvernul mondial este pe cale să fie înfiinţat sau, mai degrabă, acest lucru deja s-a întâmplat. Prin intermediul internetului şi a guvernării electronice sunt globalizate toate componentele vieţii cotidiene, ale limbii, ale educaţiei, ale divertismentului, diversele preocupări, şi conduc la izolarea individului, la desfiinţarea tuturor instituţiilor sociale,  precum căsătoria, familia, şi odată cu aceasta, naşterea şi creşterea copiilor. Componenta de bază a globalizării este sistemul bancar care unifică toate economiile, atât ale ţărilor membre, cât şi ale persoanelor particulare. În interviul care a urmat întrevederii dintre primul-ministru al ţării noastre şi Shimon Perez – primul-ministru israelian – acesta din urmă a declarat următoarele: „Deja organizarea economică a atins punctul ei cel mai de sus. Tinerii noştri acceptă sistemul economic de tip global. Dar cum este posibil să funcţioneze ca  economie mondială, în mod corect şi stabil dacă nu se va constitui un guvern global condus de un singur guvernator?”.

Cu ceva timp înainte, primul nostru ministru ne-a surprins cu afirmaţia lui, şi anume: ”Avem nevoie de un guvern global şi acest lucru trebuie să se întâmple în cel mai scurt timp”.

Astăzi, toate câte a spus domnul Perez sunt percepute favorabil într-o ţară care îşi conduce forţat cetăţenii şi propriile interese către noul guvern global prin impunerea noilor acte de identitate. După cum se ştie, toate datele noastre cu caracter personal se află deja într-o arhivă a Departamentului de Siguranţă a Statului. Un singur computer conţine toate datele cu caracter personal ale cetăţenilor greci….

Dintotdeauna, desigur, Direcţia pentru Siguranţa Datelor cu Caracter Personal a păstrat datele personale referitoare la toţi cetăţenii, în vederea emiterii actului de identitate a fiecăruia dintre noi, care se făcea cu o fotografie şi cu datele noastre personale sumare, aceleaşi pentru fiecare cetăţean. S-a constatat că întotdeauna Direcţia Generală de Siguranţă a ţării, urmărind siguranţa cetăţenilor, păstra şi alte date cu caracter personal atunci când acestea apăreau şi care mai apoi erau evaluate şi în funcţie de această evaluare urmau să fie păstrate ori nu.

Însă, în afară ofiţerilor responsabili ai Siguranţei Generale, pentru nimeni altcineva nu era posibil sau uşor să  valorifice şi să folosească datele personale care, pentru mai multă siguranţă erau păstrate sub formă scrisă în registre speciale şi cărţi. Astăzi însă toate datele noastre personale sunt înregistrate şi păstrate în formă digital-electronică. De acum toţi vom fi expuşi hackerilor ingenioşi care acţionează atât legal, cât şi ilegal. Primul hacker „legal” este Administraţia Financiară, iar cel de-al doilea este sistemul bancar. Cooperarea dintre cele două sisteme s-a concretizat în transferuri de bani realizate în mod abuziv din contul nostru bancar personal pentru datorii către Trezorerie, pentru achitarea diferitelor datorii acumulate (apă, electricitate etc). Este deasemenea cunoscut faptul că au fost sustrase fişiere electronice care cuprindeau reţete medicale pe care medicii le prescriseseră pacienţilor lor. A se consemna că Asociaţia Medicilor din Atena a apelat la Consiliul de Stat pentru a nu mai fi obligaţi medicii de a înregistra A.M.K.A. [numărul matricol al asigurării sociale] în reţetele celor care posedă asigurare. Astfel, devin, astfel, cunoscute toate medicamentele care ni s-au administrat. Imediat ce farmacistul introduce în computer numărul matricol al asiguratului, imediat îi apare pe ecran tot cazierul medical al clientului său. Astfel, se naşte o firească întrebare: Din ce motiv hackerii au sustrat reţetele în format electronic? Ce să facă cu ele? Din moment ce nici măcar sărmanii bolnavi nu mai pot să folosească reţetele, de vreme ce  farmaciştii nu mai eliberează medicamente pe baza reţetelor fiindcă nu primesc înapoi banii de la Stat?

În ţara noastră deja a fost votată legea şi în curând se va pune în aplicare procedura de guvernare cu ajutorul datelor electronice. Arhiva electronică a fiecărei instituţii de stat se află deja conectată la sistemul bancar. Prin urmare, fiecare cetăţean va fi sclavul „mult-milostivului” stat, care acţionează tâlhăreşte, şi al „darnicului” sistem bancar. Dacă simplul cetăţean va avea o minimă sumă de bani în contul său, ca să-şi ducă zilele de azi pe mâine, imediat va intra în funcţiune sistemul bancar care deja este conectat cu agenţiile de colectare a restanţelor „rău platnicilor” şi printr-o singură comandă electronică i se vor extrage banii din conta în baza unei legi sau a alteia. Este o jefuire operată electronic, acoperită juridic, a pensionarului, de pildă, şi aşa foarte, foarte sărac.

Însă, nu-i de ajuns toată această capcană care i-a fost întinsă cetăţeanului grec de rând. Nu e de ajuns că în fiecare zi suntem ameninţaţi prin intermediul televizorului cu privire la dificultăţile imediate ce vor urma. Nu-i destul că nu pot fi achitate datoriile către „binefăcătorii” noştri creditori. Nu este de ajuns că numărul celor care nu au loc de muncă a ajuns la două milioane de persoane.  Nu e suficient că nu mai are nici o siguranţă acelaşi cetăţean grec plătitor de taxe. În final, i se va solicita ca de bună voie să primească actul de identitate electronic care, nu doar că nu îi va uşura viaţa, ci îl va face şi mai vulnerabil la toate pericolele prezentate mai sus, precum şi faţă de altele, încă de neanticipat sau de neimaginat.

Noul act de identitate electronic va conţine un microcip de tehnologie avansată (R.F.I.D.) care are o imensă capacitate de stocare de informaţii cunoscute de noi sau necunoscute. Deasemenea, acest act de identitate electronic va conţine şi un emiţător cu antenă care se va afla în legătură cu baza de date care conţine arhiva cu datele personale.  Cipul de tip R.F.I.D este unul programabil. Se consideră că noi nu vom avea posibilitatea de a controla acest cip şi, prin urmare, nu vom fi anunţaţi când cipul va fi accesat şi se vor adăuga ori şterge unele informaţii. Nu vom ştii, desigur nici cine va efectua toate aceste operaţiuni. Fiind acţionat prin unde electromagnetice (fără fir) foarte uşor va putea fi reprogramat de către hackeri sau de către oricine altcineva. De vreme ce lucrurile funcţionează în acest mod, din moment ce întregul aparat de stat este duşmanul cetăţeanului grec exploatat, de ce să acceptăm actul de identitate electronic?

Vedeţi îndrăzneala şi cinismul celor care ne conduc? Vei fi pus să semnezi o cerere al cărei conţinut a fost întocmit de înşişi cei de la putere. Te vor obliga să plăteşti şi cinci euro ca să fie încredinţaţi că te-au înrobit, că eşti prizonier în închisoarea lor electronică căreia te-ai predat de bunăvoie. Din păcate, există încă oameni simpli, dar şi preoţi şi teologi, iubiţi fraţi de-ai noştri întru Hristos, care îngroapă capul în nisip, aşa cum face struţul. Nu acceptă să vadă pericolul şi spun că toate acestea nu sunt reale. Însă realitatea îi contrazice findcă deja se întâmplă ceea ce în urmă cu câţiva ani era de domeniul ştiinţifico-fantastic. Unii zic: ”Eu nu am nimic de ascuns, să facă publice toate datele mele personale. Eu nu am «rufe murdare» (fapte ori dovezi incriminatorii).” Hristos a avut ceva de ascuns? Câte „vai-uri” nu a rostit la adresa cărturarilor şi a fariseilor. Nu se temea de nimeni şi de nimic. Şi totuşi aceştia L-au discreditat şi permanent încercau să găsească prilej pentru a-L acuza de încălcarea Legii. Îi răstălmăceau chiar şi cuvintele, spusele, pentru a-L incrimina. Iar Iisus nu a spus nimic în faţa lui Pilat la proces şi nu a participat deloc la săvârşirea faptelor lor rele. Ar fi putut şi Hristos să fie împăciuitor, să caute să se „împace” cu acuzatorii lui pentru a nu fi condamnat. Ar fi putut cu uşurinţă să demonteze fiecare acuzaţie ce i-a fost adusă, ca să scape. Dar scopul Lui nu era achitarea, ci de a da în vileag josnicia lor, iar ei să se curăţească prin pocăinţă de faptele lor rele. Prin urmare, noi de ce să lăsăm pe mâna celor vicleni viaţa şi libertatea noastră din moment ce ne-au fost dăruite de Dumnezeu? În Anglia au fost introduse încă de acum doi ani actele de identitate electronice. Deja ajunseseră în mâinile a mii de cetăţeni englezi. Însă, imediat ce au înţeles că astfel se expun pericolului pierderii libertăţii le-au predat înapoi autorităţilor, iar legea care le impunea nu a putut fi aplicată.

Şi acum ce facem?

  1.     Cunoaştem, iubiţi credincioşi, că Sfânta noastră Ortodoxie, Sfânta noastră Credinţă nicicând nu a fost opresivă ori dictatorială. Scopul pe care ni l-am propus nu este decât informarea cât mai exactă şi mai amănunţită. Iisus Hristos ne-a învăţat adevărul său: «Eu sunt Adevărul», dar oamenii nu s-au lăsat convinşi. Cărturarii şi fariseii, care erau oameni religioşi, membri de vază ai Bisericii acelor vremuri, nu L-au crezut. Aşadar, cu glas mare rostim şi noi, asemenea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, acele cuvinte  din Sfânta Scriptură “cine doreşte…”.
  2.      Cu modestie considerăm că tot acest climat apăsător creat în ţara noastră, dar şi situaţia externă (de ex. războiul din Siria, care este îndreptat în principal împotriva creştinilor) nu ne permite prea mult să ne hazardăm cu declaraţiile. Cine doreşte, cine înţelege, trăieşte şi sesizează practic, spiritual ori duhovniceşte situaţia prezentă, dar şi ceea ce urmează să se întâmple, să rostească cu responsabilitate şi răspicat: Nu, nu mă voi preda de bunăvoie acestei adevărate închisori electronice, care îmi promite că în acest mod îmi va uşura viaţa în  relaţia cu serviciile publice. Se ştie deja că circa o sută de mii de cetăţeni greci s-au declarat – prin intermediul internetului – împotriva acceptării noului act de identitate electronic. Mai putem oare avea încredere în cei care prin fapte, prin declaraţii, prin reducerea salariilor sau anularea tuturor drepturilor de asistenţă medicală şi, în general, a asigurărilor sociale, ne-au înşelat în modul cel mai grosolan, în cârdăşie cu prietenii lor, membrii ai lojilor masonice şi ai consiliilor care supraveghează crearea Noii Lumi, a Noii Ordini Mondiale? Este posibil ceea ce susţine coaliţia partidelor de stânga din guvern, şi anume faptul că este pentru prima şi pentru ultima oară când ne-am dat acordul pentru implementarea măsurilor economice antipopulare de austeritate? Este posibil să declare cu cinism că: doar o singură dată vă ucidem?

Însă cele discutate astăzi aici vor ajunge la urechile lor. Măcar de ar destupa urechile unora dintre ei. Pe toţi acei miniştri ori parlamentari pe care îi cunoaştem îi putem informa personal. Şi le vom spune răspicat că nu dorim „închisoare electronică”; act de identitate electronic nu vom accepta. Printr-o comunicare personală, de la om la om, civilizat şi cu bune intenţii să facem efortul de a-i informa, fiindcă se poate să nu fi înţeles exact ce înseamnă actul de identitate electronic. Permiteţi-mi, vă rog, să adaug ceva, nu pentru a critica  însă, ci pentru a informa. În urmă cu circa douăzeci de ani, atunci când au apărut primele discuţii despre actele de identitate electronice pe care guvernul „de dreapta” de atunci le promova cu insistenţă, un înalt cleric de la noi, influenţat şi el de politic, declara: „De ce atâta tulburare? Eu aş putea să trec acest număr (666) şi pe veşmintele cu care slujesc, fiindcă nu văd nici un pericol în acest sens. De vreme ce Îl am pe Hristos de partea mea nu mă tem în nici un fel de ceea ce-mi poate face diavolul”. Mai târziu însă, când a aflat adevărul despre actele de identitate electronice, şi-a schimbat părerea şi atitudinea şi, în mod public, a tras un semnal de alarmă pentru ca turma cea cuvântătoare să nu accepte această înrobire. Este de datoria noastră, a tuturor celor prezenţi la această conferinţă, să facem cunoscut toate câte s-au spus aici către toţi pe care îi cunoaştem şi, în general către toţi concetăţenii. Considerăm că nu constituie o îndrăzneală prea mare această informare către distinşii clerici colegi  şi  Preasfinţiţii Arhierei prezenţi aici.

Cât priveşte numărul 666 v-aţi întrebat, desigur, de ce nu am început cu acest subiect. Sfinţii şi cuvioşii Părinţi Aghioriţi iau în discuţie această temă începând cu sfântul luminat de Dumnezeu, vrednicul de pomenire părintele nostru Paisie Aghioritul. În acest moment vă solicit să fiţi atenţi. Un cercetător specialist în informatică a atras atenţia asupra unui lucru.  Cipul de tip R.F.I.D. este un cip care poate fi reprogramat. Oricând doreşte, guvernul poate da ordin ofiţerilor Direcţiei Naţionale de Securitate care sunt utilizatorii şi totodată cei care supraveghează datele noastre personale – atât cât este posibil acest lucru – să adauge sau să elimine numărul 666 din sistem, pentru a induce în eroare pe credincioşi. Suntem siguri că statul elen ţine neapărat să introducă numărul 666 în noile acte de identitate, eventual în formă criptată. Există multe profeţii în trecut potrivit cărora numărul 666 (numărul fiarei din Apocalipsă) se va regăsi în actele de identitate electronice sau în alte acte asemănătoare. În continuare prezentăm  două pagini din articole  publicate de noi în trecut despre Actul de Identitate. Conţine câteva nume ale politicienilor şi jurnaliştilor care insistă că numai numărul 666 poate fi folosit drept cod de acces în sistemul central de informaţii. Sunt de menţionat şi declaraţiile celor responsabili că există numărul 666 înscris în actele de identitate electronice pentru a putea fi recunoscute şi citite de către toate computerele aflate în dotarea diferitelor servicii guvernamentale.  Publicaţia „Mărturie Ortodoxă”, nr. 7, publică câteva astfel de declaraţii ale politicienilor  şi jurnaliştilor de la noi:

  • Lukas Papadimas (Ministru Secretar de Stat în Ministerul de Externe): A recunoscut deschis că numărul incriminat (666) este folosit din motive tehnice care ţin de informatizare. [postul de televiziune Antena, emisiunea „Ora adevărului” moderată de dl. Pretenderis (cu intervenţia Mitropolitului de Alexandroupolis, Preasfinţitul Anthimos) martie, 1977].
  • Theodoros  Pangalos (Ministru de Externe), la întrebarea ziaristului N. Hatzinikolaou, de ce nu schimbă nr. 666, de vreme ce protestează atât Biserica, cât şi clerul, a răspuns: „Nu putem să-l înlocuim, fiindcă e vai de noi dacă vom ajunge să ne luăm după o mână de oameni ciudaţi. [postul de televiziune Mega, emisiunea „Faţă în faţă”, imediat după semnarea convenţiei Schengen].
  • Pavlos Sarlis (Europarlamentar, Néa Dimokratia, susţinător al Convenţiei Schengen) : „666 va fi inclus în actele electronice de identitate… Este la îndemâna oricărui guvern să schimbe sistemul electronic existent şi să folosească alt sistem care să nu conţină numărul 666, de vreme ce acest număr a iscat atâtea împotriviri, în general”[cotidianul „Apoghefmatini”, 15-6-97, p. 24].
  • Ilias Papadopoulos (raportor al Convenţiei Schengen din partea P.A.S.O.K) a răspuns afirmaţiei arhiepiscopoului Hristodoulos care vorbise despre existenţa numărului 666 în noile acte de identitate electronice: ”Ţin să observ că Înaltpreasfinţitul Hristodoulos este foarte pozitiv în discursul său, a redat foarte  corect semnificaţia numărului 666…, suntem însă în epoca tehnologiei informaţionale, iar stat puternic este acela care deţine cele mai multe informaţii, mai mult decât acela care are mai multă tehnologie militară. Suntem obligaţi, deci, de a intra în acest sistem, fiindcă trebuie să vedem şi ce s-ar fi întâmplat dacă nu am intra” [Televiziunea SKAY, Ştiri 10-06-1997].
  • Ioannis Loverdos (jurnalist) : „Numărul 666 se va regăsi în noile acte de identitate din nevoia de automatizare aşa cum se găseşte stipulat în documentul de ratificare a Convenţiei Schengen” [ziarul „Investitorul”, sâmbătă 14-06-1997].
  • Iorgos Paschalidis (ministru). Încercând să liniştească membrii comisiei arhiereilor care l-a vizitat, a declarat: „666 nu este ceva rău. Pur şi simplu este un număr înainte de 667 şi care urmează după 665!… [cotidianul „Presa Liberă”, 11-06-1997].
  • Hristos Nikolaidis (jurnalist): ”…cercetători specialişti din domeniul programării  IT observă că apariţia acestui număr în sistemul de operare este pur şi simplu întâmplătoare. Mai exact, se precizează că acest număr se regăseşte pe eticheta fiecărui bun de consum, în codul de bare, nu unitar (666), ci  sub forma celor trei elemente de 6 care îl constituie. Forma care dă denumirea de „şase” (6) este constituită din două linii, una îngustă şi una mai lată, şi se repetă la început, la mijloc şi la sfârşitul codului de bare…” [cotidianul „Vestitorul”, marţi 17-07-1997].
  • Ilias Papadopoulos (raportor al Convenţiei Schengen). „Este păcat că o  societate în carele legile funcţionează, aşa cum se întâmplă în ţara noastră, unde se fac auzite toate doleanţele cetăţenilor, se lasă influenţată de o minoritate care vrea să impună un număr (este vorba de înlocuirea numărului 666 cu 777)” [televiziunea de stat ET3, emisiunea „Investigaţii”]. De ce oare  atâta insistenţă pentru un anumit număr – controversat din punctul nostru de vedere –  din partea celor, mai mult sau mai puţin importanţi, care construiesc „Lumea Nouă”? Dacă computerele au nevoie de un număr format din trei cifre pentru a comunica între ele în reţeaua internaţională (interguvernamental), noi, creştinii, dacă am fi fost de acord cu celelalte detalii ale actelor electronice, am fi propus o multitudine de numere pentru  fi folosite. Aşa stând lucrurile cine are idei fixe în această privinţă? Creştinii, care nu sunt de acord cu un anumit număr (666) sau „stăpânitorii lumii acesteia” care insistă doar cu acest 666 satanic şi nu acceptă orice alt număr??? 

3. De aceea am adus argumentul „înrobirii electronice” prin intermediul căreia cei care vor să construiască „Lumea Nouă” încearcă să ne priveze de libertatea pe care Dumnezeu Însuşi ne-a dăruit-o. În sensul acesta vom asculta două paragrafe dintr-o carte care răspunde acestei probleme, editată de Chilia Sfântului Nicolae Burazeri (Sfântul Munte Atos), intitulată „Responsabilitatea alegerii noastre”: «Cum poate străbate, în această furtună creată de arhitecţii Lumii Noi, cuvântul lui Dumnezeu despre viaţa duhovnicească trăită în Duhul Sfânt? Nu se mai vorbeşte despre chipul uman, despre  voinţă liberă, despre viaţa duhovnicească trăită în Duhul Sfânt. Toate câte a lucrat „înţelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu (Efeseni 3:10)” se pare că nu-şi mai au locul aici. Sunt anacronice şi de neacceptat. Şi totuşi: nici un frate (mic ori…Mare), nici un om nu ne-a mântuit (Psalm 48:8), ci doar Dumnezeu-Omul. Acesta ne-a eliberat din stăpânirea iadului şi din puterea morţii. Numai Hristos ne-a răscumpărat cu Sângele Său. „Răscumpăratu-ne-ai pe noi din blestemul Legii cu cinstit Sângele Tău”. Hristos s-a dat pe Sine Însuşi pentru a-l răscumpăra pe om şi mai ales voinţa lui. Ne-a făcut ai Lui. „Nu sunteţi ai voştri, aţi fost răscumpăraţi cu un preţ”(I Corinteni 6:19-20). De aceea, pentru nimeni altcineva nu trebuie să lucrăm şi nimănui nu trebuie să ne dăm pe noi înşine, nici sufletul, nici trupul, nici dragostea, nici recunoştinţa şi nici judecata noastră. Sfântul Nicolae Cabasila spune: „Încă de la început, omul a fost creat în cinstea Noului Om, Hristos. Pentru Acela au fost create şi raţiunea, dar şi dorinţa. Ni s-a dat raţiunea, ca să-l cunoaştem pe Hristos; ni s-a dat dorinţa de a tinde către El; am primit recunoştinţa pentru a-I mulţumi….».

Iată de ce atât noile paşapoarte biometrice, cât şi actele de identitate electronice şi cipurile implantate, cu toate consecinţele lor oribile şi înfricoşătoare, chiar dacă ne deservesc, nu-şi locul în viaţa noastră. Pentru că, într-adevăr, ele ne cer sufletul, mintea, gândul, dorinţa. Pretind însuşi sufletul nostru pentru care „Hristos a murit” (Romani 14:15). Cuvântul veşnic al Domnului este deosebit de actual: „Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau unuia îi va sluji şi pe celălalt îl va dispreţui. Nu putem sluji lui Dumnezeu şi lui mamona”.

4. Buletinul electronic însă reprezintă arvuna pecetluirii. După cum susţinea de-Dumnezeu-luminatul Părinte Paisie Aghioritul, unii vor apărea la televizor şi vor provoca false nelinişti în rândul oamenilor, spunând că şi-au pierdut actul de identitatea şi ne vor arăta cât de neplăcute sunt consecinţele acestei pierderi. Iar pe temeiul acestui argument ne vor implanta în mâna dreaptă un microcip care va conţine toate datele noastre personale. Actul electronic, având la bază tehnica telefoniei fără fir, ceea ce înseamnă că va funcţiona oarecum asemănător cu telefoanele mobile, va putea transmite şi primi diferite influenţe prin intermediul microcipului. Există o informaţie, obţinută în urma unui studiu ştiinţific, potrivit căreia, dacă microcipul se va reprograma şi va influenţa encefalul prin anumite unde electronice, va putea acţiona şi asupra voinţei şi va putea influenţa psihic dispoziţia sau hotărârile purtătorului. Dacă microcipul conţine fie şi o cantitate foarte mică de substanţă chimică otrăvitoare, e posibil ca lucrurile să fie cu mult mai serioase, bine ştiind că ne conduc oameni care încontinuu ameninţă, înjosesc, înrobesc şi umilesc cetăţeanul grec, nepăsându-le în chip primejdios de supravieţuirea sau de viitorul acestuia. În ce priveşte persoanele cu vârste de peste 70 de ani, şefii de guvern actuali şi-au arătat făţiş atitudinea dispreţuitoare şi intenţiile, mai rele chiar decât ale mentorilor lor politici care le-au premers.

În America circulă deja ştirea că în câteva state s-a votat legea pe baza căreia, din 2013, va trebui ca toţi cetăţenii să se pecetluiască, să îşi implanteze în mâna dreapta microcipul, altfel nu vor avea acces la sistemul de sănătate. Aşadar, cei care nu se vor conforma, vor fi consideraţi în afara legii.

Permiteţi-mi o divagaţie de la subiect care, totuşi, are o legătură strânsă cu tema noastră. Dintr-o dată, sistemul impune studenţilor noştri o legitimaţie electronică însoţită de depunerea unei declaraţii prin care sunt de acord să-şi doneze trupurile [în cazul morţii]. Noua Eră pretinde, prin guvernatorii noştri, ca pe tinerii noştri să îşi ofere de bună voie organele statului antihristic şi nelegiuit. Nu doar persoanele de peste şaptezeci de ani vor fi astfel proscrise, ci şi cei mai tineri. Sunt datori să se declare de acord cu sistemul lor, prin legitimaţie. Sunt datori, nu numai în baza legii 3984/2011 referitoare la „presupusele consimţăminte”, lege votată cu cinism chiar în zilele în care manifestau „revoltaţii” [manifestaţii de stradă din vara lui 2011 ale celor revoltaţi împotriva măsurilor economice, mai ales ale tinerilor, n.tr.], prin care cetăţenii sunt chemaţi să accepte „liber”, personal, de bună voie, să fie victimele regimului.

Domnul nostru Iisus Hristos nu a mai „apucat” să îşi doneze organele, El nu a mai gândit filantropic. „Nici un os din El nu se va zdrobi”, ne spun sfinţii Proroci şi sfinţii Evanghelişti. Domnul nu a îngăduit să-I fie mutilat trupul. Mai mult încă, jertfa Lui pe cruce, moartea şi coborârea la Iad au anulat ontologia morţii, „cu moartea pre moarte călcând şi celor din mormânturi viaţă dăruindu-le”. De ce ne împing copiii spre noua modă a epocii donării trupurilor? Nu îi împing spre înregimentarea lor parţială în sistemul antihristic newage-ist?

5. Având înaintea noastră toate aceste nenorociri atât de vătămătoare care sunt iminente, se naşte întrebarea firească: Ce vom spune copiilor noştri şi nepoţilor noştri? Iată, cunoaştem că, iniţial, AMKA s-a acordat celor mari, însă foarte curând legea s-a extins şi asupra celor tineri; la fel se va întâmpla şi cu buletinul electronic care la un moment dat se va acorda şi celor mici şi astfel, mult mai uşor, va urma implantarea în mânuţele lor nevinovate. Toată răspunderea va cădea asupra noastră, a celor care ne vom lasă copiii abandonaţi în dinţii lupului celui înţelegător, ai antihristului. Când vor creşte, oare nu vor simţi asupra lor şi înlăuntrul lor stăpânirea demonică? Inerţia noastră, neimplicarea şi indiferenţa mascată, oare nu le vor îngreuna paşii în creşterea şi vieţuirea lor elementară? În locul bogăţiei şi al libertăţii le vom dărui spre moştenire sărăcie şi robie?

parintele-justin-parvu[1]6. Într-un text de mare profunzime al Sfântului Părinte român Iustin Pârvu, publicat pe 14 ianuarie 2009, se vede limpede neliniştea sa faţă de hotărârile pe care şi le asumă fiecare cetăţean român ortodox cu privire la impunerea buletinelor electronice. Le reaminteşte românilor următoarele:„Nu credeam că voi trăi să văd şi eu începutul acestor vremuri apocaliptice de durere, dar iată, mânia Domnului a venit asupra noastră mai devreme din cauza păcatelor şi a fărădelegilor pe care le-am săvârşit. Şi văd cum bieţii oameni nu sunt pregătiţi să depăşească aceste capcane ale vicleanului, a cărui nouă hotărâre este să ne pecetluiască sufletele cu pecetea diavolului – 666. Cu toţii am citit Apocalipsa şi profeţiile care s-au scris în urmă cu 2000 de ani: «Şi ea îi sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, pe cei bogaţi şi pe cei săraci, pe cei slobozi şi pe cei robiţi, ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei sau numărul numelui fiarei» (Apoc. 13:16-17).  

Această vreme în care trăim este înaintemergătoarea acestei profeţii. Presaţi de lege şi de guvern, românii sunt forţaţi să intre într-un plan de localizare şi supraveghere, la nivel naţional şi internaţional. Plan care, practic, fură libertatea oamenilor”.  Părintele Iustin , continuându-şi sfaturile către românii ortodocşi, cu multă dragoste şi cu simţământul înaltei răspunderi pastorale, le spune: „Probabil că pentru mulţi dintre dumneavoastră acest cip este ceva neînsemnat, dar în spatele acestui sistem care înregistrează oamenii şi conţine toate informaţiile, se ascunde o întreagă dictatură, un plan diabolic, prin intermediul căruia accepţi să îţi vinzi sufletul diavolului. Înregistrarea oamenilor, după cum facem cu animalele, este primul pas dintre măsurile care se iau pentru supravegherea deplină a omului. Iubiţii mei, după cum au profeţit Sfinţii Părinţi, acceptarea acestui cip este ca şi cum ne-am nega credinţa. Să nu credeţi că putem sluji şi lui Dumnezeu, şi lui mamona. Nu, iubiţii mei, nu primiţi acest semn diavolesc, care vă va lua ceea ce vă aparţine prin moştenire de la Dumnezeu, dreptul la identitate, unicitate şi originalitate a fiecărui om. Trebuie să apărăm acest drept pe care ni l-a dat Domnul, chiar dacă va trebui să îl plătim cu preţul vieţii. Degeaba aţi câştigat lucruri trecătoare, lumeşti, dacă pierdeţi sufletele voastre şi pe ale copiilor voştri, pentru că Sfinţii Apostoli ne spun foarte clar, că «trebuie să ascultăm pe Dumnezeu mai mult decât pe oameni» (Fapte 5:29).”

7. Am păstrat pentru final un text recent, excepţional, al Bisericii Ortodoxe Ruse cu privire la actele de identitate buletine. Este un proiect de hotărâre „Despre poziţia Bisericii faţă de apariţia şi dezvoltarea noilor tehnologii de identificare a oamenilor”.

Comisia Intersinodală pentru relaţiile Bisericii cu statul şi societatea a redactat un prim proiect pe care l-a definitivat Sfântul Sinod Permanent sub îndrumarea Patriarhului Chiril.

Din 2001, al şaptelea plen al Comisiei Teologice Sinodale a Bisericii Ortodoxe Ruse a început să se neliniştească în ce priveşte tema actelor de identitate electronice.

La următoarele Sinoade din 2004, 2005, 2009 s-au pus în discuţie toate problemele care se vor ivi odată cu impunerea buletinelor electronice.

S-au trasat următoarele concluzii:

  • Mii de cetăţeni ruşi sunt constrânşi să folosească în viaţa cotidiană mijloacele electronice de supraveghere şi documentele electronice.
  • Se schimbă substanţial modul de viaţă a cetăţenilor care sunt supuşi guvernării electronice.
  • Legile de funcţionare a sistemelor de guvernare creează pericolul supravegherii depline şi al direcţionării obligatorii a omului şi a societăţii către anumite scopuri.  
  • Baza comunicării digitale la nivel internaţional o reprezintă identificarea fiecărei persoane printr-un cod digital pe care îl foloseşte o persoană pentru fiecare tranzacţie. Astfel se codează şi se numerotează, pierzându-şi numele care îl caracterizează ca persoană. 
  • Fără codul digital, persoana se expune pericolului de a fi exclus pretutindeni, ajungând până la a nu mai putea să îşi procure nici hrana. 
  • Un pericol imediat, dar vizibil, este acela al pierderii independenţei naţionale a unui stat. Noi deja ne-am pierdut independenţa naţională din pricina convenţiilor de împrumut pe care le-au semnat şi validat 200 dintre parlamentarii noştri. Există pericolul ca acest cod să însoţească omul, chiar şi după moartea sa.
  • Apare acum un nou tip de delicte, cele electronice. Astăzi poţi jefui o bancă fără să spargi uşi şi case de bani sau să furi o persoană doar aflând codul cardului său.
  • Semnăturile digitale, chiar şi în cel mai avansat sistem, nu te pot asigura împotriva rău-făcătorilor.
  • Fiecare biocod conţine mult mai multe informaţii decât este nevoie pentru o simplă identificare a persoanei. Posibilităţile de abuz prin datele biometrice sunt vădite în situaţiile de discriminarea sau acceptarea la o slujbă, ajungându-se până la cruntul şantaj.
  • Biserică este de acord cu neliniştile cetăţenilor şi consideră inadmisibilă anularea drepturilor constituţionale, în cazul în care oamenii vor refuza colectarea şi prelucrarea datelor lor personale.
  • Documentele electronice nu trebuie să conţină informaţii necunoscute şi de neînţeles cetăţenilor. Nu trebuie să existe simboluri profanatoare şi caractere imorale sau ceva ce ar putea ultragia simţămintele religioase ale credincioşilor.
  • Clerul, monahii şi toţi fiii credincioşi ai sfintei Biserici sunt chemaţi să manifeste cu înţelepciune judecata creştină, să păzească libertatea mărturisirii credinţei lor, apărându-şi unitatea lor în Biserică pentru a aduce roade bune.

8. Sfântul Sinod al Bisericii Greciei s-a ocupat în mod repetat, cu interes neadormit şi continuu, de problema buletinelor electronice, deoarece împărtăşeşte îngrijorarea şi neliniştile poporului ortodox grec. În comunicatul din 9 Martie 1993, printre altele, s-au adus în discuţie actele de identitate electronice, „… având în vedere posibilităţile nelimitate ale tehnologiei electronice, fie spre sustragerea datelor, fie spre corelarea lor, există primejdia unei ameninţări de coşmar împotriva libertăţii personale a cetăţeanului… viitoarea (carte de identitate) să conţină date personale ale deţinătorului, de nevăzut cu ochiul liber şi, prin urmare, necunoscute deţinătorului”.

      De asemenea, în enciclica 2626/7-4-1997 cere literal: „prin proceduri constituţionale legiferate, Guvernul să se preocupe pe cât posibil de protejarea persoanei împotriva prelucrării electronice a datelor personale…”. În acelaşi timp preconizează: „pentru protejarea individului, să nu fie acceptat drept cod numeric al sistemelor electronice statale numărul 666”.

Altminteri, în enciclica 2641/9-2-1998, Sfântul Sinod „… insistă asupra mai vechii sale luări de poziţie asupra acestui subiect şi proclamă şi susţine nevoia de garantare a protecţiei caracterului privat al vieţii personale şi familiale şi confidenţialitatea comunicării…, iar în cazul în care va fi folosit odiosul număr 666, va recomanda credincioşilor să nu accepte noile buletine”.

În comunicatul Sfântului Sinod Permanent cu privire la Cardul Cetăţeanului din 8 decembrie 2010 subliniază „neclaritatea, contradicţia şi dezordinea” care există în proiectul de lege cu privire la guvernarea electronică. [Sinodul]„… îşi declară reţinerea” [faţă de proiect], deoarece „Biserica respectă irepetabilitatea persoanei omului şi libertatea dăruită de Dumnezeu. Fiinţa umană nu poate să fie dezgolită de demnitatea şi de trăsăturile sale unice”.

La finalul comunicatului Sfântului Sinod Permanent din 17-11-2010, printre altele, se accentuează următoarele: „Cardul Cetăţeanului nu trebuie să conţină în nici un chip, vădit sau ascuns, numărul 666” şi „de asemenea, în nici un fel nu trebuie ca acesta să încalce libertatea personală”.

Argumentul statornic al multora, acela că Biserica oficială trebuie să ia poziţie, să vorbească, să reacţioneze, este în parte rezonabil. Şi, de altfel, deja prin enciclicele mai sus amintitele şi prin comunicatele în presă, Sfântul Sinod s-a pronunţat cu foarte multă seriozitate asupra actelor de identitate electronice. Va trebui însă şi noi să înţelegem că Sfântul Sinod nu este stăpânit de spontaneitatea specifică mireanului sau partidelor politice. Chiar şi în privinţa canonizării Părinţilor cu sfinţenie recunoscută, Biserica nu se grăbeşte entuziast să hotărască, ci aşteaptă mai întâi intervenţia Sfântului Duh, glasului pliromei Bisericii Ortodoxe şi, la sfârşit, pecetea hotărârilor sinodale.

Observăm că în comunicatele Sfântului Sinod Permanent din 1993, 1997, 1998 şi 2010 se regăseşte aceeaşi mentalitate, aceleaşi poziţii de bază, aceeaşi cumpătare, nici un aer sau expresie de îngrijorare. Nu regăsim acelaşi mod de exprimare şi în Biserica Ortodoxă Rusă? Acest Har necreat al Sfântului Duh luminează, mişcă şi povăţuieşte pe Sfinţii Părinţi, din primele veacuri creştine până astăzi.

9. Orice altă mărturisire sau reacţie de împotrivire, desigur, are sens, pentru că e posibil să contribuie la îndepărtarea impunerii, forţate şi demonice, a celei mai mari robii care va lovi planeta noastră, după cuvântul cărţii Apocalipsei lui Ioan, de-Dumnezeu-insuflate. Un părinte contemporan luminat de Dumnezeu spune: „Să ne ducem şi noi lupta pentru a ne ajuta şi Dumnezeu. Domnul vrea de la noi să împreună-lucrăm cu El la îndepărtarea răului. El Însuşi ne îndeamnă să cerem, în rugăciunea Domnească «ci ne izbăveşte de cel viclean…», dacă mai înainte am împlinit toate cele dinaintea acestei cereri. Premisa  tuturor reacţiilor de împotrivire exterioară, în lume, pentru noi, creştinii ortodocşi, este rugăciunea cu durere a cinstitului Trup al lui Hristos, a Bisericii Sale, premisa este rugăciunea mădularelor sale sfinţite şi care neîncetat se află în pocăinţă. Nerăutatea, lăsarea în voia lui Hristos şi privegherile în rugăciune pot, după sfânta experienţă a părintelui Porfirie, să mute valul şi duhul dragostei, al pocăinţei şi al schimbărilor surprinzătoareşi în scena politică a spaţiului nostru, de vreme ce şi politicienii sunt oase din oasele noastre şi trup din trupul nostru. În chip tainic se transferă durerea noastră, mâhnirea noastră cea întru Domnul, compătimirea noastră, dragostea creştinească, asupra conducătorilor şi multe minuni se pot întâmpla, odată cu recunoaşterea responsabilităţilor fiecăruia dintre noi.

Participând la manifestaţia organizată de Părintele Nectarios Moulatsiotis putem trimite către putere mesaje şi semnale puternice şi decisive; este de ajuns să fie libere, atât sufleteşte, cât şi în limbaj, de ură, de exprimări nedemne şi de gesturi necuviincioase.

10. Pocăinţa noastră, a tuturor, ar putea schimba toate ameninţările guvernatorilor noştri şi ale jurnaliştilor care prevăd zile mai negre, iarnă mai grea şi toate cele asemenea. Ei nu prevăd. Ei pun la cale evoluţii mai rele: urmăresc ca oamenii să clacheze nervos, să nu mai poată rezista, să se sfâşie între ei sau să se sinucidă, să ajungă la foamete, la frig, expulzări, înstrăinări, la corupţie şi la supunerea faţă de tăvălugul antihristic al Noii Ere-New Age. Pocăinţa noastră, a tuturor,poate schimba previziunile, adică uneltirile lor, după cum s-a întâmplat cu oraşul Ninive şi cu Prorocul Iona. Acesta din urmă a trăit momente critice în pântecele chitului. Cu fiecare clipă, din cauza lipsei aerului, a oxigenului, se simţea sufocat, simţea că îi iese sufletul. Timp de trei zile a fost în primejdie de moarte. În chip minunat, chitul l-a aruncat afară şi a fost salvat. Aleargă la niniviteni şi, în ciuda amânărilor lui de la început, şi le transmite porunca Domnului. Trei zile şi Ninive ar fi fost distrusă. Pocăinţa personală a Prorocului Iona şi pocăinţa generală a ninivitenilor schimbă hotărârea Domnului. Iubirea Sa de oameni unită cu neînsemnata, dar decisiva, voinţă omenească aduc un rezultat imediat.

Iubiţi fraţi în Hristos,

Cu o zi înaintea cutremurului şi a tsunami-ului din Fukoshima, preşedintele Japoniei declarase că sistemele lor electronice erau atât de perfecte, încât, după părerea lui, nu mai aveau nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. În următoarea zi, defăimarea aceasta a fost aspru mustrată. Rezultatele au fost dezastruoase nu doar pentru preşedintele necugetat, dar şi pentru, probabil, la fel de necugetaţii săi supuşi.

Măcar în ţara noastră, să nu îngăduie Preaînaltul Dumnezeu Cel în Treime să îndurăm un asemenea dezastru. Fie ca rugăciunile sincere ale preacuvioşilor noştri arhierei, ale evlavioşilor ieromonahi şi preoţi, ale smeriţilor monahi şi pustnici şi ale întregului nostru popor ortodox, să vădească cugetul mărturisitor în Hristos şi eroismul înaintaşilor noştri greci. Astfel se va adeveri previziunea de-Dumnezeu-însuflată a Sfântului veacului nostru, Nectarie, care a scris că poporul grec este hărăzit de Preaînaltul Dumnezeu să fie ochi şi învăţător al întregii lumi.

Vom deveni ceea ce a prevăzut Sfântul Nectarie, dacă vom înteţi lupta noastră duhovnicească în Hristos. Avem arme dintre cele mai puternice: metanierul de 100 la canonul zilnic de dimineaţă, Sfintele Taine, slujbele de-Dumnezeu-însuflate, iubirea de oameni în faptă şi în inimă care ne va descoperi mult dorita iubire dumnezeiască.

Cu o asemenea luptă duhovnicească dumnezeiesc-omenească, mai poate avea putere hotărâtoare asupra noastră, atât la nivel individual, cât şi naţional, guvernul, puterea lui, statul sau dictatura antihristică?

(Va urma Chrístos Papasotiríou, Avocat al Curţii Supreme de Justiţie: «Guvernare electronică şi consimţământ. Mijloace de protecţie juridică».)

 Traducere Mihail Ilie (G.O.)