Scrisoare pastorală la Pogorârea Sfântului Duh 2007 a ÎPS Iosif

Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi
Meridionale
† Mitropolitul Iosif

Scrisoare pastorală la Pogorârea Sfântului Duh 2007
către tot clerul, cinul monahal şi poporul dreptslăvitor din întreaga Mitropolie

Nr. 210/2007
Preacucernice Părinte,
Iubiţi credincioşi,

În urmă cu zece zile, când Domnul nostru Iisus Hristos S-a înălţat la cer în
văzul apostolilor, le-a poruncit acestora „să nu se depărteze de Ierusalim,
ci să aştepte făgăduinţa Tatălui ”, despre care le vorbise încă înainte de
Patima Sa (Ioan 14-16), anume trimiterea Duhului Sfânt peste ei: „veţi fi
botezaţi cu Duhul Sfânt; veţi lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi, şi
Îmi veţi fi mie martori până la marginea pământului ” (Fapte 1).
Astăzi, în „duminica cea mare” a Rusaliilor sau a Cincizecimii, adică la
cincizeci de zile după Învierea Sa din morţi, prăznuim şi invocăm prin
rugăciuni Pogorârea Duhului Sfânt peste noi şi peste lumea întreagă.
Duhul Sfânt este a treia Persoană a Sfintei Treimi. El face deplină iubirea
părintească a Tatălui faţă de Fiul şi iubirea fiască a Fiului faţă de Tatăl. El
sfinţeşte şi desăvârşeşte întreaga creaţie.
După căderea omului din iubirea lui Dumnezeu prin neascultare – cădere
pe care o repetăm fiecare dintre noi atunci când săvârşim păcatul – ,
planul mântuitor al lui Dumnezeu a fost să restaureze natura noastră
coruptă de păcat, ceea ce a săvârşit în persoana Fiului: Acesta S-a
întrupat, adică a luat firea noastră întru Sine, şi a pătimit de bunăvoie,
adică a curăţit-o de tot răul şi a readus-o la puterea ei spirituală deplină,
care este viaţa veşnică şi fericită, dovedind aceasta prin Învierea Sa din
morţi, prin arătările minunate de după Înviere şi prin Înălţarea la cer.
Dar ceea ce a realizat Domnul Însuşi în persoana Sa, cum ar fi fost posibil
să se realizeze şi în fiecare dintre noi? Cum să ne fi unit şi noi cu Hristos,
ca să eliberăm şi firea noastră din fiecare dintre noi de tot păcatul şi să
dobândim viaţa şi iubirea veşnică ? Căci nu este totuna a vedea şi a
înţelege ceea ce a realizat Hristos (sau: a crede în Hristos) cu a-şi apropria
această realizare (sau: a trăi în Hristos). Cel mai convingător exemplu sunt
apostolii: nu au fost ei, oare, atâta vreme pe lângă Domnul? Nu au învăţat
atâtea? Nu li s-au descoperit atâtea taine ascunse mulţimilor în pilde? Şi
cu toate acestea, ei l-au părăsit îndată în momentul vânzării. Să ne
aducem aminte şi de sfântul apostol Petru: câtă râvnă şi ce rapidă uitare !
Toate acestea ne arată, iubiţi credincioşi, că nu este deajuns să urmăm
numai declarativ lui Hristos, chiar dacă am petrece cu El vreme
îndelungată, ca şi apostolii, şi chiar dacă am înţelege cu mintea toate
tainele credinţei. Ci este nevoie să trăim cu adevărat în Hristos, să ne
împărtăşim efectiv de viaţa deplină realizată în Persoana Sa. Or, aceasta
nu o putem face decât primindu-L şi noi pe Duhul Sfânt, aşa cum l-au
primit apostolii şi s-au întărit şi nu s-au mai lepădat până la moarte. Aşa a
rânduit Dumnezeu Tatăl, ca Fiul să restaureze natura căzută în păcat şi să
o înalţe la cer, iar Duhul să o pogoare, adică să o facă prezentă în fiecare
dintre noi, sfinţindu-ne şi desăvârşindu-ne, în primul rând prin împărtăşirea
de Hristos ori de câte ori se adună Biserica să sfinţească Trupul şi Sângele
Domnului.
Pentru aceasta, trebuie să ascultăm şi noi porunca Domnului de a rămâne
în Ierusalim pentru a primi pogorârea Duhului Sfânt peste noi. Ierusalimul
este Biserica! Chiar aşa o numeşte sfântul apostol Ioan în Apocalipsă:
„noul Ierusalim, cetatea sfântă, împodobită pentru Mirele ei”, zidită pe
„douăsprezece pietre de temelie, ale celor doisprezece apostoli” (Apocalipsă 21).
Aşa mărturisim şi noi credinţa noastră în Biserica „una, sfântă,
sobornicească şi apostolească”.
„Dar unde este Duhul Sfânt acum? – ne întrebăm noi, împreună cu sfântul
Ioan Gură de Aur – Atunci, pe vremea apostolilor, când se făceau minuni,
când se înviau morţi, când se curăţau leproşi, bine spui că era Duhul
Sfânt. Dar acum, ce dovadă avem că este Duhul Sfânt între noi? Dacă n-ar
fi Duhul Sfânt între noi, cum s-ar fi izbăvit de păcate aceştia care au fost
botezaţi? Dacă n-ar fi Duhul Sfânt, noi n-am putea spune «Iisus este
Domnul» (1 Co 12, 3). Dacă n-ar fi Duhul Sfânt, n-am putea chema pe
Dumnezeu «Tatăl nostru» (Mt 6,9; Ga 4,6; cf. Sf. Ioan, Omilia XIV la Romani). Dacă n-ar fi Duhul,
n-ar fi în Biserică cuvântul înţelepciunii şi al cunoştinţei. Dacă n-ar fi Duhul
Sfânt, n-ar fi în Biserică păstori şi învăţători. Dacă n-ar fi Duhul Sfânt în
părintele şi învăţătorul vostru, nu i-aţi fi răspuns cu toţii, într-un suflet « şi
duhului tău», când cu puţin mai înainte v-a spus «pace tuturor». Dacă n-ar
fi de faţă Duhul, nu s-ar aduna Biserica, iar dacă se adună Biserica, atunci
evident că este de faţă Duhul. Duhul Sfânt este de faţă prin iertarea
păcatelor, prin răspunsul dat de credincioşi păstorului, prin cuvântul
înţelepciunii şi al cunoştinţei, prin hirotonii, prin Jertfa cea de taină” (Sf. Ioan,
Omilia I la Rusalii). „Dacă n-ar fi acum arvuna Duhului, n-ar fi Botezul, n-ar fi
iertarea păcatelor, n-ar fi îndreptarea şi sfinţenia, n-am fi primit înfierea,
nu ne-am bucura de Taine. Fără harul Duhului, n-ar fi Trupul şi Sângele cel
de taină. N-am avea preoţi, căci nici nu s-ar putea face aceste hirotonii
fără pogorârea harului. Şi se mai pot numi încă şi alte multe semne ale
harului Duhului. Prin urmare, nici tu nu eşti lipsit de harul Duhului” (Sf. Ioan,
Cuvânt despre învierea morţilor).

Aceste cuvinte ale sfântului Ioan Gură de Aur, de la a cărui adormire
prăznuim anul acesta, la 14 septembrie, 1600 de ani, ne fac să ne gândim
la un alt mare sfânt mai apropiat de noi, sfântul Serafim de la Sarov (+2
ianuarie 1833), care ne-a învăţat că „scopul vieţii creştine este dobândirea
Duhului Sfânt”, Care ne umple de dragoste, de bucurie, de curăţie, de
lumină, de mireasmă, de pace, de bunătate, de blândeţe…
Să păzim, aşadar, porunca Domnului şi să rămânem totdeauna, împreună
cu apostolii, cu sfinţii şi cu Maica Domnului, în Ierusalimul duhovnicesc
care este Biserica, pentru a-L primi neîncetat pe Duhul Sfânt, Care vine la
fiecare rugăciune, aşa cum Îl invocăm: „vino şi sălăşluieşte întru noi şi ne
curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele
noastre”!

Preacucernice Părinte şi iubiţi credincioşi,
Ca în fiecare an, la acest praznic, am obişnuit să facem apel la
bunăvoinţa dumneavoastră pentru o colectă în sprijinul misiunii
pe care o desfăşurăm în Mitropolia noastră. Ştiţi cu toţii că suntem
tot mai numeroşi în Europa Occidentală şi fiecare dorim să aflăm
mângâiere în Biserica noastră, acolo unde ne aflăm.
De aceea, împreună cu Episcopii vicari Siluan din Italia şi Marc din Franţa,
ne străduim să trimitem preoţi şi slujitori peste tot unde este nevoie, să
organizăm diverse misiuni şi întâlniri pastorale, dar mai ales activităţi
educative pentru copiii şi tinerii noştri, ca şi ei să deprindă tainele
credinţei şi să crească armonios în Biserică.
Prin urmare, vă adresez şi acum rugămintea de a sprijini misiunea Bisericii
noastre aici în Europa Occidentală, fiecare după posibilităţile sale şi „cum
socoteşte cu inima sa”, precum ne învaţă sfântul apostol Pavel, „căci
Dumnezeu iubeşte pe cel ce dă cu voie bună” (2 Co 9,7).
Mulţumindu-vă, vă anunţ totodată că zilele acestea, de marţi 29 mai până
sâmbătă 2 iunie, are loc, la reşedinţa noastră de la Paris, Congresul
Mitropoliei, care reuneşte din doi în doi ani pe toţi slujitorii şi câte doi
delegaţi din fiecare parohie, pentru a dezbate problemele actuale şi a găsi
soluţii şi metode de a răspunde pe măsură nevoilor din parohii şi din
societate.
Vă îndemn si pe această cale sa îi aduceţi pe copii la cateheza pe care
preotii nostri o fac pentru ei în parohii duminica sau in alte zile. Aceasta îi
va întàri, ajutandu-i si pregatindu-i pentru viata pe care Dumnezeu le-a
pus-o înainte.
Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi iubirea lui Dumnezeu Tatăl şi
împărtăşirea Duhului Sfânt să fie cu voi cu toţi (2 Co 13,13) !
† Mitropolitul Iosif
Praznicul Rusaliilor 2007
1 Bd du Général Leclerc 91470 Limours – Franţa
tel: (33) 1 64 91 59 24 ; fax: (33) 1 64 91 26 83; e-mail: mitropolia@wanadoo.fr, www.mitropoliaparis.ro