Sfântului Apostol Filip, unul dintre cei 7 diaconi (sec. I), i se spune ‘Filip diaconul’ pentru a fi deosebit de Sfântul Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli. Diaconul Filip este amintit pentru prima dată la Faptele Ap. 7, 2-5. După uciderea cu pietre a Sfântului Ştefan a început persecuţia împotriva creştinilor Bisericii din Ierusalim. Toţi s-au împrăştiat, în afară de Apostoli. Cei care se împrăştiaseră mergeau din loc în loc şi propovăduiau Cuvântul lui Dumnezeu (Faptele Ap. VIII, 4). Diaconul Filip s-a dus în cetatea Sevastiei din Samaria. Sevastia era vechea Samarie, capitala provinciei cu acelaşi nume. 

Tot poporul, cu un suflet, lua aminte la cuvintele lui pentru că întărea propovăduirea lui cu multe minuni, tămăduind toate bolile şi izgonind duhurile cele rele care, strigând cu glas mare, ieşeau din oameni. Şi era bucurie mare în acea cetate pentru Filip, căci prin a lui venire se tămăduiau nu numai de suferinţele trupeşti, ci şi de cele sufleteşti toţi cei ce primeau propovăduirea lui şi credeau în adevăratul Mesia. Şi era acolo Simon, un vrăjitor însemnat şi vestit, de care se mira toată Samaria, pentru lucrurile sale vrăjitoreşti, şi toţi îl cinsteau pe el ca pe un mare om. Acesta, văzând minunile cele mari care se făceau acolo, minuni ale lui Dumnezeu, care se săvârşeau prin rugăciunile lui Filip, şi auzind bună lui vestire pentru împărăţia lui Dumnezeu şi pentru numele lui Iisus Hristos, a crezut şi s-a botezat împreună cu ceilalţi. Cum samarinenii nu se supuneau celor din Ierusalim, Filip considera că aici va scăpa de urmărirea preoţilor iudei (Faptele Ap. 8, 6-8). Filip boteza mulţimile în numele lui Hristos şi chiar Simon Magul, după ce a fost botezat, nu s-a mai depărtat de Filip. 

Tot diaconul Filip îl botează şi pe ‘demnitarul etiopian’ al reginei Candace a Etiopiei. Odată, i s-a arătat lui Filip îngerul Domnului care i-a poruncit ca să meargă spre miazăzi pe calea ce se coboară din Ierusalim la Gaza. Şi mergând Filip acolo, a aflat pe un bărbat arap, famenul Candachiei, împărăteasa arapilor, care, venind pentru închinăciune la Ierusalim, se întorcea la Gaza pe care o stăpânea. Şi şezând în căruţă, citea cărţile prooroceşti. Pe acest famen l-a învăţat apostolul Filip credinţa în Domnul nostru Iisus Hristos şi l-a botezat. Iar după Sfântul Botez a fost răpit de înger şi dus la Azot şi acolo, umblând prin cetăţi, propovăduia cuvântul lui Dumnezeu. După aceea Filip a venit iarăşi în Cezareea, unde îşi avea casa, şi a vieţuit într-însa împreună cu cele patru fiice ale sale, care erau fecioare şi proorociţe. 

După ce s-a întors în Ierusalim, Sfinţii Apostoli l-au hirotonit episcop şi l-au trimis în Tralia Asiei. Diaconul Filip a murit în pace şi a fost înmormântat în Cezareea Palestinei.

Sursa: basilica.ro