Sfântul Cuvios Simeon izvorâtorul mir (Ştefan Nemania), mare jupan al Serbiei şi întemeietor al Mănăstirii Hilandar din Sfântul Munte Athos (13 februarie)

Sfântul Cuvios Simeon izvorâtorul mir (Ştefan Nemania), mare jupan al Serbiei şi întemeietor al Mănăstirii Hilandar din Sfântul Munte Athos

(13 februarie)

Ştefan Nemania, marele jupan la Serbiei, cel ce a întărit ţinuturile sârbeşti, întemeietorul statului sârb slobod de asuprire, apărătorul Ortodoxiei şi stârpitorul ereziilor, s-a botezat mai întâi în Biserica Latină (Romano-Catolică), însă mai pe urmă o părăsi şi intră în Biserica Ortodoxă.

La început el ţinea de greci în cârmuirea statului, iar mai apoi ieşi de sub ascultarea lor şi se făcu de sine stătător.

După ce întări statul şi credinţa ortodoxă din hotarele lui, Ştefan urmă pilda fiului său, sfântul Sava, căci îmbrăcă haina monahală la Mănăstirea Studeniţa în anul 1195, primind numele Simeon. Soţia sa, Ana, se retrase şi ea la o mănăstire de maici unde îmbrăţişă viaţa monahală luând numele Anastasia (pomenită la 21 iunie).

După 2 ani de nevoinţă ca monah la Mănăstirea Studeniţa, sfântul Simeon plecă în Sfântul Munte Athos şi se sălăşlui în Mănăstirea Vatoped împreună cu fiul său, Sava. Tatăl şi fiul îşi petreceau zilele şi nopţile în rugăciune şi postire.

În Sfântul Munte, ridicară 6 paraclise închinate Mântuitorului Hristos, Sfinţilor Doctori fără de arginţi, Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Sfântului Mucenic Teodor, Sfântului Ioan Botezătorul şi Sfântului Ierarh Nicolae.

Ei cumpărară ruinele Mănăstirii Hilandar şi ridicară acolo slăvită mănăstire în care cuviosul Simeon mai trăi doar 8 luni.

Cuviosul Simeon se făcu pildă de blândeţe, smerenie, bunătate şi evlavie monahilor din Sfântul Munte Athos. Până şi fericita sa adormire fu aceea a unui om dumnezeiesc şi a unui povăţuitor de suflete.

În ziua de 7 februarie fu cuprins de boală şi chemându-l la sine pe sfântul Sava, îşi puse mâinile pe el şi îl binecuvântă, zicând:

– Fiul meu iubit, lumina ochilor mei, mângâierea şi sprijinul bătrâneţilor mele! Iată, a sosit vremea despărţirii noastre. Iată, Domnul mă slobozeşte cu pace. Dar tu, fiul meu, să nu plângi pentru despărţirea noastră, căci despărţirea este paharul nostru al tuturor. Căci aici ne despărţim unul de altul, dar ne vom întâlni iarăşi acolo unde nu este despărţire.

În ziua de 12 februarie, sfântul Simeon ceru sfântului Sava să îl îmbrace în rasa de îngropare, să aştearnă pe jos o rogojină, să-l întindă acolo, iar sub cap să-i pună o piatră. Apoi, îi chemă pe toţi monahii şi le ceru iertare.

În zorii zilei de 13 februarie, glasurile monahilor ce cântau slujba Utreniei ajungeau până la chilia bătrânului aflat pe moarte. Faţa sfântului Simeon mai străluci încă o dată şi îşi dădu sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Fericita sa plecare la Domnul se săvârşi în anul 1200.

După dezvelirea moaştelor sale, din mormânt începu să curgă mir, pricină pentru care fu numit Izvorătorul de mir. Mai târziu, după mutarea moaştelor sale în Serbia, la mormântul sfântului părinte de la Mănăstirea Hilandar crescu în chip minunat, fără sământă, o viţă de vie care rodeşte până în ziua de astăzi, iar strugurii săi au harul tămăduirii nenaşterii de prunci a soţilor care aleargă cu credinţă la ajutorul sfântului Simeon. Multe naşteri minunate se păstrează în arhiva Mănăstirii Hilandar.

Rânduiala ce trebuie urmată de soţii doritori de prunci poate fi aflată aici:

http://muguri-flori-credinta.blogspot.com/2009/12/sfsimon-simonopetritul.html (clic).

+ * + * +

Viaţa sa poate fi aflată în

+ * + * +

Moaştele Sfântului Cuvios Simeon aflate la Mănăstirea Studeniţa, alături de cele ale Sfintei Cuvioase Anastasia, soţia sa

În vremea Sfintei Liturghii

(Sursă: http://www.kosovo.net/pilgrimage.html)

Documentar în limba sârbă unde sunt înfăţişate raclele deschise ale Sfântului Simeon şi Sfintei Anastasia, soţia sa:

http://www.youtube.com/watch?v=nuCjN-oeLMY&feature=related (clic aici)

Sfântul Simeon

(Sursă: http://radostimoja.com/browse.aspx?cid=43)

Sfânta Anastasia

(Sursă: http://imageshack.us/f/15/prepodobnamatianastasij.jpg/)

+ * + * +

Viţa de vie crescută în chip minunat din mormântului Sfântului Simeon de la Mănăstirea Hilandar din Sfântul Munte Athos, după mutarea cinstitelor sale moaşte în Serbia

(Sursă:http://pravoslavie.ks.ua/upload/images/palovnik/1776_Hilandar.JPG)

(Sursă: http://www.cirota.ru/forum/view.php?subj=54243)

(Sursă: http://edwardsingreece.blogspot.com/2011/07/hilandar-with-bishop-maxim-and-pilgrims.html)

+ * + * +

Mormântul unde au odihnit cinstitele moaşte ale Sfântului Simeon după aducerea lor de la Mănăstirea Hilandar la Mănăstirea Studeniţa din Serbia

(Sursă: http://www.orthphoto.net/photo.php?id=51438&id_jezyk=1)

+ * + * +

(Sursă: http://iconsv.ru/index.php?option=com_joomgallery&func=watermark&catid=463&id=2068&Itemid=3)

Sfântul Simeon dimpreună cu fiul său, Sfântul Sava, întâiul arhiepiscop al Serbiei

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Urmaşii Sfântului Cuvios Simeon, aflat în mijlocul rândului de jos. Sfântul Simeon se asemănă unei mlădiţe care a adus rod bogat şi bineplăcut lui Dumnezeu