Sigilionul Ortodoxiei de la 1583

 

Sigilionul Ortodoxiei de la 1583

 *

 

Citind cu atentie Sigilionul Ortodoxiei, descoperit  in Sfantul Munte, vedem lupta a trei Patriarhi si a Sinoadelor lor pentru apararea Ortodoxiei in fata influentelor papistase.

Se impunea anatematizarea tuturor invataturilor Romano-Catolice pentru a taia raul din radacina. Din pacate “stilistii” au preluat numai ce le-a convenit, desi sunt anatematizate toate invataturile papistase ( I-a anatema- Filioque,  a II-a anatema- impartasirea numai cu Trupul nu si cu Sangele Domnului,  a III-a anatema- azima in loc de paine dospita,  a IV-a anatema-judecata trupurilor, fara suflet,  a V-a anatema- purgatoriul,  a VI-a anatema- papa ca si cap al Bisericii si indulgentele papale,  a VII-a anatema schimbarea pascaliei si a mineologiului ) ultimul paragraf aratand foarte clar care este scopul acestor anateme si anume ferirea credinciosilor de a cadea in cursa intinsa de papalitate de a se uni in chip viclean cu catolicii.  In ultimul paragraf se cere credinciosilor ca sa tina cu sfintenie credinta ortodoxa, nelasandu-se amagiti de papistasi.

Mesajul “Pecetluirii” sau a “Sigilionului” este foare clar si anume: Nu va uniti cu papistasii in cuget, in simtiri si in obiceiuri si in sarbatori.

Se vede clar ca scopul anatemei este taierea din radacina a unirii cu papistasii.

“Stilistii” arata numai anatema a VII-a, prin care ne scot ochii ca ne aflam sub anatema “Sigilionului”, fara sa tina cont de faptul ca aceasta anatema pace parte dintr-o insiruire de anateme care au un scop precis: impiedicarea unirii cu papistasii .

Daca citim cu atentie anatema a VII-a: “VII. Orişicine nu ar urma hotărârile Bisericii statuate în cele Şapte Soboare Ecumenice şi Sfintele Paşti socotite pentru a le urma, ci vrea să urmeze noua invenţie a pascaliei şi a noului calendar al astronomilor atei papişti,şi vor să răstălmăcească şi să distrugă dogmele şi tradiţia Bisericii care noi le-am moştenit de la Sfinţii Părinţi, anatema unora ca aceştia şi să fie îndepărtaţi de Biserică şi de împărtăşirea credinţei.”

-observam ca Parintii nu sunt blocati pe ideea calendarului, asa cum ne-ar face sa credem “stilistii”, scotand din context, ci spun ca aceasta schimbare a calendarului si a pascaliei este pusa in legatura cu distrugerea dogmelor si a traditiei Bisericii care sunt stabilite de cele Sapte Soboare Ecumenice .

Ce canon sau dogma reglementeaza calendarul mineatic? Referirea Sinodului I Ecumenic este legata de data Sfintelor Pasti, atat.

Conjunctia “si” este de o importanta vitala pentru ca ne pune cu adevarat in contextul autentic al anatemei.

” vrea să urmeze noua invenţie a pascaliei şi a noului calendar al astronomilor atei papişti,şi vor să răstălmăcească şi să distrugă dogmele şi tradiţia Bisericii ” (Sigilion)

Sfintii Parinti au reactionat si au anatematizat toate inovatiile papistase, nu numai calendarul gregorian.  Scopul pentru care au anatematizat si calendarul gregorian (si el imperfect, la fel ca si cel iulian) a fost ca nu cumva si aceasta schimbare (care nu este Dogma) sa ne fie prilej de unire cu papistasii.

Faptul ca la 1924 a fost schimbat calendarul, cu scopul precis de unire cu papistasii si cu anglicanii si cu lumea protestanta in general, arata clar ca au cazut sub anatema “Sigilionului” (patriarhul Meletie Metaxachis-mason si ceilalti), pentru ca ei au avut ca scop exact ceea ce “Sigilionul” anatematiza, si anume unirea cu papistasii dar si cu protestantii.

Numai ca nu le-a mers. Desi au reusit sa schimbe prin demersuri si influente politice calendarul in anumite Biserici Locale, totusi data Sfintele Pasti nu au reusit sa o schimbe si nici unirea cu papistasii nu a fost realizata.

Din “Sigilion” se observa ca nu schimbarea datei sarbatoririi sfintilor in sine e o problema ci alinierea voita cu papistasii cu scopul falsei uniri adogmatice cu acestia.

Intradevar, schimbarea calendarului a fost “cutia pandorei” care a fost deschisa, pentru ca dupa aceasta schimbare au urmat si allte demersuri de unire, cum ar fi asa numita “ridicare a anatemelor” de catre patriarhul Atenagoras, intrarea Bisericii in “Miscarea Ecumenica” si in “Consiliul Mondial al Bisericilor”, falsa unire cu monofizitii de la Chambesy, recunoasterea tainei botezului ereticilor si erezia “Biserici Surori”  de la Balamant, Ravena, declaratiile Patriarhilor Ecumenici in spiritul ecumenist, venirea papei la Constantinopol, etc.

De acum 100 de ani lucrurile au evoluat din rau in mai rau, de aceea “stilistii” nu fac decat sa dea apa la moara ecumenistilor si sa puna si ei umarul la ruperea Unitatii Bisericii castigate de Hristos Dumnezeu -Omul prin varsarea Scumpului Sau Sange.

Interpretarile fanatice si exclusiviste ale “stilistilor” nu se regasesc in  spiritul Parintilor Bisericii, care au folosit atat iconomia cat si acrivia.

Data Pastilor este hotarata de Sinodul I Ecumenic sa se calculeze dupa echinoctiu, adica dupa un fenomen fizic, natural, de masurare a timpului. Canon pe care noi ortodocsii nici nu il mai respectam in tocmai de sute de ani. Oare noi, toti ortodocsii, suntem sub Anatema Sinodului I Ecumenic? Papistasii respecta insa Canonul I Ecumenic privitor la aceasta reglementare.

Schimbarea masurarii timpului, care trebuie sfintit prin rugaciune, nu este acelasi lucru cu iconomahia, adica cu lupta impotriva sfintelor icoane, pentru ca desi icoana nu este Dogma, ea este in legatura cu Dogma Intruparii, cine ataca icoana ataca de fapt Intruparea lui Hristos, care din necircumscris a devenit circumscris, are trup omenesc ce poate fi reprezentat in icoana.  Desigur ca e bine sa revenim la calendarul vechi de dragul unitatii Bisericii, asa cum a facut Patriarhia Rusiei prin Patriarhul Tihon, care in momentul in care si-a dat sema ca schimbarea calendarului este o cursa intinsa de masoni pentru a dezbina Biserica si a o uni fortat cu ereticii, a revenit la vechiul calendar.

Mai presus de acestea este Unitatea Bisericii care nu trebuie stirbita, pentru ca noi marturisim:  Cred intr-Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca Biserica.

preot Matei Vulcanescu

Redau mai jos textul “Sigilionului”

Acest sinod numit „Pecetluire”, trimis către toate bisericile ortodoxe locale, arată principalele erezii papale şi le declară ca fiind în afara Bisericii Ortodoxe prin anatemizarea celor care le cred şi le practică. Iată întregul text al „Pecetluirii”:

Către toţi creştinii adevăraţi, mădulare ale Sfintei, Catholicesti [Universale] şi Apostoleşti Biserici de Răsărit a lui Hristos din Constantinopol şi din tot locul, har, pace şi milă vouă de la Atotputernicul Dumnezeu.

Nici un pic de tulburare nu a făcut în Corabia din vechime furtuna care s-a ridicat din adâncuri. Şi dacă Domnul Dumnezeu, amintit de Noe, nu ar fi binevoit a potoli apele, nu ar fi fost nici o şansă de salvare a ei. În acelaşi chip şi împotriva Corabiei Bisericii Ortodoxe, ereticii au ridicat un război neîndurător, şi noi am socotit a fi voia lui Dumnezeu de a lăsa urmaşilor prezentul tom împotriva lor, aşa încât hotărârile cele scrise aici să fie fără doar şi poate în apărarea Ortodoxiei noastre. Dar pentru ca documentul să nu fie prea împovărător (greoi) pentru oamenii simpli, am hotărât a-l pune în opt capete lesnicioase, după cum urmează:

Din Vechea Romă au venit anumiţi oameni care au învăţat acolo să gândească latineşte. Dar cel mai rău lucru e că înainte au fost bizantini, născuţi şi crescuţi prin părţile noastre; dar nu numai că şi-au schimbat credinţa, dar au şi ridicat război Ortodoxiei şi adevăratelor dogme ale Bisericii de Răsărit şi s-au răzvrătit împotriva lui Hristos Însuşi, împotriva dumnezeieştilor Apostoli şi Sfintelor Sinoade ale Sfinţilor Părinţi care ni le-au lăsat. Drept pentru care i-am tăiat ca nişte mădulare putrede şi

HOTĂRÎM

I. Orişicine nu ar mărturisi cu inima şi cu gura că este mădular al Bisericii de Răsărit botezat ortodox şi că Sfântul Duh purcede numai de la Tatăl fiinţial şi ipostatic, aşa cum Hristos spune în Evanghelie, ci Duhul purcede de la Tatăl şi de la Fiul în acelaşi timp, unul ca acesta să fie lepădat afară de Biserică şi să fie anatema.

II. Orişicine nu ar mărturisi că în taina Sfintei Liturghii, laicii trebuie să se împărtăşească odată cu cele două sfinte părţi, a Preasfântului Trup şi a Preasfântului Sânge, ci să spună că este de ajuns a primi numai trupul pentru că sângele este inclus, chiar dacă Hristos le-a sfinţit separat şi le-a dăruit fiecăruia din Apostoli, unul ca acesta să fie anatema.

III. Orişicine ar spune că Domnul nostru Iisus Hristos la Cina cea de Taină a folosit azime ca şi evreii şi nu pâine dospită, unul ca acesta să fie departe de noi şi sub anatemă ca unul ce gândeşte ca un evreu şi vrea să introducă doctrina lui Apolinarie şi a armenilor în Biserica lui Hristos, cu a Cărui încuviinţare îl dăm de două ori anatemei.

IV. Orişicine ar spune că atunci când Hristos Dumnezeu va veni să judece lumea, El nu va veni să judece sufletele împreună cu trupurile, ci numai să hotărască asupra trupurilor, să fie anatema.

V. Orişicine ar spune că atunci când mor, sufletele creştinilor care s-au pocăit în această viaţă dar nu şi-au câştigat mântuirea merg în Purgatoriu – care este un basm grecesc – unde focul şi chinurile îi purifică, şi ei cred că nu sunt chinuri veşnice – aşa cum credea blestematul Origen – şi dau din această pricină slobozire păcatelor, pe unii ca aceştia îi dăm anatemei.

VI. Orişicine ar spune că Papa e capul Bisericii şi nu Hristos Dumnezeu, şi că Papa are autoritatea de a trimite în Rai prin scrisorile sale, şi că poate ierta păcatele prin plata indulgenţelor, unul ca acesta să fie anatema.

VII. Orişicine nu ar urma hotărârile Bisericii statuate în cele Şapte Soboare Ecumenice şi Sfintele Paşti socotite pentru a le urma, ci vrea să urmeze noua invenţie a pascaliei şi a noului calendar al astronomilor atei papişti, şi vor să răstălmăcească şi să distrugă dogmele şi tradiţia Bisericii care noi le-am moştenit de la Sfinţii Părinţi, anatema unora ca aceştia şi să fie îndepărtaţi de Biserică şi de împărtăşirea credinţei.

VIII. Rugăm pe toţi binecredincioşii ortodocşi: rămâneţi în credinţa strămoşească ce-aţi învăţat-o până acum, în care v-aţi născut şi crescut, şi când vremurile o vor cere, vărsaţi-vă sângele pentru a păstra credinţa moştenită de Sfinţii Părinţi. Luaţi aminte la cele scrise mai înainte şi credeţi că Hristos vă va ajuta să le împliniţi. Fie ca umila noastră binecuvântare să fie cu voi cu toţi. Amin.

Semnăturile ierarhilor:

† Ieremia al Constantinopolului

† Silvestru al Alexandriei

† Sofronie al Ierusalimului

dimpreună cu tot soborul episcopilor prezenţi în Sfântul Sinod

Anul 1583 de la naşterea Domnului, indictionul 12, 20 noiembrie.

„Pecetluirea” a fost găsită în manuscris în Codexul 772 din biblioteca Mănăstirii Sf. Pantelimon şi în mss. Codex 285 în chilia “Imnul Acatist” din Schitul Kapsocalivia din Sfântul Munte Athos. În România a fost pentru prima dată publicat la Bucureşti în anul 1881 în revista “Biserica Ortodoxă Română” nr.12, de arhimandritul rus Porfirie Uspenski, care l-a copiat dintr-un manuscris al bibliotecii Mănăstirii Sinai.

Sursa: Ortodoxia Catholică

6 comentarii la „Sigilionul Ortodoxiei de la 1583”

  1. DOAMNE CE MULT MI-A PLACUT ACEST MATERIAL – PECETLUIT IN NOIEMBRIE 1583… ANIN.!.

    Sigilionul Ortodoxiei de la 1583
    februarie 6th, 2013ΙχθυςLasă un comentariuDu-te la comentarii
     
    Sigilionul Ortodoxiei de la 1583
     *
     

    Citind cu atenție Sigilionul Ortodoxiei, descoperit în Sfântul Munte, vedem lupta a trei Patriarhi și a Sinoadelor lor pentru apărarea Ortodoxiei în fața influențelor papistașe.
    Se impunea anatematizarea tuturor invățăturilor Romano-Catolice pentru a tăia răul din rădăcină. Din păcate “stiliștii=stilul nou creat” au preluat numai ce le-a convenit, deși sunt anatematizate toate învățăturile papistașe (.Întâia = I-a anatemă – Filioque, a II-a anatemă – împărtășirea numai cu Trupul, nu și cu Sângele Domnului, a III-a anatemă – azima în loc de pâine dospită, a IV-a anatemă – judecata trupurilor, fără suflet, a V-a anatemă – purgatoriul, a VI-a anatemă – papa ca și cap al Bisericii și indulgențele papale, a VII-a anatemă – schimbarea pascaliei și a mineologiului ) ultimul paragraf aratând foarte clar care este scopul acestor anateme și anume ferirea credincioșilor de a cadea în cursa întinsă de papalitate de a se uni în chip viclean cu catolicii.  În ultimul paragraf se cere credincioșilor ca să țină cu sfințenie credința ortodoxă, nelăsându-se amagiți de papistași.
    Mesajul “Pecetluirii” sau a “Sigilionului” este foare clar și anume: Nu vă uniți cu papistașii în cuget, în simțiri și în obiceiuri și în sărbători.
    Se vede clar că scopul anatemei este tăierea din rădăcină a unirii cu papistașii.
    “Stiliștii = stilul nou creat” arată numai anatema a VII-a, prin care ne scot ochii că ne aflăm sub anatema “Sigilionului”, fără să țină cont de faptul că această anatemă face parte dintr-o înșiruire de anateme care au un scop precis: împiedicarea unirii cu papistașii.
    Dacă citim cu atenție anatema a VII-a: “VII. Orişicine nu ar urma hotărârile Bisericii statuate în cele Şapte Soboare Ecumenice şi Sfintele Paşti socotite pentru a le urma, ci vrea să urmeze noua invenţie a pascaliei şi a noului calendar al astronomilor atei papişti, şi vor să răstălmăcească şi să distrugă dogmele şi tradiţia Bisericii care noi le-am moştenit de la Sfinţii Părinţi, anatema unora ca aceştia şi să fie îndepărtaţi de Biserică şi de împărtăşirea credinţei.”
    -Observam că Părinții nu sunt blocați pe ideea calendarului, așa cum ne-ar face să credem “stilistii = cei de stilul nou creat”, scoțând din context, ci spun că această schimbare a calendarului și a pascaliei este pusă în legătură cu distrugerea dogmelor și a tradiției Bisericii care sunt stabilite de cele Sapte Soboare Ecumenice. (Atunci cine = de ce au sticat cele 4 posturi din an, rânduiala zilelor și-a Sfintelor slujbe…?)
    Ce canon sau dogmă reglementează calendarul mineatic? Referirea Sinodului I Ecumenic este legată de data Sfintelor Paști, atât. (Da, Lucrare Dumnezeiască ne arată cât de departe sunt ereticii de creștini!!!)
    Conjuncția “si” este de o importanță vitală pentru că ne pune cu adevărat în contextul autentic al anatemei.
    ”Cine vrea să urmeze noua invenţie a pascaliei şi a noului calendar al astronomilor atei papişti, deci vor să răstălmăcească şi să distrugă dogmele şi tradiţia Bisericii ” (Sigilion).
    Sfinții Părinți au reacționat și au anatematizat toate inovațiile papistașe, nu numai calendarul gregorian.  Scopul pentru care au anatematizat și calendarul gregorian (și el imperfect, iar despre calendarul Iulian, care este Binecuvântat de Dumnezeu de 2000 de ani, sau, de 2000 de ori până azi, prin coborârea Sfintei Lumini la Sfântul Mormânt, fapt pentru care ortodocșii îl pot certifica de calendar Divin – însă doar astronomilor atei papişti li se pare că este imperfect) a fost ca nu cumva și această schimbare (care nu este Dogma, dar rânduiește toate Dogmele Întregii Ortodoxii) să ne fie prilej de unire cu Dumnezeu și nicidecum cu papistașii.
    Faptul că la 1924 a fost schimbat calendarul, cu scopul precis de unire cu papistașii și cu anglicanii și cu lumea protestantă în general, arată clar că au cazut sub anatema “Sigilionului” (patriarhul Meletie Metaxachis-mason și ceilalți), pentru că ei au avut ca scop exact ceea ce “Sigilionul” anatematiza, și anume unirea cu papistașii dar și cu protestanții.
    Numai că nu le-a mers. Deși au reușit să schimbe prin demersuri și influențe politice calendarul în anumite Biserici Locale, totuși data Sfintele Paști nu au reușit să o schimbe și nici unirea cu papistașii nu a fost realizată. Grație voinței lui Dumnezeu la adresa tuturor adevăraților creștini Ortodocși. Amin!
    Din “Sigilion” se observă că nu schimbarea datei sărbătoririi sfintilor în sine e o problemă ci alinierea voită cu papistașii cu scopul falsei uniri adogmatice cu acestia.
    Intradevăr, schimbarea calendarului a fost “cutia pandorei” care a fost deschisă, pentru ca după această schimbare au urmat și alte demersuri de unire, cum ar fi așa numita “ridicare a anatemelor” de către patriarhul Atenagoras, intrarea Bisericii în “Miscarea Ecumenică” și în “Consiliul Mondial al Bisericilor”, falsa unire cu monofiziții de la Chambesy, recunoasterea tainei botezului ereticilor și erezia “Bisericii Surori” de la Balamant, Ravena, declarațiile Patriarhilor Ecumenici în spiritul ecumenist, venirea papei la Constantinopol, etc.
    De acum 100 de ani lucrurile au evoluat din rău în mai rău, de aceea “stilistii = stilul nou creat” nu fac decât să dea apă la moară ecumenistilor și să pună și ei umărul la ruperea Unitații Bisericii căștigate de Hristos Dumnezeu – Omul prin vărsarea Scumpului Său Sânge.
    Interpretările fanatice și exclusiviste ale “stilistilor = stilul nou creat” nu se regăsesc în  spiritul Parinților Bisericii, care au folosit atât iconomia cât și acrivia.
    Data Paștilor este hotărâtă de Sinodul I Ecumenic să se calculeze după echinocțiu, adică după un fenomen fizic, Natural, de măsurare a timpului. Canon pe care numai adevărații ortodocsii il mai respectă în tocma curată de 1688 de ani. Restul, toți ortodocsii, “stilistii = stilul nou creat” sunt sub Anatema Sinodului I Ecumenic!!! Papistașii deasemenea nu respectă Canonul I Ecumenic privitor la această reglementare.
    Schimbarea măsurării timpului, care trebuie sfințit prin rugăciune, nu este același lucru cu iconomahia, adică cu lupta împotriva sfintelor icoane, pentru că desi icoana nu este Dogma, ea este în legătură cu Dogma Intrupării, cine atacă icoana atacă de fapt Întruparea lui Hristos, care din necircumscris a devenit circumscris, are trup omenesc ce poate fi reprezentat în icoană.  Desigur că e bine să revenim la calendarul vechi de dragul unității Bisericii, așa cum a facut Patriarhia Rusiei prin Patriarhul Tihon, care în momentul în care și-a dat sema că schimbarea calendarului este o cursă întinsă de masoni pentru a dezbina Biserica Adevăratului Hristos și a o unii forțat cu ereticii, a revenit la vechiul calendar.
    Mai presus de acestea este Unitatea Bisericii care nu trebuie știrbită, pentru că noi mărturisim:  Cred într-Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică.
    preot Matei Vulcanescu
    Redau mai jos textul “Sigilionului”
    Acest sinod numit „Pecetluire”, trimis către toate bisericile ortodoxe locale, arată principalele erezii papale şi le declară ca fiind în afara Bisericii Ortodoxe prin anatemizarea celor care le cred şi le practică. Iată întregul text al „Pecetluirii”:
    Către toţi creştinii adevăraţi, mădulare ale Sfintei, Ortodoxii [Universale] şi Apostoleşti Biserici de Răsărit a lui Hristos din Constantinopol şi din tot locul, har, pace şi milă vouă de la Atotputernicul Dumnezeu.
    Nici un pic de tulburare nu a făcut în Corabia din vechime furtuna care s-a ridicat din adâncuri. Şi dacă Domnul Dumnezeu, amintit de Noe, nu ar fi binevoit a potoli apele, nu ar fi fost nici o şansă de salvare a ei. În acelaşi chip şi împotriva Corabiei Bisericii Ortodoxe, ereticii au ridicat un război neîndurător, şi noi am socotit a fi voia lui Dumnezeu de a lăsa urmaşilor prezentul tom împotriva lor, aşa încât hotărârile cele scrise aici să fie fără doar şi poate în apărarea Ortodoxiei noastre. Dar pentru ca documentul să nu fie prea împovărător (greoi) pentru oamenii simpli, am hotărât a-l pune în opt capete lesnicioase, după cum urmează:

    Din Vechea Romă au venit anumiţi oameni care au învăţat acolo să gândească latineşte. Dar cel mai rău lucru e că înainte au fost bizantini, născuţi şi crescuţi prin părţile noastre; dar nu numai că şi-au schimbat credinţa, dar au şi ridicat război Ortodoxiei şi adevăratelor dogme ale Bisericii de Răsărit şi s-au răzvrătit împotriva lui Hristos Însuşi, împotriva dumnezeieştilor Apostoli şi Sfintelor Sinoade ale Sfinţilor Părinţi care ni le-au lăsat. Drept pentru care i-am tăiat ca nişte mădulare putrede şi
    HOTĂRÎM
    I. Orişicine nu ar mărturisi cu inima şi cu gura că este mădular al Bisericii de Răsărit botezat ortodox şi că Sfântul Duh purcede numai de la Tatăl fiinţial şi ipostatic, aşa cum Hristos spune în Evanghelie, ci Duhul purcede de la Tatăl şi de la Fiul în acelaşi timp, unul ca acesta să fie lepădat afară de Biserică şi să fie anatema.
    II. Orişicine nu ar mărturisi că în taina Sfintei Liturghii, laicii trebuie să se împărtăşească odată cu cele două sfinte părţi, a Preasfântului Trup şi a Preasfântului Sânge, ci să spună că este de ajuns a primi numai trupul pentru că sângele este inclus, chiar dacă Hristos le-a sfinţit separat şi le-a dăruit fiecăruia din Apostoli, unul ca acesta să fie anatema.
    III. Orişicine ar spune că Domnul nostru Iisus Hristos la Cina cea de Taină a folosit azime ca şi evreii şi nu pâine dospită, unul ca acesta să fie departe de noi şi sub anatemă ca unul ce gândeşte ca un evreu şi vrea să introducă doctrina lui Apolinarie şi a armenilor în Biserica lui Hristos, cu a Cărui încuviinţare îl dăm de două ori anatemei.
    IV. Orişicine ar spune că atunci când Hristos Dumnezeu va veni să judece lumea, El nu va veni să judece sufletele împreună cu trupurile, ci numai să hotărască asupra trupurilor, să fie anatema.
    V. Orişicine ar spune că atunci când mor, sufletele creştinilor care s-au pocăit în această viaţă dar nu şi-au câştigat mântuirea merg în Purgatoriu – care este un basm grecesc – unde focul şi chinurile îi purifică, şi ei cred că nu sunt chinuri veşnice – aşa cum credea blestematul Origen – şi dau din această pricină slobozire păcatelor, pe unii ca aceştia îi dăm anatemei.
    VI. Orişicine ar spune că Papa e capul Bisericii şi nu Hristos Dumnezeu, şi că Papa are autoritatea de a trimite în Rai prin scrisorile sale, şi că poate ierta păcatele prin plata indulgenţelor, unul ca acesta să fie anatema.
    VII. Orişicine nu ar urma hotărârile Bisericii statuate în cele Şapte Soboare Ecumenice şi Sfintele Paşti socotite pentru a le urma, ci vrea să urmeze noua invenţie a pascaliei şi a noului calendar al astronomilor atei papişti, şi vor să răstălmăcească şi să distrugă dogmele şi tradiţia Bisericii care noi le-am moştenit de la Sfinţii Părinţi, anatema unora ca aceştia şi să fie îndepărtaţi de Biserică şi de împărtăşirea credinţei.
    VIII. Rugăm pe toţi binecredincioşii ortodocşi: rămâneţi în credinţa strămoşească ce-aţi învăţat-o până acum, în care v-aţi născut şi crescut, şi când vremurile o vor cere, vărsaţi-vă sângele pentru a păstra credinţa moştenită de Sfinţii Părinţi. Luaţi aminte la cele scrise mai înainte şi credeţi că Hristos vă va ajuta să le împliniţi. Fie ca umila noastră binecuvântare să fie cu voi cu toţi. Amin.
    Semnăturile ierarhilor:
    † Ieremia al Constantinopolului
    † Silvestru al Alexandriei
    † Sofronie al Ierusalimului
    dimpreună cu tot soborul episcopilor prezenţi în Sfântul Sinod
    Anul 1583 de la naşterea Domnului, indictionul 12, 20 noiembrie.
    „Pecetluirea” a fost găsită în manuscris în Codexul 772 din biblioteca Mănăstirii Sf. Pantelimon şi în mss. Codex 285 în chilia “Imnul Acatist” din Schitul Kapsocalivia din Sfântul Munte Athos. În România a fost pentru prima dată publicat la Bucureşti în anul 1881 în revista “Biserica Ortodoxă Română” nr.12, de arhimandritul rus Porfirie Uspenski, care l-a copiat dintr-un manuscris al bibliotecii Mănăstirii Sinai.

  2. Articol – Care are doar o singura greseala nesemnificativa la final, fie originalul, fie de cine l-a redactat – anume — trebuia indictionul 13 – si nu 12 — ……. dimpreună cu tot soborul episcopilor prezenţi în Sfântul Sinod
    Anul 1583 de la naşterea Domnului, indictionul 12, 20 noiembrie. „Pecetluirea” a fost găsită în manuscris în Codexul 772 din biblioteca…!

  3. SLAVĂ LUI DUMNEZEU ȘI PE PĂMÂNT PACE – Fraților creștini și necreștini, pentru că mi-a plăcut articolul ffoarte mult, chiar m-a determinat a lăsa acel comentariu de mai sus – Iar pentru faptul că am găsit si acea minoră greșeală pe care am făcut-o public — Nu îmi venea să cred că alții greșesc și eu să îi corectez, fapt ce m-a determinat a recalcula datele anului 1583 și pot declara împăcat cu inima că întradevăr s-a greșit și precizez că INDICTIONUL MARE din Ciclul Astral – de la Facerea Lumii și până în anul 1583 este 13 și nu 12, iar indictionul mic din Ciclul Pascal este 3. Anul 1583 avea Crugul Soarelui 7 cu, Mâna Anului 1, iar Crugul Lunii 4 cu, Temelionul Anului 17 – Unde, anul 1583 avea Epacta Anului 4 cu, Luna Nouă a lunii Martie la 12 Martie și Lună Plină Pascală pe 27 Martie cu Slova Pascală ”I” respectiv: Calendarul Perpetuu numărul 10 ce îî revine data de 31 Martie – Deci, Lăsata secului de carne a fost Duminică pe 3 Februarie, iar Sfânta Inviere a Lui IISUS HRISOS sau Sfintele Paști au fost pe 31 Martie și la 28 de zile după Duminica Invierii a fost Sfântul Mare Mucenic Gheorhje într-o zi de Marți. Apoi Duminică pe 26 Mai a fost Lăsata Secului de Postul Sf Apostoli si Postul Sfinților Aposoli a avut 23 de zile si Pomenirea lor a fost într-o zi de Sâmbătă. (((Deci, acestea sunt datele corecte calculate în anul 2013 pentru anul 1583, fără greșeală prin Învățătura DIVINĂ Mâna Sfântului Ioan Damaschin))). Amin.!.

  4. Îmi cer scuze (eu văd doar cu un singur ochi și anume doar cu ochiul drept) M-AM GRĂGIT ȘI AM OMIS DOUA DATE DAR AM ȘI GREȘIT 33 nu 23 – Recitind completarea, cred că se subânțelegea că Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (mai sus am greșit și numele Sf… ce îi port numele), fiind într-o zi de Marți, dar am uitat să zic și data de 23 Aprilie. Același lucru este și pentru Postul Sfinților Aposoli care a avut 33 de zile, iar Pomenirea Sfinților Aposoli fiind într-o zi de Sâmbătă pe 29 Iunie – Mai pot preciza si faptul că data de 20 noiembrie din ziua și anul când s-a ținut acel Sfânt Sinod din anul 1583 a fost Întâi noiembrie într-o zi de Vineri, iar 20 noiembrie a fost într-o zi de Miercuri – Deci acel Sfânt Sinod s-a ținut Miercuri pe 20 noiembrie din anul Mântuirii neamului omenesc 1583. Dacă cineva are vre-un document sau știe să verifice datele (anului 1583) precizate de mine, mă poate verifica – Slavă Lui DUMNEZEU în veci. Amin!

  5. Domnule Gheorghe Luca, ati facut modificari in textul meu. Macar scrieti faptul ca sunt comentarii pe marginea textului meu, nu modificari care apar sub numele meu.
    Rog pe administratorul siteului sa stearga primul comentariu al domnului Gheorghe Luca, pentru ca a facut modificari in textul meu, fara a avea acordul meu. Putea sa scrie comentarii pe marginea textului dar completari ce apar sub numele meu.

  6. Stimabile Părinte, Matei Voiculescu, nu vă știu, nu vă cunosc, dar ceea ce eu am făcut a fost să aveți plată mai mare ca a mea în fața Lui DUMNEZEU și Dvs., mă insultați și amenințați… halal mod/fel de a mulțumii cuiva mai aveți. Eu I-am mulțumit în mod privat Bunului DUMNEZEU că prin dragostea Lui HRISTOS ce o are pentru noi toți mi-a fost dat a descoperii articolul semnat de Dvs., și carei baiu??? – Articol care în doar 24 de ore decând HRISTOS mi l-a descoperit – Vă fac cunoscut că eu păcătosul Gheorghe Luca, din București, România am trimis în toată lumea prin câteva mii de mesaje acest SIGILION, chiar și la 300 de adrese dintr-o dată, fiind avertizat de ”googlemail,com. Mesaj redirecționat De la: Livrare posta Subsistemul Data: 7 Februarie 2013, 15:34
    Subiect: Stare de notificare de livrare (Delay)
    Către: gheorgheluca@gmail.com. Content-Type: multipart / conexe; limita =…”
    Da, meritați multe laude în fața Bunului DUMNEZEU – Dar sincer nu vă înțeleg și eu vă declar public – SIGILIONUL sau PECETLUIREA DREPTEI ORTODOXII STRĂMOȘEȘTI, nu e a mea și nici a Dvs., iar Cuvântul meu sau al Dvs., de a eșit din gura noastră și a ajuns la DUMNEZEU – nici eu nici Dvs., nu-L mai puteți întoarce din Mâna Lui DUMNEZEU TATĂL sau DUMNEZEU FIUL…, Vă rog să înțelegeți că o iau ca pe o glumă – Cum puteți spune că o să rugați administratorul saitului să ștergă ce am scris eu indiferent de la cine am invățat sau copiat ori corectat – asta seamănă cu al ruga a se lepăda de Adevăr sau de HRISTOS, chiar nu v-ați gândit ce aberație ați pronunțat sau redactat…!!! Părinte Matei Voiculescu – ascultați cu luare aminte, orice pământean poate comenta la adresa unui alt pământeran sau articol și bune și rele asta depinde ce are în inima lui și cui slujește pe lumea asta?. Dar orice pământean când vede ceva greșit la un alt frate întru HRISTOS DOMNUL îl poate și corecta și îndrepta…, sau chiar critica. DAR CÂND E PUSĂ SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII CREDINȚA ORTODOXĂ – cine nu i-a atitudine, are păcat în fața Lui DUMNEZEU și dvs., vorbiți tocmai contrarul Adevărului de Credintă Ortodoxă!?., sau poate sunteți catolic? Nu mă inreresează religia e treaba dvs. Acum să vă explic SIGILIONUL era fără de greșeală în coținut și avea toate diacriticile ă,â,î, ș, ț și comentariul Dvs nu avea – De acea eu chior de un ochi am stat al corecta ȘI AM GĂSIT UN CUVÂNT CE ERA CONTRAR PECETLUIRII – DE ACEEA NU VĂ CONVINE DVS., CRED sau îmi dați de înțeles că sunteți contra Adevărului SIGILIONULUI sau a Lui DUMNEZEU?. Acel cuvânt ”stiliștii” Sfântul Sinod i-a denumit/făcut: când eretici, când papistași, când știința astronomilor atei papiști – Sfinților participanți la acel Sfânt Sinod din 1583 – Dacă nu aveau cunoștință sau nu au vrut să vorbească de ce încă nu era de actualitate – Vă vorbesc eu în numele lor și a Lui HRISTOS – Sunteți catolic sau stilist? Dacă nu știți ce înseamnă cuvăntul stilist – Vă pot spue eu! Stilist este tot un eretic dar cu statut special. Catolicul își face/relatează credința lui bună rea pe fată. Dar stiliști cei ce mint că sunt ba ortodocși ba catolici, sugând de la popor/creștini tot ce pot – cât și de la cei 2 (doi) DUMNEZEU ADEVĂRAT, cat și de la dumnezeul minciunii/vicleanul. Despre aceștia vorbea HRISTOS că sunt vipere viclene! M-ați supărat un pic, dar vă spun, nu mai încercați că nu cunva să vă pară rău. Eu vă pot blestema și anatemiza în Numele Adevărului curat Ortodox și aș mai preciza că nu e cazul deoarece mulți sunt deja (poate și dvs,. sunteți) sub afurisenia și anatema acestui Sfânt Sinod și al tuturor celorlalte și de sunteți catolic și de sunteți stilist = de stilul nou creat! Eu vă cer iertare dacă mai aprins dar ”Un singur cuvânt de negare a Adevărului de mai rostiți – toți preoții catolicos, protestanți, anglicani… sau ortodocși de stilul nou, la un loc, nu vor reuși să vă curățe de cele ce vor urma”. – Slavă, cinste Lui DUMNEZEU în veci și pe pământ pace între noi oamenii sau culte. DOAMNE, Ajută pe toată Zidirea TA. Amin!

    Voi de pe saitul Evereystudent România vreți o întrebare – Sigur, orice om este inteligent deoarece el este Zidit=Creat de Însuși CREATORUL SUPREM, adică de DUMNEZEU cel Adevărat – Culmea înțelepciunii stă în gura întregii omeniri și ea se împarte în doua tabere : adică în mincinoși sau a iubitorilor minciunii, care are stăpân pe vicleanul cel neadormit, drept rivalul Lui DUMNEZEU, iar în cea de a 2-a tabără sunt cei care îl iubesc cu Adevărul și numai pe Adevăratul nDUMNEZEU. Amin! – Dar pentru faptul că cereți o întrebare, uitați-o : Tu omule, bărbat sau femeie, copil sau bătrân, creștin ori păgân=ateu — Răspundeți-mi DE CE VĂ BATEȚI JOC DE DUMNEZEU, DE TOATE LUCRURILE LUI CA ANA ȘI CAIAFA CARE L-AU OMORÂT, RĂSTIHNINDU-L PE IISUS HRISTOS; AȘA MAI TOȚI PREOȚII ZILELOR NOASTRE UCID DIN FAȘĂ ORICE FEL DE CREDINȚĂ CURATĂ A LE FI LOR BINE – CÂND TOȚI ȘTIM CĂ EXISTĂ DOAR UN SINGUR DUMNEZEU ADEVĂRAT – DE CE PĂMÂNTUL E PLIN DE CULTE ȘI SECTE ȘI FIECARE DIN ELE AU DUMNEZEUL LOR…? AL TĂU CARE ESTE ADEVĂRATUL DUMNEZEU? Iar a face ceva pentru DUMNEZEU CEL ADEVĂRAT ce ne-a dat gratis întreg Pământul cu bunătățile de pe el : Apa, aerul… și viața, iar tu ca zidire a Lui DUMNEZEU – Mutilezi Lucrarea Lui prin cinstirea calendarului gregorian, care este invenția vicleanului – stricând toate posturile anului, zilele de dulce, sunt zile de post și invers…, catolicii nu au Invierea lui HRISTOS odata la fiecare doi maxim trei ani…. și lista e lungă. Dacă te crezi deschis cu inima și iubitor de DUMNEZEU, te rog alaturăi-Te Lui DUMNEZEU, ca și mine muritorului Gheorghe Luca, care cu HRISTS să reușim prin Puterea Adevăratului DUMNEZEU a desființa calendarul gregorian din sânul tuturor cultelor/religios=bisericesc, cât și din calendarul laic=pământesc. Și a vedea că nu-s fantomă imi poți telefona la numărul: 0770462533 sau a mi te alutura pentru a desființa urgent calendarul gregorian de pe fața Pământului Lui DUMNEZEU cel Adevărat. Adresa mea de e-mail gheorgheluca@gmail.com o poți da/face publică oricui și ori unde (a lucra pentru DUMNEZEU, nu trebuie a lucra pe ascuns), chiar și întreg acest material=mail sau de aveam adresa ta sau a voastră puteam să vă dau diverse date cutremurătoare – dar aici e doar începutul, vedeți ce e mai jos. Doamne, Ajută!

    Sigilionul Ortodoxiei de la 1583
    februarie 6th, 2013ΙχθυςLasă un comentariuDu-te la comentarii

    Sigilionul Ortodoxiei de la 1583

    Citind cu atenție Sigilionul Ortodoxiei, descoperit în Sfântul Munte, vedem lupta a trei Patriarhi și a Sinoadelor lor pentru apărarea Ortodoxiei în fața influențelor papistașe.
    Se impunea anatematizarea tuturor invățăturilor Romano-Catolice pentru a tăia răul din rădăcină. Din păcate “stiliștii=stilul nou creat” au preluat numai ce le-a convenit, deși sunt anatematizate toate învățăturile papistașe (.Întâia = I-a anatemă – Filioque, a II-a anatemă – împărtășirea numai cu Trupul, nu și cu Sângele Domnului, a III-a anatemă – azima în loc de pâine dospită, a IV-a anatemă – judecata trupurilor, fără suflet, a V-a anatemă – purgatoriul, a VI-a anatemă – papa ca și cap al Bisericii și indulgențele papale, a VII-a anatemă – schimbarea pascaliei și a mineologiului ) ultimul paragraf aratând foarte clar care este scopul acestor anateme și anume ferirea credincioșilor de a cadea în cursa întinsă de papalitate de a se uni în chip viclean cu catolicii.  În ultimul paragraf se cere credincioșilor ca să țină cu sfințenie credința ortodoxă, nelăsându-se amagiți de papistași.
    Mesajul “Pecetluirii” sau a “Sigilionului” este foare clar și anume: Nu vă uniți cu papistașii în cuget, în simțiri și în obiceiuri și în sărbători.
    Se vede clar că scopul anatemei este tăierea din rădăcină a unirii cu papistașii.
    “Stiliștii = stilul nou creat” arată numai anatema a VII-a, prin care ne scot ochii că ne aflăm sub anatema “Sigilionului”, fără să țină cont de faptul că această anatemă face parte dintr-o înșiruire de anateme care au un scop precis: împiedicarea unirii cu papistașii.
    Dacă citim cu atenție anatema a VII-a: “VII. Orişicine nu ar urma hotărârile Bisericii statuate în cele Şapte Soboare Ecumenice şi Sfintele Paşti socotite pentru a le urma, ci vrea să urmeze noua invenţie a pascaliei şi a noului calendar al astronomilor atei papişti, şi vor să răstălmăcească şi să distrugă dogmele şi tradiţia Bisericii care noi le-am moştenit de la Sfinţii Părinţi, anatema unora ca aceştia şi să fie îndepărtaţi de Biserică şi de împărtăşirea credinţei.”
    -Observam că Părinții nu sunt blocați pe ideea calendarului, așa cum ne-ar face să credem “stilistii = cei de stilul nou creat”, scoțând din context, ci spun că această schimbare a calendarului și a pascaliei este pusă în legătură cu distrugerea dogmelor și a tradiției Bisericii care sunt stabilite de cele Sapte Soboare Ecumenice. (Atunci cine = de ce au sticat cele 4 posturi din an, rânduiala zilelor și-a Sfintelor slujbe…?)
    Ce canon sau dogmă reglementează calendarul mineatic? Referirea Sinodului I Ecumenic este legată de data Sfintelor Paști, atât. (Da, Lucrare Dumnezeiască ne arată cât de departe sunt ereticii de creștini!!!)
    Conjuncția “si” este de o importanță vitală pentru că ne pune cu adevărat în contextul autentic al anatemei.
    ”Cine vrea să urmeze noua invenţie a pascaliei şi a noului calendar al astronomilor atei papişti, deci vor să răstălmăcească şi să distrugă dogmele şi tradiţia Bisericii ” (Sigilion).
    Sfinții Părinți au reacționat și au anatematizat toate inovațiile papistașe, nu numai calendarul gregorian.  Scopul pentru care au anatematizat și calendarul gregorian (și el imperfect, iar despre calendarul Iulian, care este Binecuvântat de Dumnezeu de 2000 de ani, sau, de 2000 de ori până azi, prin coborârea Sfintei Lumini la Sfântul Mormânt, fapt pentru care ortodocșii îl pot certifica de calendar Divin – însă doar astronomilor atei papişti li se pare că este imperfect) a fost ca nu cumva și această schimbare (care nu este Dogma, dar rânduiește toate Dogmele Întregii Ortodoxii) să ne fie prilej de unire cu Dumnezeu și nicidecum cu papistașii.
    Faptul că la 1924 a fost schimbat calendarul, cu scopul precis de unire cu papistașii și cu anglicanii și cu lumea protestantă în general, arată clar că au cazut sub anatema “Sigilionului” (patriarhul Meletie Metaxachis-mason și ceilalți), pentru că ei au avut ca scop exact ceea ce “Sigilionul” anatematiza, și anume unirea cu papistașii dar și cu protestanții.
    Numai că nu le-a mers. Deși au reușit să schimbe prin demersuri și influențe politice calendarul în anumite Biserici Locale, totuși data Sfintele Paști nu au reușit să o schimbe și nici unirea cu papistașii nu a fost realizată. Grație voinței lui Dumnezeu la adresa tuturor adevăraților creștini Ortodocși. Amin!
    Din “Sigilion” se observă că nu schimbarea datei sărbătoririi sfintilor în sine e o problemă ci alinierea voită cu papistașii cu scopul falsei uniri adogmatice cu acestia.
    Intradevăr, schimbarea calendarului a fost “cutia pandorei” care a fost deschisă, pentru ca după această schimbare au urmat și alte demersuri de unire, cum ar fi așa numita “ridicare a anatemelor” de către patriarhul Atenagoras, intrarea Bisericii în “Miscarea Ecumenică” și în “Consiliul Mondial al Bisericilor”, falsa unire cu monofiziții de la Chambesy, recunoasterea tainei botezului ereticilor și erezia “Bisericii Surori” de la Balamant, Ravena, declarațiile Patriarhilor Ecumenici în spiritul ecumenist, venirea papei la Constantinopol, etc.
    De acum 100 de ani lucrurile au evoluat din rău în mai rău, de aceea “stilistii = stilul nou creat” nu fac decât să dea apă la moară ecumenistilor și să pună și ei umărul la ruperea Unitații Bisericii căștigate de Hristos Dumnezeu – Omul prin vărsarea Scumpului Său Sânge.
    Interpretările fanatice și exclusiviste ale “stilistilor = stilul nou creat” nu se regăsesc în  spiritul Parinților Bisericii, care au folosit atât iconomia cât și acrivia.
    Data Paștilor este hotărâtă de Sinodul I Ecumenic să se calculeze după echinocțiu, adică după un fenomen fizic, Natural, de măsurare a timpului. Canon pe care numai adevărații ortodocsii il mai respectă în tocma curată de 1688 de ani. Restul, toți ortodocsii, “stilistii = stilul nou creat” sunt sub Anatema Sinodului I Ecumenic!!! Papistașii deasemenea nu respectă Canonul I Ecumenic privitor la această reglementare.
    Schimbarea măsurării timpului, care trebuie sfințit prin rugăciune, nu este același lucru cu iconomahia, adică cu lupta împotriva sfintelor icoane, pentru că desi icoana nu este Dogma, ea este în legătură cu Dogma Intrupării, cine atacă icoana atacă de fapt Întruparea lui Hristos, care din necircumscris a devenit circumscris, are trup omenesc ce poate fi reprezentat în icoană.  Desigur că e bine să revenim la calendarul vechi de dragul unității Bisericii, așa cum a facut Patriarhia Rusiei prin Patriarhul Tihon, care în momentul în care și-a dat sema că schimbarea calendarului este o cursă întinsă de masoni pentru a dezbina Biserica Adevăratului Hristos și a o unii forțat cu ereticii, a revenit la vechiul calendar.
    Mai presus de acestea este Unitatea Bisericii care nu trebuie știrbită, pentru că noi mărturisim:  Cred într-Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică.
    preot Matei Vulcanescu
    Redau mai jos textul “Sigilionului”
    Acest sinod numit „Pecetluire”, trimis către toate bisericile ortodoxe locale, arată principalele erezii papale şi le declară ca fiind în afara Bisericii Ortodoxe prin anatemizarea celor care le cred şi le practică. Iată întregul text al „Pecetluirii”:
    Către toţi creştinii adevăraţi, mădulare ale Sfintei, Ortodoxii [Universale] şi Apostoleşti Biserici de Răsărit a lui Hristos din Constantinopol şi din tot locul, har, pace şi milă vouă de la Atotputernicul Dumnezeu.
    Nici un pic de tulburare nu a făcut în Corabia din vechime furtuna care s-a ridicat din adâncuri. Şi dacă Domnul Dumnezeu, amintit de Noe, nu ar fi binevoit a potoli apele, nu ar fi fost nici o şansă de salvare a ei. În acelaşi chip şi împotriva Corabiei Bisericii Ortodoxe, ereticii au ridicat un război neîndurător, şi noi am socotit a fi voia lui Dumnezeu de a lăsa urmaşilor prezentul tom împotriva lor, aşa încât hotărârile cele scrise aici să fie fără doar şi poate în apărarea Ortodoxiei noastre. Dar pentru ca documentul să nu fie prea împovărător (greoi) pentru oamenii simpli, am hotărât a-l pune în opt capete lesnicioase, după cum urmează:

    Nici un pic de tulburare nu a făcut în Corabia din vechime furtuna care s-a ridicat din adâncuri. Şi dacă Domnul Dumnezeu, amintit de Noe, nu ar fi binevoit a potoli apele, nu ar fi fost nici o şansă de salvare a ei. În acelaşi chip şi împotriva Corabiei Bisericii Ortodoxe, ereticii au ridicat un război neîndurător, şi noi am socotit a fi voia lui Dumnezeu de a lăsa urmaşilor prezentul tom împotriva lor, aşa încât hotărârile cele scrise aici să fie fără doar şi poate în apărarea Ortodoxiei noastre. Dar pentru ca documentul să nu fie prea împovărător (greoi) pentru oamenii simpli, am hotărât a-l pune în opt capete lesnicioase, după cum urmează:
    Din Vechea Romă au venit anumiţi oameni care au învăţat acolo să gândească latineşte. Dar cel mai rău lucru e că înainte au fost bizantini, născuţi şi crescuţi prin părţile noastre; dar nu numai că şi-au schimbat credinţa, dar au şi ridicat război Ortodoxiei şi adevăratelor dogme ale Bisericii de Răsărit şi s-au răzvrătit împotriva lui Hristos Însuşi, împotriva dumnezeieştilor Apostoli şi Sfintelor Sinoade ale Sfinţilor Părinţi care ni le-au lăsat. Drept pentru care i-am tăiat ca nişte mădulare putrede şi
    HOTĂRÎM
    I. Orişicine nu ar mărturisi cu inima şi cu gura că este mădular al Bisericii de Răsărit botezat ortodox şi că Sfântul Duh purcede numai de la Tatăl fiinţial şi ipostatic, aşa cum Hristos spune în Evanghelie, ci Duhul purcede de la Tatăl şi de la Fiul în acelaşi timp, unul ca acesta să fie lepădat afară de Biserică şi să fie anatema.
    II. Orişicine nu ar mărturisi că în taina Sfintei Liturghii, laicii trebuie să se împărtăşească odată cu cele două sfinte părţi, a Preasfântului Trup şi a Preasfântului Sânge, ci să spună că este de ajuns a primi numai trupul pentru că sângele este inclus, chiar dacă Hristos le-a sfinţit separat şi le-a dăruit fiecăruia din Apostoli, unul ca acesta să fie anatema.
    III. Orişicine ar spune că Domnul nostru Iisus Hristos la Cina cea de Taină a folosit azime ca şi evreii şi nu pâine dospită, unul ca acesta să fie departe de noi şi sub anatemă ca unul ce gândeşte ca un evreu şi vrea să introducă doctrina lui Apolinarie şi a armenilor în Biserica lui Hristos, cu a Cărui încuviinţare îl dăm de două ori anatemei.
    IV. Orişicine ar spune că atunci când Hristos Dumnezeu va veni să judece lumea, El nu va veni să judece sufletele împreună cu trupurile, ci numai să hotărască asupra trupurilor, să fie anatema.
    V. Orişicine ar spune că atunci când mor, sufletele creştinilor care s-au pocăit în această viaţă dar nu şi-au câştigat mântuirea merg în Purgatoriu – care este un basm grecesc – unde focul şi chinurile îi purifică, şi ei cred că nu sunt chinuri veşnice – aşa cum credea blestematul Origen – şi dau din această pricină slobozire păcatelor, pe unii ca aceştia îi dăm anatemei.
    VI. Orişicine ar spune că Papa e capul Bisericii şi nu Hristos Dumnezeu, şi că Papa are autoritatea de a trimite în Rai prin scrisorile sale, şi că poate ierta păcatele prin plata indulgenţelor, unul ca acesta să fie anatema.
    VII. Orişicine nu ar urma hotărârile Bisericii statuate în cele Şapte Soboare Ecumenice şi Sfintele Paşti socotite pentru a le urma, ci vrea să urmeze noua invenţie a pascaliei şi a noului calendar al astronomilor atei papişti, şi vor să răstălmăcească şi să distrugă dogmele şi tradiţia Bisericii care noi le-am moştenit de la Sfinţii Părinţi, anatema unora ca aceştia şi să fie îndepărtaţi de Biserică şi de împărtăşirea credinţei.
    VIII. Rugăm pe toţi binecredincioşii ortodocşi: rămâneţi în credinţa strămoşească ce-aţi învăţat-o până acum, în care v-aţi născut şi crescut, şi când vremurile o vor cere, vărsaţi-vă sângele pentru a păstra credinţa moştenită de Sfinţii Părinţi. Luaţi aminte la cele scrise mai înainte şi credeţi că Hristos vă va ajuta să le împliniţi. Fie ca umila noastră binecuvântare să fie cu voi cu toţi. Amin.
    Semnăturile ierarhilor:
    † Ieremia al Constantinopolului
    † Silvestru al Alexandriei
    † Sofronie al Ierusalimului
    dimpreună cu tot soborul episcopilor prezenţi în Sfântul Sinod
    Anul 1583 de la naşterea Domnului, indictionul 12, 20 noiembrie.
    „Pecetluirea” a fost găsită în manuscris în Codexul 772 din biblioteca Mănăstirii Sf. Pantelimon şi în mss. Codex 285 în chilia “Imnul Acatist” din Schitul Kapsocalivia din Sfântul Munte Athos. În România a fost pentru prima dată publicat la Bucureşti în anul 1881 în revista “Biserica Ortodoxă Română” nr.12, de arhimandritul rus Porfirie Uspenski, care l-a copiat dintr-un manuscris al bibliotecii Mănăstirii Sinai.

    Din Vechea Romă au venit anumiţi oameni care au învăţat acolo să gândească latineşte. Dar cel mai rău lucru e că înainte au fost bizantini, născuţi şi crescuţi prin părţile noastre; dar nu numai că şi-au schimbat credinţa, dar au şi ridicat război Ortodoxiei şi adevăratelor dogme ale Bisericii de Răsărit şi s-au răzvrătit împotriva lui Hristos Însuşi, împotriva dumnezeieştilor Apostoli şi Sfintelor Sinoade ale Sfinţilor Părinţi care ni le-au lăsat. Drept pentru care i-am tăiat ca nişte mădulare putrede şi
    HOTĂRÎM
    I. Orişicine nu ar mărturisi cu inima şi cu gura că este mădular al Bisericii de Răsărit botezat ortodox şi că Sfântul Duh purcede numai de la Tatăl fiinţial şi ipostatic, aşa cum Hristos spune în Evanghelie, ci Duhul purcede de la Tatăl şi de la Fiul în acelaşi timp, unul ca acesta să fie lepădat afară de Biserică şi să fie anatema.
    II. Orişicine nu ar mărturisi că în taina Sfintei Liturghii, laicii trebuie să se împărtăşească odată cu cele două sfinte părţi, a Preasfântului Trup şi a Preasfântului Sânge, ci să spună că este de ajuns a primi numai trupul pentru că sângele este inclus, chiar dacă Hristos le-a sfinţit separat şi le-a dăruit fiecăruia din Apostoli, unul ca acesta să fie anatema.
    III. Orişicine ar spune că Domnul nostru Iisus Hristos la Cina cea de Taină a folosit azime ca şi evreii şi nu pâine dospită, unul ca acesta să fie departe de noi şi sub anatemă ca unul ce gândeşte ca un evreu şi vrea să introducă doctrina lui Apolinarie şi a armenilor în Biserica lui Hristos, cu a Cărui încuviinţare îl dăm de două ori anatemei.
    IV. Orişicine ar spune că atunci când Hristos Dumnezeu va veni să judece lumea, El nu va veni să judece sufletele împreună cu trupurile, ci numai să hotărască asupra trupurilor, să fie anatema.
    V. Orişicine ar spune că atunci când mor, sufletele creştinilor care s-au pocăit în această viaţă dar nu şi-au câştigat mântuirea merg în Purgatoriu – care este un basm grecesc – unde focul şi chinurile îi purifică, şi ei cred că nu sunt chinuri veşnice – aşa cum credea blestematul Origen – şi dau din această pricină slobozire păcatelor, pe unii ca aceştia îi dăm anatemei.
    VI. Orişicine ar spune că Papa e capul Bisericii şi nu Hristos Dumnezeu, şi că Papa are autoritatea de a trimite în Rai prin scrisorile sale, şi că poate ierta păcatele prin plata indulgenţelor, unul ca acesta să fie anatema.
    VII. Orişicine nu ar urma hotărârile Bisericii statuate în cele Şapte Soboare Ecumenice şi Sfintele Paşti socotite pentru a le urma, ci vrea să urmeze noua invenţie a pascaliei şi a noului calendar al astronomilor atei papişti, şi vor să răstălmăcească şi să distrugă dogmele şi tradiţia Bisericii care noi le-am moştenit de la Sfinţii Părinţi, anatema unora ca aceştia şi să fie îndepărtaţi de Biserică şi de împărtăşirea credinţei.
    VIII. Rugăm pe toţi binecredincioşii ortodocşi: rămâneţi în credinţa strămoşească ce-aţi învăţat-o până acum, în care v-aţi născut şi crescut, şi când vremurile o vor cere, vărsaţi-vă sângele pentru a păstra credinţa moştenită de Sfinţii Părinţi. Luaţi aminte la cele scrise mai înainte şi credeţi că Hristos vă va ajuta să le împliniţi. Fie ca umila noastră binecuvântare să fie cu voi cu toţi. Amin.
    Semnăturile ierarhilor:
    † Ieremia al Constantinopolului
    † Silvestru al Alexandriei
    † Sofronie al Ierusalimului
    dimpreună cu tot soborul episcopilor prezenţi în Sfântul Sinod
    Anul 1583 de la naşterea Domnului, indictionul 12, 20 noiembrie.
    „Pecetluirea” a fost găsită în manuscris în Codexul 772 din biblioteca Mănăstirii Sf. Pantelimon şi în mss. Codex 285 în chilia “Imnul Acatist” din Schitul Kapsocalivia din Sfântul Munte Athos. În România a fost pentru prima dată publicat la Bucureşti în anul 1881 în revista “Biserica Ortodoxă Română” nr.12, de arhimandritul rus Porfirie Uspenski, care l-a copiat dintr-un manuscris al bibliotecii Mănăstirii Sinai.

    Acest articol – Care are doar o singură greșeală nesemnificativă la final, fie originalul ceea ce nu cred, fie de cine l-a redactat – și anume : – trebuia indictionul 13 – și nu 12 – …….
    dimpreună cu tot soborul episcopilor prezenţi în Sfântul Sinod
    Anul 1583 de la naşterea Domnului, indictionul 12, 20 noiembrie. „Pecetluirea” a fost găsită în manuscris în Codexul 772 din biblioteca…!

    SLAVĂ LUI DUMNEZEU ȘI PE PĂMÂNT PACE – Fraților creștini și necreștini, pentru că mi-a plăcut articolul ffoarte mult, chiar m-a determinat a lăsa acel comentariu de mai sus – Iar pentru faptul că am găsit și acea minoră greșeală pe care am făcut-o public – Nu îmi venea să cred că alții greșesc și eu (aș putea greși) nu să îi corectez, fapt ce m-a determinat a recalcula datele anului 1583 și pot declara împăcat cu inima că întradevăr s-a greșit și precizez că INDICTIONUL MARE din Ciclul Astral [de (532 X 13) + 175 de ani = cu 5508 + 1583 = 7091 ani] – de la Facerea Lumii și până în anul 1583 este 13 și nu 12, iar indictionul mic din Ciclul Pascal este 3. Anul 1583 avea Crugul Soarelui 7 cu, Mâna Anului 1, iar Crugul Lunii 4 cu, Temelionul Anului 17 – Unde, anul 1583 avea Epacta Anului 4 cu, Luna Nouă a lunii Martie la 12 Martie și Lună Plină Pascală pe 27 Martie cu Slova Pascală ” I ” respectiv: Calendarul Perpetuu numărul 10 ce îi revine data de 31 Martie – Deci, Lăsata secului de carne a fost Duminică pe 3 Februarie, iar Sfânta Inviere a Lui IISUS HRISOS sau Sfintele Paști au fost pe 31 Martie. Și la 28 de zile după Duminica Invierii a fost Sfântul Mare Mucenic Gheorghe într-o zi de Marți. Apoi Duminică pe 26 Mai a fost Lăsata Secului de Postul Sf Apostoli și Postul Sfinților Aposoli a avut 33 de zile și Pomenirea lor a fost într-o zi de Sâmbătă. (((Deci, acestea sunt datele corecte calculate în anul 2013 pentru anul 1583, fără greșeală prin Învățătura DIVINĂ Mâna Sfântului Ioan Damaschin))). Amin.!.

    Îmi cer scuze (eu văd doar cu un singur ochi și anume doar cu ochiul drept) M-AM GRĂGIT ȘI AM OMIS DOUA DATE – Recitind comentariu, poate că se subânțelegea că Sfântul Mare Mucenic Gheorghe fiind într-o zi de Marți, dar am uitat să zic și data de 23 Aprilie. Același lucru este și pentru Postul Sfinților Aposoli care a avut 33 de zile, iar Pomenirea Sfinților Aposoli fiind într-o zi de Sâmbătă pe 29 Iunie – Mai pot preciza și faptul că data de 20 noiembrie din ziua și anul când s-a ținut acel Sfânt Sinod din anul 1583 a fost Întâi noiembrie într-o zi de Vineri, iar 20 noiembrie a fost într-o zi de Miercuri – Deci, acel Sfânt Sinod s-a ținut Miercuri pe 20 noiembrie din anul Mântuirii neamului omenesc 1583. Dacă cineva are vre-un document sau știe să verifice datele (anului 1583) precizate aici, mă poate verifica. – Slavă Lui DUMNEZEU în veci. Amin.!.

    Această Icoană este a Tuturor Sfinților ai Adevăratei Ortodoxii de pe întreg Pământul Lui DUMNEZEU.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

%d blogeri au apreciat: