Etichetă: Părintele Paisie Olaru

ÎN AMINTIREA PĂRINTELUI PAISIE OLARU (18 octombrie)

ÎN AMINTIREA PĂRINTELUI PAISIE OLARU

(18 octombrie)

Sã nu faci tot ce poti, sã nu crezi tot ce auzi si sã nu spui tot ce stii!

Lasă-te întotdeauna în voia lui Dumnezeu şi vei avea pace în suflet. 
Să te întorci acolo de unde ştii că ai pierdut pacea inimii.

Să ne aducem aminte de cuvântul Mântuitorului Care zice: «Pentru tot cuvântul deșert vom da seamă în ziua judecății», iar un sfânt părinte zice că «de câte ori am vorbit m-am căit».

Mare este darul tăcerii!
Prin tăcere scăpăm de osândă, de clevetire, de vorbă deșartă și învățăm a ne ruga. Părinții noștri vorbeau «șapte vorbe pe zi» cum se spune, dar cu inima și cu buzele se rugau neîncetat. Dacă vom pune înaintea noastră păcatele noastre, ceasul morții și ziua judecății, încet-încet dobândim darul tăcerii și al rugăciunii.

Să ne rugăm lui Dumnezeu cu cuvintele psalmistului David: «Pune, Doamne, pază gurii mele și ușă de îngrădire împrejurul buzelor mele. (Psalm 140,3)»

Să vezi şi să nu vezi … să auzi şi să nu auzi … Multe să asculţi, dar puţine să vorbeşti!

 

parintele-paisie-olaru

 

Citiţi şi: 115 ani de la naşterea părintelui Paisie Olaru

* * *

Câteva cuvinte despre viața Părintelui Paisie 

Ieroschimonahul Paisie Olaru s-a născut la 20 iunie 1897 în satul Stroiești, comuna Lunca, județul Botoșani, primind la botez numele de Petru.Părinții săi, Ioan și Ecaterina, erau oameni săraci, dar credincioși, iar în familie domnea liniştea şi înţelegerea, nu existau certuri. Tatăl său era pădurar, iar mama sa casnică. Erau oameni simpli care-şi educau copiii mai mult prin puterea exemplului decât prin vorbe multe. Tatăl ştia Paraclisul Maicii Domnului pe de rost, precum şi alte rugăciuni şi se ruga cu glas tare, să audă şi cei mici. Mama era prietenoasa cu toată lumea şi le spunea adesea: „Măi băieţi, să fiţi cuminţi ca să nu dăm cinstea pe ruşine!” Continuă să citești ÎN AMINTIREA PĂRINTELUI PAISIE OLARU (18 octombrie)

Părintele Paisie Olaru pomenit la Catedrala Patriarhală

Părintele Paisie Olaru pomenit la Catedrala Patriarhală

Părintele Paisie Olaru a trecut la cele veșnice la 18 octombrie 1990. La Catedrala Patriarhală din București, după Sfânta Liturghie, a fost oficiată, astăzi, la împlinirea a 23 de ani de la trecerea sa la Domnul, o slujbă de pomenire, de un sobor de preoți și diaconi slujitori la Catedrala Patriarhală.

Părintele Paisie Olaru s-a născut la 20 iunie 1897 în satul Stroiești, comuna Lunca, județul Botoșani, primind la botez numele de Petru. A intrat în obştea Schitului Cozancea – Botoşani în anul 1921, iar un an mai târziu a fost tuns în monahism ca schimonah, primind numele de Paisie. A fost hirotonit diacon la 14 octombrie 1943 şi preot la 4 aprilie 1947, a fost egumen al schitului timp de un an, între 1947-1948. În 1948 s-a retras la Mănăstirea Neamţ, între anii 1949-1953 a vieţuit la Mănăstirea Slatina-Suceava, iar din 1954, la Mănăstirea Sihăstria.

Până la sfârşitul vieţii a fost duhovnic al obştii şi al credincioşilor veniţi în număr mare din toate colţurile ţării, între 1972-1984 s-a nevoit la Schitul Sihla.

Sursa: basilica.ro

Ieroschimonah Paisie Olaru: Urât este la Domnul omul prost și mândru

Urât este la Domnul omul prost și mândru

 

 

În viața mea deși am fost prost și un urât, dar aveam oleacă de încredere în mine, adică mi se părea că pot și eu ceva, încă mai mult decât altul, și când mi se întâmpla vreo umilire mă mâniam.

Odată părintele stareț a venit în biserică într-o duminică și eu cântam ”Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă”. Se vede că eu cântam cu ton, că doar era biserica plină de lume. Atunci părintele stareț Vladimir vine încetișor în strană și mă scoate afară:

– Măi prostule, ce te fălești cu glasul tău de măgar! Urâtule, prostule…

Atunci eu, în loc să fac metanie și să zic: ”Iartă-mă, preacuvioase părinte”, m-am mâniat și am fugit în pădure, zicând în mintea mea că numai din răutate mi-a făcut acest gest, ca să mă facă de rușine față de lume. Așa că toată ziua am umblat prin pădure mânios, făcând fel de fel de planuri. Seara, când am venit la chilie, am găsit o hârtie pe masă pe care scria: ”Iartă-mă, părinte Paisie, că te-am supărat”.

Tot el a câștigat, că și-a cerut iertare.

Așadar, m-a cam stăpânit mânia, se vede că tot din cauza încrederii mândriei, că scrie undeva că urât este la Domnul omul prost și mândru.

(Ieroschimonah Paisie Olaru, Dă-le, Doamne, un colțișor de rai!, Editura Doxologia, Iași, 2010, p. 163)

Sursa: http://www.doxologia.ro

115 ani de la naşterea părintelui Paisie Olaru

115 ani de la naşterea părintelui Paisie Olaru

Basilica: La 20 iunie 2012 se împlinesc 115 ani de la naşterea marelui duhovnic, Paisie Olaru. Născut, pe 20 iunie 1897, în satul Stroieşti din comuna botoşăneană Lunca, ieroschimonahul Paisie a intrat în viaţa monahală, la Schitul Cozancea din apropiere, la vârsta de 24 de ani. În anul 1943 a fost hirotonit diacon, iar în anul 1947, preot, şi a fost, pentru puţin timp, egumen la schitul de metanie. În toamna lui 1947 se retrage la Mănăstirea Sihastria şi devine duhovnicul întregii obşti monahale, până la sfârşitul vieţii sale. Despre chipul blând al părintelui Paisie a vorbit părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale şi exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor „Părintele Paisie a fost unul dintre cei mai mari călugări pe care i-a avut monahismul într-o perioadă de 100 de ani, poate cel mai mare dintre ei. Un om al rugăciunii, un om al smereniei şi al răbdării desăvârşite (…) Foarte mulţi ierarhi, arhimandriţi, preoţi, credincioşi aduceau în amintire vorbele, cuvintele, sfaturile părintelui Paisie. El a fost un chip paterical şi cuvintele lui toate au rămas în aceiaşi sferă a cărţilor sfinte. Părintele a rămas un om foarte smerit, nu a vorbit nimănui despre oamenii mari sau oamenii obişnuiţi care îngenuncheau înaintea lui. Nu s-a lăudat cu vreo virtute. Când un mare profesor de teologie, părintele Dumitru Stăniloae, l-a întrebat despre rugăciunea inimii, părintele Paisie a replicat după cum se ştie: ce-i aceea rugăciunea inimii, nu am auzit de ea”, după cum a spus părintele Timotei Aioanei pentru Radio TRINITAS Părintele Paisie Olaru a trecut la cele veşnice, pe 18 octombrie 1990, la vârsta de 93 de ani.
 ORNAM1

Doxologia.ro: Legământul părintelui Paisie Olaru cu părintele Cleopa

„De părintele Cleopa sunt legat cu inima cel mai mult în viaţa aceasta!”

Parintele Paisie Olaru cu Părintele Cleopa Ilie

– Ce legământ duhovnicesc aveţi cu părintele Cleopa?

Părintele Paisie Olaru: În toamna anului 1935 părintele Cleopa vene din armată şi a trecut pe la mine, la schitul Cozancea, să ia binecuvântare. Şi la plecare, cum îl petreceam prin pădure, l-am întrebat: Continuă să citești 115 ani de la naşterea părintelui Paisie Olaru