Arhive anuale: 2011

Mitropolitul Gortinei, Ieremia: ”Pentru ortodocşii adevăraţi nu exista alt mod de unire decât prin întoarcerea romano-catolicilor la credinţa ortodocşilor”

Mitropolitul Gortinei, Ieremia:


”Pentru ortodocşii adevăraţi nu exista alt mod de unire decât prin întoarcerea romano-catolicilor la credinţa ortodocşilor”

 

 

A remarcat Mitropolitul Gortinei

la parastasul de nouă luni al răposatului ieromonah

Părintele Marcu Manolis a ţinut cu toată puterea hăţurile luptei împotriva duşmanilor credinţei şi a papismului

A fost avvă a mii de credincioşi, neadormit păstor şi luptător pentru credinţa ortodoxă. A avut ca model pe Sfântul Părinte al Bisericii noastre, pe Sfântul Marcu Evghenicul, cel care a luptat împotriva unirii politice cu papistaşii. Nu a murit, ci trăieşte. Fiii săi duhovniceşti sunt chemaţi la noi lupte împotriva papiştilor, împotriva necredincioşilor şi a ereticilor cu mai multe nume.

«Ὀρθόδοξος Τύπος» redă întreaga predică a Mitropolitului Gortinei şi Megalopoleosului, Ieremia, pe care a ţinut-o la Duminica a 12-a a lui Luca (Duminica celor zece leproşi) la Biserica Sfântului Gheorghe Dionysiou pe 16 ianuarie 2011, la care s-a săvârşit parastasul de nouă luni a răposatului Arhimandrit, Părintele Marcu Manolis. Mitropolitul s-a referit în predica sa la preoţii şi arhiereii buni şi sfinţi. Aşa cum a afirmat, un astfel de preot a fost şi cel cu bun nume printre creştinii ortodocşi din toată lumea, răposatul ieromonah Marcu Manolis, care a fost un luptător şi a ţinut frâiele luptei împotriva duşmanilor credinţei şi mai ales ale luptei împotriva papismului. În continuare a spus că Părintele Marcu avea ca model pe sfântul său omonim şi protectorul său, pe Sfântul Marcu Eugenicul, Arhiepiscopul Efesului, sfântul antipapist al Bisericii noastre. Încheindu-şi predica s-a adresat fiilor duhovniceşti ai Părintelui Marcu spunând următoarele: „Avem nevoie de voi pentru noi lupte împotriva necredincioşilor şi ereticilor, împotriva papistaşilor, împotriva tuturor diavolilor iadului. Precursor în luptele noastre vom avea pe Părintele nostru Marcu Manolis. Nu a murit, ci trăieşte! Şi când, la porunca Bisericii, va trebui să ieşim în stradă îl vom avea cu noi drept conducător al nostru pe părintele Marcu, îi vom face o icoană mare şi o vom ridica sus, ca să ne aducem aminte de sfântul lui chip”.

Întregul text al predicii

Textul complet al predicii Mitropolitului Gortinei şi Megalopoleosului, Ieremia, este următorul:

„1. Astăzi, fraţii mei creştini, aici în această sfântă biserică am săvârşit Dumnezeiasca Liturghie, care, după cum o spune şi cuvântul, este lucrare a poporului. Λεῖτοςἔργον (lucrare publică, lucrare a poporului), λειτουργία (liturghie). Mulţi, ostili Bisericii, spun cu necuviinţă: Şi ce face Biserica pentru popor? Şi noi le răspundem: Biserica pentru poporul ei, pentru fiii ei, săvârşeşte Dumnezeiasca Liturghie! Continuă să citești

CÂND SE CIOCNESC PATRIARHII: PATRIARHUL DANIEL ÎL AMENINŢĂ PE PATRIARHUL ECUMENIC. PATRIARHUL IERUSALIMULUI ÎL AMENINŢĂ PE PATRIARHUL DANIEL.

PATRIARHUL DANIEL ÎL AMENINŢĂ PE PATRIARHUL ECUMENIC.
PATRIARHUL IERUSALIMULUI ÎL AMENINŢĂ PE PATRIARHUL DANIEL.


Patriarhii şi Arhiepiscopii elinofoni îl urmăresc cu nelinişte pe Patriarhul României care revendică noi „sfere de influenţă”. O nouă „ameninţare” apare în ultima perioadă de timp în Ortodoxie.

Este vorba de apariţia dinamică şi revendicativă a Patriarhului României, kir Daniel, care prin atitudinea sa îl „ameninţă” pe Patriarhul ecumenic, kir Bartolomeu, torpilând încercările acestuia de a convoca Sfântul şi Marele Sinod, primul de după Schisma Bisericilor din Răsărit şi Apus, din 1054.

Concomitent încearcă să obţină noi sfere de influenţă, „declanşând atacuri” la adresa Ţării Sfinte şi „ameninţând” jurisdicţia duhovnicească a Patriarhului Ierusalimului, k. Theofilos.

Kir Daniel pare că s-a pregătit ani de zile pentru promovarea Patriarhiei României ca putere suverană.

Semnificative sunt rapoartele ambasadorului american la Bucureşti, dl. Ν. F. Τaubman, care într-o telegramă difuzată pe WikiLeaks declară: „După deceniile patriarhatului lui Teoctist există un nou suflu în Biserica Română”.

Desigur, aşa cum a adăugat, „Patriarhul Daniel are o mare experienţă, vorbeşte fluent engleza şi alte limbi, şi totodată este pe deplin conştient de puterea şi influenţa Bisericii în formarea opiniei publice”.

Întâlnirea Întâistătătorului Bisericii Române cu ambasadorul american a avut loc în 2007, la scurt timp după alegerea sa, iar principala temă a întâlnirii a fost modul de abordare a prostituţiei şi a traficului de arme.

De atunci au trecut trei ani şi cu importanta forţă a 20 de milioane de credincioşi, a 14.500 de preoţi, a 9.000 de studenţi ai Facultăţilor de Teologie, Seminariilor şi Şcolilor Bisericeşti şi, mai presus de toate, a sute de monahi şi monahii, Patriarhul României, kir Daniel, constituie noua, marea şi puternica forţă a ortodocşilor, care vine să ameninţe drepturile şi jurisdicţiile Întâistătătorilor elenofoni şi mai ales ale Patriarhului ecumenic, k. Bartolomeu, şi ale Patriarhului Ierusalimului, k. Theofilos.

Prima demonstraţie ostentativă şi de facto neliniştitoare pentru elinofoni a puterii şi a revendicărilor Bisericii Române a avut loc la sfârşitul lui februarie, la Geneva, când reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe au discutat despre modul de acordare a autocefaliei în încercarea de pregătire a Sfântului şi Marelui Sinod, care va fi primul sinod al ortodocşilor de după Schismă.

Toţi reprezentanţii Bisericilor elinofone şi mai ales ai Bisericilor Constantinopolului, Alexandriei, Ierusalimului, Ciprului şi Atenei, erau gata să facă faţă eventualelor argumente ale slavofonilor sub conducerea Patriarhiei Rusiei.

Dar brusc a izbucnit un „nou fulger” şi un prieten s-a transformat în adversar. Era vorba de reprezentantul Patriarhiei României, un mirean, lector de Drept Canonic, care, conform clericilor greci, a trasat o direcţie proprie. Pentru prima dată, Patriarhia României a părut că nu acceptă privilegiile speciale ale fiecărui patriarh ecumenic.

Astfel, a refuzat să accepte propunerea Mitropolitului de Pergam, k. Ioannis, ca de fiecare dată când i se acordă autocefalie unei Biserici Ortodoxe, fiecare întâistătător al Bisericii Constantinopolului să semneze primul cu menţiunea „hotărăşte” şi să urmeze semnăturile celorlalţi patriarhi şi arhiepiscopi
cu menţiunea „împreună-hotărăsc”.

Primele tensiuni între elini şi români au apărut în sudul Italiei cu prilejul cazului Mănăstirii Sfântului Ioan Secerătorul şi, conform presei italiene, a fost nevoie de intervenţia carabinierilor pentru evitarea unui conflict.

Cu toate acestea, mănăstirea, după intervenţia şi a administraţiei locale din regiune, a trecut în administrarea Patriarhiei României, în ciuda apelurilor elinilor referitoare la prezenţa lor îndelungată în regiune.

Astăzi, Italia, Spania şi Portugalia sunt cele trei ţări din Europa de Vest, în care trăiesc mii de imigranţi români din motive economice, care au părăsit România după căderea regimului Ceauşescu.

Mitropoliţii şi episcopii lor, care sunt desemnaţi de Patriarhia Română în aceste ţări, sunt de obicei impetuoşi şi revendicativi, fapt care de multe ori are drept consecinţă conflicte cu ierarhii Patriarhiei Ecumenice, care au un rol coordonator între ortodocşi.

„Lupta este dură şi există posibilitatea să-l vedem pe episcopul român că se întâlneşte de unul singur cu regele şi regina Spaniei, iar mitropolitul Patriarhiei Ecumenice să afle despre audienţă din comunicate”, subliniază cu înţeles, vorbind ziarului „Vima”, un mitropolit din Europa Centrală.

Totul depinde, după cum declară, de capacitatea şi de forţa fiecărui mitropolit al Patriarhiei Ecumenice de a evita „capcanele”… Şi „oraşul discordiei”, Ierihon, cel mai vechi oraş din Ţara Sfântă, cunoscut în întreaga lume din Vechiul Testament, constituie azi „oraşul discordiei” între Patriarhiile Ierusalimului şi României.

Motivul disputei, care a izbucnit între cele două Biserici, îl constituie biserica pe care a construit-o Patriarhia Română, biserică în care se slujeşte, deşi regiunea face parte din jurisdicţia duhovnicească a Patriarhiei Ierusalimului.

Biserica a început să fie construită acum aproximativ zece ani şi, după cum se spune în scrisoarea Patriarhului Ierusalimului, „contestaţiile şi protestele Patriarhiei noastre nu au putut să oprească construirea bisericii”.

Conform lui k. Theofilos, „dacă şi alte Biserici Ortodoxe ar urma acest exemplu al Bisericii Ortodoxe Române, atunci am avea în Ţara Sfântă reprezentanţele a treisprezece Biserici Ortodoxe Autocefale, care vor fi exemplul unei polifonii şi poliarhii ortodoxe arbitrare, greu de condus administrativ…”.

Până acum, aşa cum a declarat lui k. Daniel Patriarhul (Theofilos) „Patriarhia Ierusalimului a înfruntat cu profundă întristare, dar şi cu toleranţă şi cu multă moderaţie această situaţie anticanonică implantată în sânul ei, pentru care s-a şi limitat la a-l opri de la Împărtăşanie doar pe prim-colaboratorul ei (BOR), Preacuviosul Arhimandrit, p. Ieronim Creţu, fără a-l caterisi sau a întrerupe pomenirea Bisericii Române în Diptice, aşa cum era îndreptăţită să procedeze”.

Dar dacă Biserica Română nu se conformează, Ierusalimul amenință să întrerupă pomenirea lui k. Daniel, așa cum a făcut în mijlocul deceniului anului 2000, Patriarhul ecumenic k. Bartolomeu cu fericitul (întru adormire) Hristodoulos, cu prilejul cazului aşa-numitelor Ţări Noi.

(TRADUCERE: https://acvila30.ro/)

Υπάρχει Θεός; (video) – EXISTĂ DUMNEZEU? (VIDEO)

Υπάρχει Θεός; (video)



Μωρό κατεβαίνει τις σκάλες με απίστευτο τρόπο (video) – UN BEBE COBOARĂ SCĂRILE ÎNTR-UN MOD INCREDIBIL (VIDEO)

Μωρό κατεβαίνει τις σκάλες με απίστευτο τρόπο (video)


Source: synodoiporia.blogspot.com

Ο Άγιος Σάββας ο εν Καλύμνῳ – SFÂNTUL SAVA DIN KALYMNOS (VIDEO, GREEK)

Ο Άγιος Σάββας ο εν Καλύμνῳ


ΕΓΚΑΤΑΛΕΙΠΕΙ ΤΑ ΕΓΚΟΣΜΙΑ
Στην απαλή ηλικία των 12 ετων αντιμετωπίζει τον μέγα τουτο προβληματισμό. Η έλξη του Θεου είναι ισχυρότατη, όπως και

η κλίση του. Το «φύγε και σώζου» κυριάρχησε και έτσι, μία ημέρα ιστορική, αλλά και λαμπρή, έβαλε το κλειδί του καταστήματος κάτω από μία πέτρα και κατέβηκε στο λιμάνι για να πραγματοποιήσει την απόφασή του. Ως ελάφι, τώρα, κατευθύνεται προς το ευωδες περιβόλι της Παναγίας, το Άγιον Όρος. Εκει, εγκαταβιώνει στη Σκήτη της Αγίας Άννης, όπου και απολαμβάνει τους πρώτους καρπούς των ιερων πόθων του. Continuă să citești

Σκυλί στην Ιαπωνία αρνείται να αφήσει πίσω τον τραυματισμένο φίλο του – UN CÂINE DIN JAPONIA REFUZĂ SĂ-ŞI PĂRĂSEASCĂ PRITENUL RĂNIT (VIDEO, GREEK AND JAPAN)

Σκυλί στην Ιαπωνία αρνείται να αφήσει πίσω τον τραυματισμένο φίλο του


Source:synodoiporia.blogspot.com


Святейший Патриарх Кирилл совершил молебен у раки с мощами святителя Тихона, Патриарха Всероссийского, в Донском монастыре – RUGĂCIUNE LA RACLA CU MOAŞTELE SF. IERARH TIHON, PATRIARHUL MOSCOVEI ŞI A TOATĂ RUSIA, ÎN MĂNĂSTIREA DONSK (VIDEO)

Святейший Патриарх Кирилл совершил молебен у раки с мощами святителя Тихона, Патриарха Всероссийского, в Донском монастыре

 

Source:www.patriarchia.ru

Acatistul Bunei Vestiri – Pr. Iustin (2009)

Acatistul Bunei Vestiri


Părintele Iustin

(2009)

 


 


5th Saturday of Great Lent of the Akathist to the Theotokos

5th Saturday of Great Lent of the Akathist to the Theotokos


Commemorated on April 9

On the Fifth Saturday of Great Lent, the Saturday of the Akathist, we commemorate the „Laudation of the Virgin” Icon of the Most Holy Theotokos.

In 625, when the emperor Heraclius was fighting the Persians, the Khan sent forces to attack Constantinople by land and by sea. Patriarch Sergius urged the people not to lose heart, but to trust in God.

A procession was made around the city with the Cross of the Lord, the robe of the Virgin, the Icon of the Savior not made by hands, and the Hodigitria Icon of the Mother of God. The Patriarch dipped the Virgin’s robe in the sea, and the city’s defenders beat back the Khan’s sea forces. The sea became very rough, and many boats sank. The invaders retreated, and the people of Constantinople gave thanks to God and to His Most Pure Mother. On two other occasions, in 655 and 705, the Theotokos protected the city from Saracen invaders. A feastday dedicated to the Laudation of the Virgin was established to commemorate these victories. The Akathist to the Mother of God is believed to originate from this period, and its use has spread from Constantinople to other Orthodox lands.

The icon before which the Akathist was sung was given to the Dionysiou Monastery on Mt. Athos by Emperor Alexius Comnenos. There, it began to flow with myrrh. There were at least three wonderworking copies of this icon in Russia before the Revolution.

This icon shows the Mother of God seated on a throne, and surrounded by Prophets with scrolls.

Source: OCA

Ο Ρουμανίας Δανιήλ απειλεί τον Οικουμενικό Πατριάρχη / PATRIARHUL DANIEL ÎL AMENINŢĂ PE PATRIARHUL ECUMENIC (GREEK)

rezumat a http://apologeticum.wordpress.com/

Patriarhul Ierusalimului ameninta cu oprirea pomenirii patriarhului Daniel. Care va sa zica, daca era vorba de erezii ecumeniste nu conta. Dar daca faci biserica romaneasca la Ierihon e mare suparare, MARE! Acesta este al doilea articol amenintator la adresa ss Daniel pe site-ul Romfea din Grecia. Articolul fiind in greaca, va vom prezenta doar esentialul.

Pe scurt, grecii (unii dintre ei) se simt amenintati de ridicarea din ce in ce mai mare a puterii Patriarhiei Romane in fata Patriarhiei Ecumenice si a „celorlalte patriarhii elinofone”, inclusiv a celei de la Ierusalim etc etc.

In articol se mai zice ca patriarhul Daniel ar “torpila” si incercarile lui SS Bartolomeu de a aduna asa zisul al 8-lea sinod ecumenic. Cearta e legata de modul in care este recunoscuta autocefalia Bisericilor Ortodoxe, cearta pe intaietate si disperarea Patriarhieie Ecumenicice legata de prezenta masiva, covarsitoare a romanilor in Vestul Europei, unde sunt plecati la munca si au devenit ortodocsi majoritari in unele state, inaintea oricarei alte minoritati ortodoxe. Constantinopolul e speriat ca astfel episcopii romani au putere mai mare decat cei ai Patr. Ecumenice in disaspora apuseana.

Cu parere de rau dar grecii care au scris articolul nu prea stiu sa numere. Ei vorbesc de sute de monahi in Romania… Poate mii. Sau pomenesc de mii de emigrantii romani in Italia si Spania. Poate sute de mii sau un milion.

Ο Ρουμανίας Δανιήλ απειλεί τον Οικουμενικό Πατριάρχη


Ανήσυχοι οι ελληνόφωνοι πατριάρχες και αρχιεπίσκοποι παρακολουθούν τον Πατριάρχη Ρουμανίας να διεκδικεί νέες «σφαίρες επιρροής».Μια νέα «απειλή» εμφανίζεται το τελευταίο χρονικό διάστημα στην Ορθοδοξία.

Πρόκειται για τη δυναμική και διεκδικητική εμφάνιση που πραγματοποιεί ο Πατριάρχης Ρουμανίας κ. Δανιήλ, ο οποίος με τη στάση του «απειλεί» τον Οικουμενικό Πατριάρχη κ.κ. Βαρθολομαίο τορπιλίζοντας την προσπάθειά του να συγκαλέσει την Αγία και Μεγάλη Σύνοδο, την πρώτη μετά το Σχίσμα των Εκκλησιών μεταξύ Ανατολής και Δύσης το 1054.

Ταυτόχρονα προσπαθεί να αποκτήσει νέες σφαίρες επιρροής «εξαπολύοντας επιθέσεις» στην Αγία Γη και «απειλώντας» την πνευματική δικαιοδοσία του Πατριάρχη Ιεροσολύμων κ. Θεόφιλου.

Ο κ. Δανιήλ φαίνεται ότι προετοιμαζόταν επί χρόνια για την ανάδειξη του Πατριαρχείου Ρουμανίας σε κυρίαρχη δύναμη.

Χαρακτηριστικές είναι οι αναφορές του αμερικανού πρεσβευτή κ. Ν. F. Τaubman στο Βουκουρέστι, ο οποίος σε τηλεγράφημά του που μεταδόθηκε από το WikiLeaks δηλώνει: «Επειτα από δεκαετίες της πατριαρχίας Θεοκτίστου υπάρχει μια νέα αύρα στη ρουμανική Εκκλησία». Continuă să citești

Prof. pr. Mihai Valica: Moliftele Sf. Vasile sub restrictii seculare

Prof. pr. Mihai Valica: Moliftele Sf. Vasile sub restrictii seculare


Preluat de la http://apologeticum.wordpress.com

Incepand din secolul IV si pana astazi, exista in molitfelnicele bisericesti rugaciuni de exorcizare si timp de atatea secole poporul lui Dumnezeu s-au servit de ele. Cine nu cunoaste maretia acestor molifte ale Sfintilor Vasile cel Mare si Ioan Gura de Aur, stalpii Ortodoxiei, nu cunosc si nu traiesc prea mult din ortodoxia noastra si nu cred in existenta reala a demonilor.

Rugaciunile de exorcizare sunt consemnate in mai multe manuscrise, astfel: cele mai vechi mss. cu textul original sunt: – pt. Molitfele Sf. Ioan Gura de Aur – Sinaiticus 982 (sec. 13), f. 120; – pt. Molitfele Sf. Vasilie cel Mare – Cryptensis G.b.2 (sec. 11 ), Grotaferrata, f. 105; Sinaiticus 973 (sec. 12), f. 106; – pt. Molitfele Sf. Grigorie Thaumaturgul – Cryptensis G.b.2.VI (sec. 13), f. 84. Cele mai vechi rugaciuni de alungare a dracilor sau pastrat in Codex Barberinus Graecus 336, din secolul 8, unul din cele mai importante manuscrise liturgice din lume, in care apare pentru prima data textul Liturghiei Sf. Ioan Gura de Aur[1]. Continuă să citești

Biserica “Sfinţii Cosma şi Damian” din Pulversheim (Franţa) sfinţită de către Preafericitul Daniel, Patriarhul României

Biserica “Sfinţii Cosma şi Damian” din Pulversheim (Franţa) sfinţită de către Preafericitul Daniel, Patriarhul României

 

 

Pentru o comunitate de români din estul Franţei, duminică, 10 aprilie 2011, este o sărbătoare foarte importantă şi emoţionantă, în acelaşi timp. Este vorba despre Sfinţirea Bisericii Ortodoxe Române “Sfinţii Cosma şi Damian”, din localitatea Pulversheim, aproape de mai cunoscutul oraş Mulhouse. Este o sărbătoare în sine pentru orice comunitate religioasă, dar aceasta este cu atât mai importantă, cu cât sfinţirea va fi efectuată de către Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe ortodoxe Române.

Acest moment este unul cu totul excepţional şi poate unic. Sfinţirea unei biserici, aici în Occident, este un eveniment rar şi deosebit. Cu atât mai mult când este vorba de biserica noastră. Ea (biserica) reprezintă credinţa noastră în această lume din ce în ce mai secularizată. Ea este, de asemenea, şi locul unirii noastre ca români. De aceea, biserica ne reprezintă pe noi în calitate de creştini ortodocşi şi redă o imagine frumoasă a românilor. Vestea venirii Prea Fericitului Daniel ne aduce bucurie în inimele noastre pentru că vine să sfinţească jertfelnicia celor care au contribuit la restaurarea bisericii noastre şi să ne încurajeze pe drumul credinţei aici departe de ţară. Vă aşteptăm să fiţi cât mai numeroşi, duminică, începând cu ora 17, bineştiind că momentul sfinţirii bisericii este singurul moment când toţi credincioşii (barbaţi şi femei) vor putea să intre şi să se închine la Sfânta Masă în Sfântul Altar”, Continuă să citești

GENEZA ŞI EVOLUŢIA SCHISMEI DE LA 1054

Readucem în actualitate un studiu temeinic al eruditului profesor şi mărturisitor Teodor M. Popescu despre “Geneza şi evoluţia schismei”, pe care l-am preluat din revista patriarhală „Ortodoxia” din 1954 (anul VI, numărul 2-3, aprilie-septembrie), unde a fost publicat  cu ocazia împlinirii a 900 de ani de la „ieşirea lumii din Biserică”.Îl republicăm acum, considerându-l actual şi util în contextul pregătirii României ortodoxe de a-l primi pentru a doua oară pe ereziarhul, pan-ereticul şi nepocăitul papă al Romei.

 

GENEZA ŞI EVOLUŢIA SCHISMEI[1]

de Prof. TEODOR M. POPESCU

Semnificaţia schismei. – La 16 iulie 1954, se împlinesc 900 de ani de când unitatea creştină se socoteşte ruptă prin dezbinarea Bisericilor Constantinopolei şi Romei.

Această «schismă» este în istoria creştinismului unul din cele mai triste fapte şi din cele mai însemnate prin durata şi prin urmările lui.

Ea nu este singura dezbinare gravă în sânul Bisericii[2]. S-au produs de mai multe ori, înainte de 1054, neînţelegeri care au dus fie la organizarea a două comunităţi în acelaşi loc, fie la răcire şi rupere de raporturi între conducătorii celor două mari Biserici, sau chiar la organizarea de Biserici disidente. Reforma protestantă a fost mai mult violentă şi mai grea pentru Biserica occidentală, dar despărţirea de la jumătatea secolului XI este în unele privinţe cea mai mult regretată, pentru învrăjbirea şi slăbirea creştinismului de aproape o mie de ani, de când orientul şi occidentul stau bisericeşte pe poziţii deosebite, poziţii de aprinsă luptă confesională.

Cât priveşte caracterul schismei, între ortodoxie şi romano-catolicism este o deosebire esenţială2a). Schisma nu este acelaşi lucru şi la fel înţeles de o parte şi de alta, şi ceea ce trebuie lămurit întâi în judecarea ei este aceasta. Pe când, văzută din răsărit, schisma s-a manifestat la început ca rupere de raporturi oficiale obişnuite între cele două Biserici autocefale de frunte, romană şi constatinopolitană, rupere de raporturi precedată de o lungă serie de cauze, al căror efect a fost o înstrăinare reciprocă şi o învrăjbire crescândă între orientul şi occidentul creştin, reprezentate prin capii lor bisericeşti, patriarhii de Constantinopole şi papi; văzută din apus, deşi i se recunoaşte complexitatea şi vechimea cauzelor, schisma este socotită în manifestarea ei ca o acţiune unilaterală: ca un act de rebeliune greacă împotriva autorităţii papale, până atunci recunoscută şi acceptată; ca o stare de revoluţie pregătită şi ivită în chip conştient şi manifestată brusc şi violent prin ambiţia a doi patriarhi – singuri răspunzători de nefericita dezbinare de la 1054[3]. Continuă să citești

Denia Canonului cel Mare în Catedrala Hristos Mântuitorul, Moscova (Video)

Denia Canonului cel Mare în Catedrala Hristos Mântuitorul, Moscova

 

(Video)

 

 

În seara zilei de 4 aprilie 2011, Preafericitul Kirill, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, a săvârșit slujba Utreniei zilei de Marți din a 5-a săptămână a Postului Mare, dând citire și Canonului cel Mare al Sf. Andrei Criteanul și vieții Sf. Maria Egipteanca. În Joia din această a 5-a săptămână, 7 aprilie 2011, va fi prăznuită sărbătoarea Bunei Vestiri.

 

Sursa: http://www.patriarchia.ru