SFÂNTUL INOCHENTIE, EPISCOP DE HERSON

– 25 mai –

 Sfântul Inochentie, în lume Ioan Alexeevici Borosov, s-a născut pe 15 decembrie 1800, în satul Eleţ, din eparhia Orel a Rusiei, şi se trăgea dintr-o familie de preoţi. Părinţii lui se numeau Alexie şi Achilina şi l-au crescut pe micuţul Ioan în frica şi certarea Domnului. În 1819, şi-a încheiat cu succes studiile la Seminarul din Orel şi a intrat la Academia Teologică din Kiev, pe care a absolvit-o în 1823.

Ioan dedica zile şi nopţi studiului Sfintelor Scripturi şi Sfinţilor Părinţi şi s-a ocupat îndeosebi cu scrierea de predici pe marginea cuvântului lui Dumnezeu. Dragostea lui faţă de viaţa monahală îi conduce paşii în mănăstire, unde este tuns monah şi primeşte numele de Inochentie. Puţin mai târziu, este chemat să predea la Academia Teologică din Sankt Petersburg, iar în 1826 este hirotesit arhimandrit. Pe 21 noiembrie 1836, în ziua sărbătorii Intrării Maicii Domnului în biserică, este hirotonit episcop de Zighirinsk, în regiunea Kiev-ului. Între anii 1841–1842, este transferat în oraşul Vologda, iar din 1842 până în 1848 în Episcopia Harkov-ului. În anul 1857, după adormirea episcopului Herson-ului şi a toată Tavrida, este instalat ca episcop al acestei eparhii.

Problemele cu care se confruntă din partea triburilor tătarilor şi din partea evreilor sunt multe. Sfântul se luptă să salveze de la distrugere biserici şi mănăstiri şi însufleţeşte poporul. În războiul Crimeeii, e alături cu cuget luptător şi cu credinţă de soldaţii care apărau oraşul. Măreţia sufletului şi a activităţii lui pastorale se descoperă când el însuşi îi vizitează şi îi îngrijeşte pe cei răniţi, pe cei ce pătimeau şi pe bolnavii de tifos. Pentru toţi era un înger pământesc şi un mângâietor.
După ce a slujit turmei sale în felul acesta, plăcând lui Dumnezeu, Inochentie a adormit în pace în anul 1857.

(traducere: Frăţia Ortodoxă Misionară „Sfinţii Trei Noi Ierarhi”; sursa: http://www.synaxarion.gr/gr/sid/3386/sxsaintinfo.aspx)