5 iulie: SFÂNTA NOUĂ MUCENIŢĂ ELISABETA FEODOROVNA, DUCESĂ A RUSIEI (Viaţa, Chipul, Acatistul)

Chipul Sfântei Noi Muceniţe Elisabeta Feodorovna, ducesă, Rusia

(5 iulie)

Sfântul ţar Nicolae al II-lea şi Sfânta ţarină Alexandra (sora Sfintei Elisabeta Feodorovna, sus, în stânga), Sfânta Elisabeta Feodorovna (jos, a doua din stânga), ducele Serghei Alexandrovici Romanov (jos, ultimul din dreapta) 

Împreună cu soţul ei, Serghei Alexandrovici Romanov, mare duce si guvernator al Moscovei

La 25 aprilie 1891 primea Botezul când primi la împăratul Alexandru al III-ea o icoană a Mântuitorului Hristos pe care sfânta o purtă cu sine până ultima clipă a vieţii sale

Împreună cu soţul ei

Troiţa ridicată de Sfânta Elisabeta pe locul asasinării soţului ei Serghei, pe care ceru să se scrie „Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac!” (Luca, 23, 4)

Ea a găsit puterea de a-l cerceta în închisoare pe asasinul soţului ei, Serghei. I s-a deschis uşa celulei şi a intrat înăuntru.

– Cine sunteţi dumneavoastră? a întrebat cel închis.

– Văduva lui, a răspuns ea. De ce l-aţi ucis?

– Nu voiam să vă ucid, a replicat el. V-am văzut de mai multe ori cu el şi deşi aveam bomba pregătită nu am aruncat-o pentru că eraţi acolo.

– Şi nu v-aţi gândit că ucingându-l, mă ucideţi şi pe mine?!

Atunci Elisabeta i-a explicat criminalului toată grozăvia faptei sale, după care i-a dat o Evanghelie, rugându-l s-o citească. Nădăjduia că el va putea să se pocăiască înaintea lui Dumnezeu şi să capete iertarea. Voia să salveze astfel un suflet de la moarte.

(detaliu aflat în viaţa Sfintei Elisabeta pusă în volumul I al cărţiiNoi Martiri ai pământului rus, Protoiereu Mihail Polski, publicată de Schitul Românesc Prodomu, Sfântul Munte Athos, 2002)

Sfânta Elisabeta în vremea doliului, purtat neîntrerut vreme de 4 ani

După ce îşi vându bijuteriile şi proprietăţile, ridică un spital, o capelă, o farmacie şi un orfelinat pentru orfanii, săracii şi bolnavii din Moscova unde ostenea împreună cu alte surori, iar la vremea rânduită primi haina monahală şi vrednicia de stareţă a aşezământului devenit Mănăstirea Sfintelor Marta şi Maria.

Surorile aşezământului se osteneau atât în mănăstire cât şi în afara ei, purtând grijă de cei bolnavi şi lipsiţi. Pe lângă aceştia, hrăneau zilnic la trapeză peste 400 de săraci. Mai târziu înfiinţă şi o şcoală de duminică pentru fetele şi muncitoarele neinstruite sau analfabete, iar mai apoi un cămin gratuit pentru muncitoarele nevioaşe, precum şi un  sanatoriu pentru femeile sărace grav bolnave de tuberculoză.

 

Sfânta Elisabeta rândui citirea zilnică a pravilei de rugăciune la patul celor muribunzi şi a Psaltirii pentru cei adormiţi. Ea însăşi citea în rând cu maicile, mai ales noaptea, când grijile mănăstirii se mai linişteau. Ştia că osteneala trupească pentru cei bolnavi avea nevoie de untdelemnul tămăduitor al Duhului Sfânt şi de aceea punea rugăciunea mai presus de toate, numind-o maică a tuturor faptelor bune.

 În cămăruţa sa simplă şi curată, sfânta îşi trăia taina vieţii sale lăuntrice, rugându-se neîncetat pentru lume.

Din vreme în vreme  cerceta locurile duhovniceşti din întreaga Rusie. Când ajunse în îndepărtatul Solovăţ, voind să urmeze viaţa aspră a nevoitorilor de acolo, se hrăni vreme de două săptămâni numai cu anafură şi ceai, rugându-se mult şi cercetând putnicii retraşi din adâncurile pădurii, de la care primi binecuvântare şi folos duhovnicesc.

În anul 1906

În anul 1915

Cu Irene

 Cu povăţuirea duhovnicească a unor mari Stareţi rusi, se întărea sfânta Elisabeta în toate încercările, căci fără sfatul şi binecuvântarea acestora nu lua nicio hotărâre, făcându-se pildă vie de ascultare şi lepădare de sine.

Cu prilejul vizitei Sfântului ţar Nicolae

 

La scurtă vreme după călugărie sfânta Elisabeta scria: „Mulţi cred că am luat o cruce prea grea pentru mine. Că mai târziu ori voi regreta şi voi renunţa, ori voi cădea sub greutatea ei. Desigur că sunt nevrednică de o aşa bucurie negrăită pe care mi-a dat-o Domnul, de a merge pe acest drum. Dar El, care este Dragostea Însăşi, îmi va ierta toate greşelile, căci ştie cât de mult îmi doresc să-I slujesc.”

Sfârşitul mucenicesc al Sfintei Elisabeta şi a celor împreună cu dânsa

Sfânta muceniţă primi sfârşitul mucenicesc în anul 1918, iar în 1992 fu proslăvită cu sfinţii de Biserica Ortodoxă Rusă.

 + * + * +

Iubind pe Dumnezeu din toată inima şi pe aproapele tău ca pe tine însăţi, ai plinit cele zece porunci ale Legii lui Hristos, arătând prin pilda vieţii tale că nevoinţa monahicească şi grija pentru cei lipsiţi sunt împreună lucrătoare la mântuirea sufletului. Pentru aceea te-ai făcut tuturor toate şi cu osârdie ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia! (din Acatistul Sfintei Noi Muceniţe Elisabeta)

Icoană cu moaştele Sfintelor Noi Muceniţe Elisabeta Feodorovna şi Varvara, ucenica sa şi împreună pătimitoare cu dânsa

 + * + * +

Moaştele Sfintei Noi Muceniţe Elisabeta Feodorovna

 + * + * +

 Viaţa şi acatistul Sfintei Noi Muceniţe Elisabeta Feodorovna

+ * + * +

Acatistul Sfintei Noi Muceniţe Elisabeta Feodorovna

Condac 1

Veniţi toţi credincioşii să aducem smerite laude şi cântări duhovniceşti precuvioasei maicii noastre Elisabeta, care pentru Împărăţia Cerurilor a lepădat bogăţia şi slava celor trecătoare şi cu virtutea milosteniei s-a împodobit, iar prin moartea ei cea mucenicească, de cununa măririi în ceruri s-a învrednicit. Pentru aceasta şi noi cu mulţumire şi evlavie să o lăudăm zicând: Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Elisabeta, noua muceniţă a lui Hristos!

Icos 1

Din pruncie ai avut sădită în inima ta virtutea smereniei şi a dragostei pentru cei aflaţi în nevoi, iar sporind cu vârsta şi cu priceperea, ai vieţuit în cumpătare şi în întreaga înţelepciune, că nici frumuseţea ta cea aleasă, nici bogăţia, nici slava acestei lumi nu ţi-au plecat sufletul spre păcat, ci în toate cu bună cucernicie ai petrecut, pentru care şi noi te lăudăm aşa:

Bucură-te, mlădiţă din vie domnească;

Bucură-te, că ai odrăslit din seminţie împărătească;

Bucură-te, că din pruncie în smerenie ai vieţuit;

Bucură-te, că părinţii tăi dragostea pentru aproapele în inimă ţi-au sădit;

Bucură-te, că o dată cu vârsta, ai sporit în înţelepciune;

Bucură-te, că nu te-ai trufit cu bogăţia şi cu bunul tău nume;

Bucură-te, că frumuseţea ta pe toţi i-a uimit;

Bucură-te, că şi cu frumuseţea cea dinlăuntru te-ai împodobit;

Bucură-te, chip de blândeţe şi de cuviinţă în toate;

Bucură-te, şi ne învaţă a te cinsti după dreptate;

Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Elisabeta, noua muceniţă a lui Hristos!

Condac 2

Văzându-ţi osârdia spre toată fapta bună, Dumnezeu a socotit să altoiască mlădiţa sufletului tău în via cea roditoare a dreptei credinţe. Pentru aceea, lusându-ţi patria şi părinţii, ţi-ai urmat soţul în pământul binecuvântat al Rusiei ortodoxe, de a cărui sfinţenie împărtăşindu-te, ai cântat cu mulţumire lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 2

Nici palatele împărăteşti, nici strălucirea veşmintelor, nici slava de la oameni nu au clintit sufletul tău cel zidit pe piatra virtuţilor, ci mai cu osârdie ai înmulţit talantul milosteniei, făcând bine celor lipsiţi, flămânzi şi săraci, care te cinsteau ca pe o stăpână şi ocrotitoare a lor, împreună cu care te lăudăm aşa:

Bucură-te, că din Apusul cel rătăcit în credinţă, la lumina Răsăritului ortodox ai venit;

Bucură-te, că din iconomia lui Dumnezeu, cu un prinţ rus bine-credincios te-ai însoţit;

Bucură-te, că descoperind frumuseţea Ortodoxiei, ochii sufletului ţi s-au deschis;

Bucură-te, că harul Duhului Sfânt de inima ta s-a atins;

Bucură-te, că primind Sfântul Botez, în Hristos te-ai îmbrăcat;

Bucură-te, că talantul cel dat ţie mai cu osârdie l-ai lucrat;

Bucură-te, că sămânţa dreptei-credinţe în pământul inimii tale a rodit;

Bucură-te, că prin faptele tale bune ai adus rod însutit;

Bucură-te, că ai înmulţit milostenia pentru cei necăjiţi;

Bucură-te, că ai purtat grijă de cei bolnavi şi lipsiţi;

Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Elisabeta, noua muceniţă a lui Hristos!

Condac 3

Următoarea a smereniei lui Hristos te-ai arătat cu fapta, Cuvioasă Elisabeta, că fiind ucis soţul tău de cei fără de lege, te-ai plecat voii dumnezeieşti fără împotrivire, întărindu-ţi inima pe piatra credinţei şi a răbdării şi cu mulţumire cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 3

„Iubiţi pe vrăjmaşii voştri”, a zis Domnul. Iar tu, Cuvioasă, urmând poruncii Sale, ai cercetat în temniţă pe ucigaşul soţului tău şi cu blândeţe l-ai îndemnat la pocăinţă, ca să-i câştigi sufletul pentru Împărăţia lui Dumnezeu; de care lucru minunându-ne, cu evlavie te lăudăm aşa:

Bucură-te, Cuvioasă, că la apa durerii Dumnezeu te-a cercat;

Bucură-te, că voii Lui celei atotputernice cu smerenie te-ai plecat;

Bucură-te, că moartea soţului tău ca din mâna lui Dumnezeu ai primit;

Bucură-te, că suferinţa şi întristarea cea multă de Hristos nu te-au despărţit;

Bucură-te, că pe ucigaşul cel năimit ai voit să-l aduci la pocăinţă;

Bucură-te, că învăţându-l cu blândeţe, l-ai povăţuit pe el la credinţă;

Bucură-te, porumbiţă fără răutate, care pe vrăjmaşii tăi ai iubit;

Bucură-te, a Domnului următoare, care porunca dragostei ai plinit;

Bucură-te, caldă rugăctoare pentru cei întemnniţaţi şi asupriţi;

Bucură-te, grabnică ajutătoare care împaci pe cei învrăjbiţi;

Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Elisabeta, noua muceniţă a lui Hristos!

Condac 4

Văzând zădărnicia celor trecătoare, ai lăsat palatele împărăteşti şi slava de la oameni ca să-ţi agoniseşti locaş nepieritor în ceruri şi împărţindu-ţi averile, ai lepădat toate desfătările lumii acesteia, urmând lui Hristos, Cel ce a sărăcit de bună voie pentru noi, Căruia neîncetat Îi cântai: Aliluia!

Icos 4

Bun şi frumos lucru este să locuiască fraţii împreună, că unde este unire, acolo a poruncit Domnul binecuvântarea şi viaţa până în veac. Acestea ştiind, Cuvioasă Elisabeta şi umplându-te de râvnă fierbinte, ai ridicat locaş sfânt de rugăciune şi de milostenie către cei sărmani, pentru care toţi cu credinţă te lăudăm aşa:

Bucură-te, că sufletul tău nu a aflat odihnă în palatele împărăteşti;

Bucură-te, că pentru dragostea Împăratului ceresc, împreună cu săracii ai voit să locuieşti;

Bucură-te, că lepădând slava şi bunul neam, viaţa ţi-ai închinat lui Hristos;

Bucură-te, că averea pământească o ai socotit de prisos;

Bucură-te, că mănăstire mare, spre slava lui Dumnezeu ai întemeiat;

Bucură-te, că într-însa multe suflete odihnă au aflat;

Bucură-te, că milostenia mult ai iubit;

Bucură-te, că dăruind, însutit ai dobândit;

Bucură-te,că viaţa ţi-a fost ardere de tot pentru a aproapelui mântuire;

Bucură-te, că şi pe noi ne ocroteşti cu a ta milostivire;

Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Elisabeta, noua muceniţă a lui Hristos!

Condac 5

Arzând cu duhul de dragostea lui Hristos, ai primit marele şi îngerescul chip al călugăriei şi îmbrăcându-te în haina mântuirii şi în platoşa dreptăţii, şi încingând mijlocul tău cu puterea adevărului, ai stat cu tărie împotriva vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi, cântând lui Dumnezeu cu bucurie: Aliluia!

Icos 5

Intrând pe calea cea strâmtă a vieţuirii monahiceşti, ai înmulţit ostenelile şi nevoinţele tale şi cu smerenie ai purtat grijă de sufletele încredinţate ţie spre povăţuire, după cuvântul Mântuitorului care zice: „Cel ce voieşte să fie mai mare între voi, să fie slujitorul tuturor”. Iar noi, minunându-ne de o lepădare se sine ca aceasta, cu evlavie te lăudăm zicând:

Bucură-te, că primind îngerescu chip, mireasă a lui Hristos te-ai făcut;

Bucură-te, că prin înfrânare şi curăţie, viaţă îngerească ai petrecut;

Bucură-te, că trupul tău cel trudit pe o scândură îngustă îl odihneai;

Bucură-te, că nedând somn ochilor tăi, cu asprime în toată vremea te nevoiai;

Bucură-te, în privegheri şi rugăciuni pururea stăruitoare;

Bucură-te, a obştii tale preaînţeleaptă povăţuitoare;

Bucură-te, a virtuţilor evangheliceşti grădină;

Bucură-te, icoană de dragoste creştină;

Bucură-te, chip al lepădării de sine;

Bucură-te, bucuria celor ce te urmează pe tine;

Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Elisabeta, noua muceniţă a lui Hristos!

Condac 6

Iubind pe Dumnezeu din toată inima şi pe aproapele tău ca pe tine însăţi, ai plinit cele dintâi porunci ale Legii lui Hristos, arătând prin pilda vieţii tale că nevoinţa monahicească şi grija pentru cei lipsiţi sunt împreună lucrătoare la mântuirea sufletului. Pentru aceea te-ai făcut tuturor toate şi cu osârdie ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 6

Luând ocrotitoare ale mănăstirii tale pe Sfintele Marta şi Maria, surorile lui Lazăr, care au primit cu dragoste în casa lor pe Mântuitorul, te-ai făcut vrednică următoare a lor, slujind cu osârdie celor lipsiţi, bolnavi şi necăjiţi, alinându-le durerile trupeşti şi sufleteşti şi mângâindu-i în nevoi, pentru care şi noi te lăudăm aşa:

Bucură-te, a poruncilor lui Hristos vrednică împlinitoare;

Bucură-te, a celor în nevoi grabnică ajutătoare;

Bucură-te, că pe cei bolnavi şi suferinzi i-ai primit;

Bucură-te, că tu însăţi cu dragoste i-ai îngrijit;

Bucură-te, a copiilor orfani ocrotitoare;

Bucură-te, a maicilor îndurerate alinare;

Bucură-te, a celor fără de casă adăpostire;

Bucură-te, a celor deznădăjduiţi întărire;

Bucură-te, blândă răbdătoare a neputinţelor omeneşti;

Bucură-te, următoare a dragoste dumnezeieşti;

Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Elisabeta, noua muceniţă a lui Hristos!

Condac 7

Socotind Dumnezeu să lămurească în focul prigoanei poporul rus cel bine-credincios, a îngăduit asupra lui stăpânirea celor fără de lege. Pentru aceasta, ziua şi noaptea cu lacrimi te-ai rugat, stăruind în post şi priveghere, ca să se izbăvească ţara de urgia cea cumplită. Şi încredinţând toate voii lui Dumnezeu, I-ai cântat cu umilinţă: Aliluia!

Icos 7

Nu s-au sfiit potrivnicii credinţei să se ridice asupra Unsului lui Dumnezeu, Ţarul Rusiei, pe care cu defăimare şi cu batjocură l-au prigonit. Iar tu, înţelegând încercările şi suferinţele ce vor veni asupra ta, n-ai plecat urechea la graiurile celor ce te sfătuiau să fugi din calea prigonitorilor, ci cu bărbăţie ai ales pătimirea pentru Hristos, de care lucru minunându-ne, te lăudăm aşa:

Bucură-te, mlădiţă în pământul rusesc răsădită;

Bucură-te, a noii tale ţări fiică preaiubită;

Bucură-te, că pentru Rusia lacrimi cu amar ai vărsat;

Bucură-te, că în post şi priveghere stăruind, te-ai rugat;

Bucură-te, că te-ai mâhnit de a poporului rătăcire;

Bucură-te, că nu te-ai înspăimântat de a vrăjmaşilor îngrozire;

Bucură-te, că din pământul rusesc n-ai voit a ieşi;

Bucură-te, că ai ales pentru Hristos a pătimi;

Bucură-te, că pe calea Crucii cu bărbăţie ai pornit;

Bucură-te, că nimic din hotărârea ta nu te-a clintit;

Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Elisabeta, noua muceniţă a lui Hristos!

Condac 8

Mulţime de credincioşi au năvălit asupra mănăstirii tale cu arme şi cu vuiet mare, socotind să o pustiască. Dar minunându-se de buna rânduială şi de multa milostivire ce se făcea într-însa, au plecat ruşinaţi. Iar tu, Cuvioasă, mâhnindu-te că n-ai fost aflată încă vrednică de cununa muceniciei, ai cântat lui Dumnezeu cu umilinţă: Aliluia!

Icos 8

N-a întârziat multă vreme ceasul pătimirii tale, că la prealuminatul praznic al Învierii Domnului ai fost luată din mijlocul obştii şi fiind pusă sub strajă tare, ai fost trimisă în surghiun împreună cu credincioasa ta slujitoare, Maica Varvara; iar surorile plângeau nemângâiate de plecarea ta, pentru care şi noi cu umilinţă îţi cântăm aşa:

Bucură-te, că de prigonitorii lui Dumnezeu nu te-ai spăimântat;

Bucură-te, că pe aceştia cu îndrăzneală i-ai înfruntat;

Bucură-te, că ceasul pătimirii l-ai aşteptat cu dorire;

Bucură-te, duh bărbătesc în femeiască fire;

Bucură-te, căci în surghiun cu necinste ai fost dusă;

Bucură-te, că sub strajă tare fără de milă ai fost pusă;

Bucură-te, cu credincioasa Varvara, ucenica ta;

Bucură-te, că împreună cu tine a ales ea a pleca;

Bucură-te, că pe cale, lui Dumnezeu I-aţi mulţumit;

Bucură-te, că a pătimi pentru El v-a învrednicit;

Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Elisabeta, noua muceniţă a lui Hristos!

Condac 9

Taincă şi neînţeleasă minţii omeneşti este rânduiala lui Dumnezeu, că de sânge împărătesc a fost trebuinţă pentru curăţirea păcatelor poporului! Pentru aceasta, Cuvioasă Elisabeta, ai fost dusă la Alapaievsk împreună cu Ducele Serghei şi Prinţii Ioan, Constantin şi Vladimir cel tânăr, cu care gătindu-te de mucenicie, ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 9

Înfricoşătoare a fost noaptea muceniciei voastre, că legaţi la ochi şi loviţi fără milă, aţi fost aruncaţi într-o mină adâncă. Şi voind vrăjmaşii să vă piardă cu totul, au socotit să mistuie trupurile voastre prin foc. Însă precum pe Daniil în groapa leilor şi pe cei trei tineri din cuptor, puterea lui Dumnezeu v-a păzit nevătămaţi, pentru care şi noi, Sfântă Elisabeta, te lăudăm aşa:

Bucură-te, că viaţa pentru Hristos ţi-ai pus;

Bucură-te, căci ca o jertfă de ardere de tot te-ai adus;

Bucură-te, împreună cu Varvara, credincioasa ta uceniţă;

Bucură-te, împreună cu Serghei, care a stat tare în credinţă;

Bucură-te, cu Ioan, Igor şi Constantin, cei asemenea celor trei tineri din cuptor;

Bucură-te, cu Prinţul Vladimir cel tânăr, viteazul pătimitor;

Bucură-te, cu Sfântul Ţar Nicolae şi familia sa;

Bucură-te,cu Sfânta Împărăteasă Alexandra, sora ta;

Bucură-te, că împreună întregiţi ceata noilor mucenici;

Bucură-te, că toţi în cămara Mirelui acum vă sălăşluiţi;

Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Elisabeta, noua muceniţă a lui Hristos!

Condac 10

Minunată auzire s-a făcut unui ţăran venit noaptea la pădure, că din adâncurile minei glasul tău răzbătea, cântând cântări de îngropăciune pentru sufletele celor adormiţi şi zicând: „Fă bine-primită, Doamne, jertfa noastră, ce o aducem Ţie întru miros de bună mireasmă duhovnicească şi miluieşte-i cu mila Ta pe toţi cei ce-Ţi cântă cu credinţă: Aliluia!”.

Icos 10

Minunată s-a arătat în tine puterea lui Dumnezeu, care pe cele neputincioase şi slabe le face tari, că păzindu-te vie în adâncul minei, te-a întărit să îngrijeşti rănile mucenicilor Lui şi să îi prohodeşti după rânduială, iar mai pe urmă sufletul tău curat în Împărăţia Sa l-a luat,  ca să-ţi răsplătească însutit ostenelile tale, pentru care şi noi îţi cântăm cu evlavie aşa:

Bucură-te, Sfântă Elisabeta, muceniţă preaslăvită;

Bucură-te, apărătoarea a noastră preafericită;

Bucură-te,  că frumuseţea chipului cu vitejia duhului ai unit;

Bucură-te, că adâncurile pământului cu pătimirea ta le-ai unit;

Bucură-te,  că de acolo laudă lui Dumnezeu ai cântat;

Bucură-te, că rănile mucenicilor lui Hristos ai legat;

Bucură-te, că săvârşind alergarea, la cele cereşti te-ai suit;

Bucură-te, că îngerii sufletul tău l-au primit;

Bucură-te, că pentru pământul rusesc eşti ca un soare;

Bucură-te, Cuvioasă, de multe minuni izvorâtoare;

Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Elisabeta, noua muceniţă a lui Hristos!

Condac 11

Fără de cruci şi morminte au voit să vă lase potrivnicii credinţei pe voi, noilor mucenici, cei şapte la număr, dar n-a îngăduit Domnul ca mult pătimitoarele voastre trupuri să fie batjocorite, ci prin iconomia Lui cea înţeleaptă au fost duse în pământul Chinei până la vremea rânduită. Iar noi, bucurându-ne de o purtare de grijă ca aceasta, dăm slavă lui Dumnezeu, Celui ce Se odihneşte întru sfinţii Săi, cântându-I: Aliluia!

Icos 11

Minunat semn s-a arătat întru tine, Cuvioasă Elisabeta, că din racla moaştelor tale a curs mir bine mirositor şi trupul tău s-a aflat întreg şi nestricat. Iar Dumnezeu, care împlineşte cererile celor ce-L iubesc pe El, a rânduit ca sfintele tale moaşte şi ale credincioasei tale ucenice Varvara să odihnească, după dorinţa ta, în biserica Sfintei Maria Magdalena din Ierusalim, pentru care şi noi după vrednicie te lăudăm aşa:

Bucură-te, că cetatea Ierusalimului cu mare cinste a primit moaştele tale;

Bucură-te,  că te-ai adăugat ca un odor de preţ la comorile sale;

Bucură-te, că şi cuvioasa Varvara lângă tine odihneşte;

Bucură-te, că şi pe ea tot poporul cu evlavie o cinsteşte;

Bucură-te, că Dumnezeu rugăciunea ta cea fierbinte a ascultat;

Bucură-te, că în biserica pe care tu însăţi ai împodobit-o te-a aşezat;

Bucură-te, că celor ce aleargă la sfintele tale moaşte eşti grabnică ajutătoare;

Bucură-te, dătătoare de pace şi din primejdii izbăvitoare;

Bucură-te, ceea ce alini inimile mâhnite şi împovărate;

Bucură-te, ceea ce ne mijloceşti la Dumnezeu iertare de păcate;

Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Elisabeta, noua muceniţă a lui Hristos!

Condac 12

Cetele mucenicilor s-au bucurat primindu-te pe tine, Cuvioasă Elisabeta, împreună cu noii mărturisitori ai lui Hristos la Alapaievsk; că din vremuri de aspră prigoană sufletul v-aţi pus pentru dreapta credinţă, defăimând toate bogăţiile şi slava pământească. Pentru aceea şi în palatele Împăratului Ceresc acum sălăşluindu-vă, nu încetaţi a vă ruga pentru noi, cei ce cu evlavie vă cinstim şi-I cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 12

Harul cel dumnezeiesc cere-l pentru noi de la Hristos, Muceniţă Elisabeta, ca urmând vieţii tale prea minunate, să slujim cu osârdie celor aflaţi în nevoi şi sufletul nostru să-l punem pentru aproapele, iar în vremea mărturisirii să stăm tari în credinţă, având ca ajutor rugăciunile tale, noi cei ce cu dragoste îţi cântăm aşa:

Bucură-te, bună chivernisitoare, că împărţindu-ţi averile, comoară în cer ai adunat;

Bucură-te, preaînţeleaptă, că lepădând slava lumii, calea monahicească ai urmat;

Bucură-te, că prin milostenie porunca dragostei de aproapele ai plinit;

Bucură-te, că pildă de bunătate şi de răbdare ne-ai dăruit;

Bucură-te, că împreună cu mucenicii de la Alapaievsk, jertfă pentru Hristos te-ai adus,

Bucură-te, fericită moştenitoare a bunătăţilor celor de Sus;

Bucură-te, că pentru cei ce te cheamă în ajutor pururea mijloceşti;

Bucură-te, nouă muceniţă care pe noi, cei vechi de patimi, cu Harul Sfântului Duh ne înnoieşti;

Bucură-te, maică preacuvioasă, care ai aflat pe Mirele tău Cel dorit;

Bucură-te, crin minunat, în văile raiului înflorit;

Bucură-te, Sfântă Preacuvioasă Elisabeta, noua muceniţă a lui Hristos!

Condac 13

O, Sfântă Preacuvioasă Maică Elisabeta, slăvită Muceniţă a lui Hristos, primeşte de la noi, păcătoşii şi nevrednicii, aceste smerite cântări de laudă şi de mulţumire şi ne izbăveşte, cu rugăciunile tale, de toată amăgirea celui viclean, ca stând tari în credinţă, să mărturisim cu îndrăzneală pe Hristos până în sfârşit, şi împreună cu tine în Împărăţia Cerească să ne învrednicim a-I cânta: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi iară Icosul 1 şi Condacul 1.

 + * + * +

Din evlavia vrednică de laudă

http://ortodoxiesiviata.blogspot.com/2009/03/printesa-elisabeta-feodorovna-cuvioasa.html

 Viaţa Sfintei Muceniţe Elisabeta Feodorovna  (video, în limba rusă, clic aici)

 Fragment din viaţa Sfintei Muceniţe Elisabeta Feodorovna (video, în limba rusă, clic aici)

Sursă şi continuarea articolului: http://sfintisiicoane.wordpress.com/2011/07/05/chipul-sfantei-noi-mucenite-elisabeta-feodorovna-ducesa-rusia-5-iulie/

5 comentarii la „5 iulie: SFÂNTA NOUĂ MUCENIŢĂ ELISABETA FEODOROVNA, DUCESĂ A RUSIEI (Viaţa, Chipul, Acatistul)

  1. alexandru

    Citiţi femeilor de astăzi, uimiţi-vă de vrednica trăire şi urmaţi Sfintei şi vrednicei MUCENIŢE ELISABETA. Daţi numele ei slăvit de nevoinţă, ficelor voastre. Puneţi sf. sa icoană în casele voastre, plecaţi-vă genunchii, cerând ajutor de la Preabunul Dumnezeu, prin mijlocirea Sfintei Elisabeta.

  2. Petru

    Foarte frumos! Binecuvântat este Dumnezeu întru Sfinții Săi! O nelămurire am. Așa era portul monahicesc pe vremea aceea?

  3. Dorin

    Ma iertati pentru deranj
    Data de praznuire de 5 Iulie este pentru stilul NOU?
    In alta parte vazusem 18 Iulie, in alta 25 Ianuarie si asa nu stiu care este data sigura

  4. Ana Elisabeta

    Dacă aţi văzut 18 iulie, probabil că este 18 pe nou şi 5 pe vechi. Mi se pare că aşa am văzut şi eu.

Comentariile sunt închise.