„…Ca sa vada fiii Bisericii Rasaritului ca stilpul lor, cuviosul parintele nostru Serghie, si dupa preaslavirea sa, a aratat ca este nedrept soborul Florentei…”

SFÂNTUL SERGHIE DE RADONEJ
ARATĂ NEDREPTATEA SINODULUI UNIONIST DE LA FERARA-FLORENŢA ŞI A CELOR ASEMENEA

 Despre viata cuviosului parintele nostru Serghie si despre multe minuni ale lui, se afla tiparita carte in imparateasca cetate, Moscova, in care intre alte minuni ale sfantului se afla si aceasta: „Dupa sinodul cel din Florenta, unde multime de dreptcredinciosi, arhierei si preoti care n-au vrut sa se uneasca cu ratacirea latineasca (ereziile romano-catolicilor – n.n.), s-au fost pierdut cu felurite chinuri de catre latini (catolici).

Un Presbiter din partile Rusiei celei mari, care mersese la soborul acela, cu Isidor mitropolitul Kievului, cel ce a cazut mai pe urma din dreapta credinta si era numele Presbiterului Simeon – a rabdat multe necazuri si munci in temnita si in obezi, pentru buna credinta, de la mitropolitul Isidor lepadatul. Apoi, scapand din lanturi, s-a sfatuit cu Toma solul Tferschei si au fugit din cetatea latineasca in tara lor. Fiind in mahnire mare si in nepricepere pe cale pentru nelesnicioasa trecere si culcandu-se putin sa se odihneasca, a adormit si a vazut un staret cinstit stand langa el, apucandu-l de mana dreapta si zicandu-i: „Oare te-ai binecuvantat de Marcu Eugenicul episcopul Efesului cel ce a urmat pasilor apostolesti?” Iar el a raspuns: „Am vazut Doamne pe minunatul si tarele barbat acela si m-am bine-cuvantat de dansul”. Apoi staretul a zis: „Binecuvantat este de Dumnezeu omul acela, ca din desertul sobor latinesc nimenea nu l-a invins pe el, nici cu averile, nici cu imbunarile, nici cu ingrozirile chinurilor. Deci, tu invatatura si descoperirea aceea ce ai auzit-o de la fericitul Marcu s-o propovaduiesti oriunde vei merge, la toti dreptii cei ce tin asezamintele sfintilor apostoli si poruncile sfintilor parinti de la cele sapte sinoade, si cel ce are intelegere adevarata, sa nu se amageasca. Iar pentru lungimea si greutatea drumului sa nu va intristati, caci eu sunt nedepartat de voi si va voi trece fara de grija. Acestea si mai multe daca i-a zis cinstitul acela staret, l-a intrebat Presbiterul: „Doamne, spune-mi cine esti tu, ca mi se pare ca esti trimis de Dumnezeu sa ne scoti pe noi deznadajduitii din pamantul acesta strain?” Raspuns-a cel ce se aratase: „Eu sunt Serghie, pe care oarecand m-ai chemat, rugandu-te in rugaciunea ta, si te-ai fagaduit sa vii in manastirea mea. Dupa vedenia aceasta, desteptandu-se preotul, s-a bucurat si a spus impreuna calatorului sau (Toma), cele ce a vazut si a auzit. Si au mers amandoi, veselindu-se in calea lor, si au ajuns degrab prin dumnezeiescul aco-peramant si cu rugaciunile aparatorului sau cuviosului Serghie, sanatosi si fara de bantuiala in partile Rusiei.

Ajutorul si aratarea sfantului povestind, au propovaduit cele auzite de la dansul, descriind pe larg toate cele ce s-au facut la soborul din Florenta.

Aceasta s-a pomenit aici pentru necuviinta vremii de acum, intru care sfanta si dreapta credinta este hulita si prigonita prea mult de latini (catolici). Ca sa vada fiii Bisericii Rasaritului ca stilpul lor, cuviosul parintele nostru Serghie, si dupa preaslavirea sa, a aratat ca este nedrept soborul Florentei. Credinta noastra (dupa Apostolul) consta nu in biruitoarele cuvinte ale intelepciunii omenesti si in aratarea Duhului si a puterii, si nu in intelepciunea si maiestria omeneasca, ci in puterea lui Dumnezeu.

(Din “Vieţile sfinţilor pe septembrie”)