Predica Duminicii a 4-a după Rusalii

Iubiții mei,
Evanghelia de azi subliniază valoarea cuvântului [Mt. 8, 5-13] A cuvântului lui Dumnezeu în viața noastră. Pentru că atunci când Dumnezeu a spus ceva nu mai e loc pentru îndoială. Pentru necredință. Ci cuvântul Lui trebuie crezut, ascultat, împlinit.
Iar cine ascultă cuvântul lui Dumnezeu și pe cel al Sfinților Lui acela are cuvânt. Pe cuvântul aceluia poți conta. E om de încredere, pentru că se încrede în Dumnezeu.
Însă cine promite fără acoperire, cine vorbește ca să se afle în treabă, cine promite marea cu sarea și nu face nimic e un om al părerii de sine, e un om leneș, e un om fără cuvânt, fără conștiință.
Iar lui Dumnezeu i-a plăcut credința ecatontarhosului/ a sutașului, pentru că el i-a cerut Domnului: Zi numai cu cuvântul [alla monon ipe logo]! [Mt. 5, 8, GNT]. Centurionul roman s-a încrezut în porunca lui Dumnezeu care dă viață. Și a primit de la Domnul și Stăpânul întregii făpturi vindecarea slugii sale (v. 13).
Tocmai de aceea în ucenicia duhovnicească e nevoie de încredere în Părintele duhovnicesc. Toată creșterea noastră în cunoaștere și în sfințenie se face pe încredere. Dacă crezi că Dumnezeu îl luminează pe Părintele tău asupra a ceea ce îți trebuie, atunci ascultarea de Dumnezeu și de Părintele tău este un tot unitar.














