DANIIL SIHASTRU – 18 decembrie (VIAŢA, SLUJBA)

Daniil Sihastrul

În vremile vechi, se zice că mai lţi călugări evlavioşi, care se strânseseră într-un loc singuratic şi înconjurat cu păduri străvechi, clădiseră o mănăstire. Ei îşi durară mănăstirea din bârne groase din stejar trainic în apropierea şi spre asfinţit de satul Vicovul de Sus, pe locurile lui şi o închinară Sfântului Laurenţiu.

Călugării se rugau lui Dumnezeu Sfântul pentru iertarea păcatelor lor şi ale oamenilor. Ca să-şi agonisească cele puţine, însă cu totul trebuincioase pentru nevoile vieţii, lucrau fel de fel de meşteşuguri.

Dintre aceşti vrednici părinţi era ieromonahul Daniil, cel mai evlavios şi iscusit. Şi el se îndeletnicea cu cioplirea de linguri din lemn de paltin.

Lingurile le vindea prin satele învecinate şi aşa îşi agonisea el puţina pâine cea de toate zilele. Cele ce-i mai rămâneau de prisos de la vânzarea lucrului mâinilor lui şi din cele ce-i aduceau bunii creştini ca răsplată pentru sviştănii, dezlegări, cărţile lui Lazăr, cetanii ş.a. împărţea săracilor, văduvelor şi orfanilor. Era un adevărat părinte duhovnicesc!

Auzise cuviosul Daniil, care de obicei petrecea numai în post şi rugăciune, că în Siret, care era al treilea sat de la Vicovul de Sus, s-ar strânge oamenii într-o zi anumită din săptămână, ca să se desfacă de cele ce au de prisos şi-şi cumpără cele ce au de trebuinţă. Şi având şi Daniil o mulţime de linguri gata, pe care nu le putea desface prin satele din apropiere, se hotărî să-şi cerce norocul cu marfa lui în Siret.

Se duse, deci, pustnicul la stareţ să-şi ceară binecuvântarea şi poslovenia pentru călătorie, fără de care n-ar fi îndrăznit el să facă, Doamne fereşte, nici un pas afară de mănăstire.

Ajungând Daniil în Siret, îşi vându îndată marfa ce-o lucrase şi pe care o adusese într-o pereche de desagi în spate. Dar, cu toate că-şi vându îndată lingurile, el de aici nu scăpă cu una cu două. Creştinii din partea locului şi cei de primprejur, auzind că Daniil se află în mijlocul lor, nu-l lăsară. Ei îl rugară, unul pentru o molitvă a Sfântului Vasile, altul sviştanie pentru bolnav, celălalt pentru dezlegarea şi măsluirea unei femei ce trăgea de moarte ş.a. Vestea că rugăciunile lui Daniil sunt primite înaintea lui Dumnezeu şi că-i de folos celor bolnavi se duse în toată Ţara Moldovei, de aceea îl şi îmbulzeau creştinii. Şi, adică, ce avea să facă bietul călugăr, trebuia să le facă tuturor după dorinţă. Ştia el că astfel se prea întârzie şi trece sorocul vremii pentru care îl învoise stareţul să fie înapoi dar el nădăjduia în Dumnezeu şi în bunătatea proistosului său. El se gândi că este dator să ajute celor ce suferă de boli, să le aline durerile trupeşti şi sufleteşti şi apoi că din prisosul darurilor creştinilor va avea de unde ajutora pe cei săraci, aşa că rămase pe la creştini şi zăbovi o zi peste vadea.

Întorcându-se Daniil a patra zi acasă şi ducându-se înaintea stareţului, el, fără să asculte dezvinuirea lui, îl mustră aspru pentru întârziere şi-l opri de-a ieşi din mănăstire un timp îndelungat.

Bietul Daniil, deşi se ştia fără de vină mare, primi cu supunere mustrarea aspră a stareţului şi pedeapsa cea grea, dar se hotărî în sine, ca pedeapsă pentru că a încălcat porunca stareţului şi a întârziat cu o zi, ceea ce nu i se întâmplase niciodată înainte, să se tragă până la sfârşitul vieţii în fundul munţilor, într-un loc cu totul neumblat şi pustiu şi să se facă sihastru. Şi aşa şi făcu. Se trase, adică, într-un codru necălcat de picior de om, care era între munţii de la asfinţit-miazănoapte de la mănăstirea Sfântului Laurenţiu şi într-o depărtare ca de un ceas şi mai bine.

Aici află Daniil un locşor ce-i venea la îndemână, fiindcă una: locul era pustiu; al doilea: lângă el curgea în vale un pârâu cu o lingură de apă, şi al treilea: că aici codrul era plin de stânci uriaşe. Şi mai ales această de pe urmă însuşire a locului se lovea cu dorinţa lui ca să se facă sihastru. El, adică, se hotărî să-şi scobească într-o stâncă de aici o chilie, unde să se poată adăposti de greul iernii, de ploi şi de fiarele cele răpitoare. Ani întregi petrecu bietul sihastru în genunchi cu dalta-n mână, cioplind necontenit şi din greu în vârtoasa stâncă. După o muncă straşnic de grea, ostenitoare şi îndelungată îşi văzu şi el sfârşită chilia cu ajutorul lui Dumnezeu, la care nădăjduia mereu. Această chilie se poate vedea şi astăzi în Putna.

Pe când petrecea Daniil într-o seară întunecoasă în fundul stâncii sale în genunchi şi se ruga lui Dumnezeu, iar afară se auzea fiorosul urlet al lupilor şi urşilor, zice că bătea cineva la uşa chiliei. Daniil, că cine-i, iar de afară răspunse un glas, că este Ştefan Vodă, domnul Ţării Moldovei, care de la vânătoare prin munţi a rătăcit de soţii lui. Şi fiind afară grozav de întuneric, nu poate afla cărarea, deci se roagă să-l primească la masă. Sihastrul deschise uşa chiliei şi-l primi bucuros pe Vodă să rămâie. În acea noapte, zice-se, Daniil l-a înduplecat pe Ştefan Vodă să ridice în acele locuri lui Dumnezeu locaş şi Dumnezeu îi va ajuta la toate treburile lui. Şi Ştefan Vodă primi voios sfatul sihastrului. Era doar un om evlavios şi cu frica lui Dumnezeu, cum rar este altul şi zidise şi mai înainte încă multe locaşuri dumnezeieşti.

Începu, deci, să zidească şi aici o mănăstire falnică, pe care, sfârşind-o, o numi a „Putnei”, după pârâul ce curge alături spre vale.

Cum se isprăvi mănăstirea Putna, curseră la ea şi o mulţime de călugări de prin toate mănăstirile şi schiturile din ţară, aşa şi din cea a Sfântului Laurenţiu din Vicovul de Sus. Aceasta de acum înainte rămase pustie şi cu vremea clădirile ei începură să se risipească. Biserica cea de stejar a mănăstirii zice să se fi mutat mai târziu în alt sat, al cărui nume s-a uitat cu vremea cu totul. Aşa că nu a rămas nimic din această mănăstire şi nimeni n-ar şti că ea cândva, în timpuri, a fost, dacă poporul nostru nu ne-ar fi păstrat istoria şi pentru aceea poartă locul numele „Laura”, scurtat din Laurenţiu.

Daniil zice că să fi proorocit că în satul Vicovul de Sus poporul astfel se va înmulţi, că va fi nevoie ca biserica sătească mereu să se adauge şi să se mărească de trei ori de cum era, ba că va veni vremea când se va zidi chiar pe acel loc, pe care a fost mănăstirea Sfântului Laurenţiu, o biserică sătească.

Sihastrul Daniil, după ce s-a zidit mănăstirea Putna şi s-a urzit acolo un sătişor de 12 familii, a părăsit chilia lui din stânci şi s-a făcut nevăzut. Se povesteşte că s-a aşezat într-o pustietate mai mare, precum îşi pusese el canonul, când cu probozania stareţului, ca până la sfârşitul vieţii să petreacă în adâncă singurătate.

Zice că el s-a statornicit pe un loc pustiu şi sălbatic, pe pârâul Voroneţului sau pe apa Corbului. Aici petrecea ca şi în chilia lui de stâncă de pe Putna, în post, rugăciune, învăţarea celor ce veneau la el. Aici s-a mai întâlnit Daniil cu Ştefan Vodă după bătălia cu turcii de la Valea-Albă sau Războieni. Ştefan, în nevoia lui, l-a rugat pe Daniil să-l sfătuiască; Daniil i-a zis să-şi strângă oastea, să se lupte cu duşmanul, că va învinge, dacă va făgădui să zidească pe acele locuri un locaş lui Dumnezeu.

Ştefan Vodă ascultă sfatul sihastrului, învinse pe turci şi zidi pe apa Corbului (Voroneţului) o mănăstire frumoasă, numită a Voroneţului, ca mulţumită pentru izbânda câştigată cu ajutorul lui Dumnezeu.

sursa: http://www.stefancelmare.ro 

Cuviosul Daniil Sihastrul
(18 Decembrie)

 LA VECERNIE

După obişnuitul psalm, se cântă: „Fericit bărbatul…”, starea întâia.

La „Doamne, strigat-am…” se pun stihirile pe 8, glas 5.

Podobie: „Prea Cuvioase Părinte…”

Cuvioase Părinte, de Dumnezeu purtătorule, Sfinte Daniil, din tinereţe te-ai nevoit a supune patimile trupului şi a urma lui Hristos prin postiri, privegheri şi rugăciuni neîncetate. Iar acum, în ceruri, te bucuri împreună cu îngerii, primind răsplata ostenelilor tale îndelungate. Pe Hristos Dumnezeu roagă-L să dăruiască lumii pace şi să mântuiască sufletele noastre.

Cuvioase Părinte, de Dumnezeu purtătorule, Sfinte Daniil, în toată ţara noastră se cunoaşte pilda vieţii tale; pe voievod şi popor sfătuindu-i a păzi dreapta credinţă, biserici şi mănăstiri a zidi, glia strămoşească a iubi, şi în fapte bune a spori. Pe Hristos Dumnezeu roagă-L să dăruiască lumii pace şi sufletelor noastre mare milă.

Cuvioase Părinte, de Dumnezeu purtătorule, Sfinte Daniil, lumea ai părăsit şi într-o chilie de piatră la Putna te-ai sălăşluit. Cugetul semeţ prin înfrânare l-ai smerit, ispitele cu adevărata sărăcie ai biruit, şi prin acestea pildă călugărilor te-ai făcut, râvnitorule al vieţii îngereşti şi iubitorule al pustiei. Pe Hristos Dumnezeu roagă-L să mântuiască sufletele noastre.

Cuvioase Părinte, de Dumnezeu purtătorule, Sfinte Daniil, mulţime de monahi ai strâns în jurul tău şi povăţuitor al lor te-ai făcut, învăţătorule al înfrânării şi luminătorule al dreptei credinţe, locuitor împreună cu îngerii şi întocmai cinstit cu ei; podoaba monahilor şi lauda credincioşilor. Pe Hristos Dumnezeu roagă-L să dăruiască Bisericii Sale pace şi mare milă.

Alte stihiri, glas 1

Podobie: „Prea lăudaţilor mucenici…”

Sfinte Părinte Daniil, luminător al sihaştrilor din codrii Moldovei te-ai arătat, învăţând şi îndemnând spre fapte bune mulţimea ucenicilor şi a credincioşilor ce veneau la tine, pildă tuturor te-ai făcut prin neîncetate rugăciuni şi privegheri de toată noaptea. Şi acum, mult nevoitorule, roagă-L pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Sfinte Părinte Daniil, din copilărie slujirii lui Hristos viaţa ţi-ai dăruit, în mânăstire cu ascultarea şi alte virtuţi te-ai împodobit, iar în sihăstrie ca proorocul Ilie iscusit lucrător al celor îngereşti te-ai arătat. Pentru acestea, acum, roagă-te lui Dumnezeu să dăruiască sufletelor noastre pace şi mare milă.

Sfinte Părinte Daniil, neîncetat ai povăţuit pe calea cea bună, prin cuvânt şi faptă, pe fiii tăi. Uşa chiliei deschisă ai lăsat-o tuturor, iar sfatul tău s-a dovedit a fi lucrător pentru conducători şi slujitori. Din locaşurile cele de sus, roagă-te lui Dumnezeu să dăruiască sufletelor noastre pace şi mare milă.

Sfinte Părinte Daniil, de Dumnezeu înţelepţite, mare luminător te-ai arătat, luminând lumea cu strălucirile minunilor şi ale faptelor tale. Şi aşa, după adormire, Lumina cea neapusă te-a primit pe tine, întru care sălăşluindu-te, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi.

Slavă…, glas 5

Cuvioase Părinte Daniil, ascultând de glasul Evangheliei Domnului, ai părăsit lumea; iar bogăţia şi mărirea le-ai socotit lucruri de nimic. Pentru aceasta tuturor ai strigat: iubiţi pe Dumnezeu şi veţi afla har veşnic; nimic să nu doriţi mai mult decât dragostea Lui. Ca atunci când va veni întru slava Sa să aflaţi odihnă cu toţi sfinţii, cu ale căror rugăciuni, Hristoase, apără şi mântuieşte sufletele noastre.

Şi acum…, a Născătoarei, glas 5, Dogmatica

În Marea Roşie închipuirea miresei celei neispitită de nuntă s-a întipărit de mult. Acolo Moise, despărţitor al apei, iar aici Gavriil slujitor al minunii. Atunci trecut-a Israel adâncul cu piciorul neudat, iar acum Fecioara L-a născut fără prihană pe Hristos. Marea după trecerea lui Israel, a rămas nestrăbătută; iar cea fără prihană, după naşterea lui Emanuel, a rămas nevătămată. Cel ce eşti şi mai înainte ai fost şi Te-ai arătat ca un om; Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi.

Vohod: „Lumină lină…”

Prochimenul zilei şi apoi

Paremiile:

Din înţelepciunea lui Solomon citire: 
(III, 1-9)

Sufletele drepţilor sunt în mâna lui Dumnezeu şi chinul nu se va atinge de ele. În ochii celor fără de minte, drepţii sunt morţi cu desăvârşire şi ieşirea lor din lume li se pare mare nenorocire. Şi plecarea lor dintre noi, un prăpăd, dar ei sunt în pace. Chiar dacă, în faţa oamenilor, ei au îndurat suferinţe, nădejdea lor este plină de nemurire. Şi fiind pedepsiţi cu puţin, mare răsplată vor primi, căci Dumnezeu i-a pus la încercare şi i-a găsit vrednici de El. Ca pe aur în topitoare, aşa i-a lămurit, şi ca pe o jertfă de ardere întreagă i-a primit. Străluci-vor în ziua răsplătirii şi ca nişte scântei care se lasă pe mirişte, aşa vor fi. Judeca-vor neamurile şi stăpâni vor fi peste popoare şi Domnul va împărăţi întru ei, în veci. Ei vor înţelege adevărul, ca unii care şi-au pus încrederea în Domnul; cei credincioşi vor petrece cu El în iubire, căci harul şi îndurarea sunt partea aleşilor Lui.

Din înţelepciunea lui Solomon citire:
(V, 15-VI, 3)

Însă cei drepţi vor fi vii în veacul veacului şi răsplata lor este la Domnul şi Cel Atotputernic are grijă de ei. Drept aceea, vor primi din mâna Domnului împărăţia frumuseţii şi cununa cea strălucitoare, căci El îi va ocroti cu dreapta Sa şi cu braţul Său; asemenea unui scut, îi va acoperi. El va face arme din mânia Sa şi cu ele va întări făptura mâinilor Sale ca să răsplătească vrăjmaşilor. Din dreptate El îşi va face platoşă şi din judecata cea nefăţarnică îşi va face coif. Din sfinţenia Sa va face pavăză nebiruită; iar din cumplita Sa mânie va face sabie ascuţită şi lumea va porni război împreună cu El împotriva celor fără de minte. Săgeţile fulgerului Său vor porni bine îndreptate şi vor lovi în ţintă, zburând din arcul puternic încordat al norilor. Mânia Lui, ca o praştie, va azvârli noian de grindină; apele mării se vor întărâta asupra lor şi râurile îi vor îneca vijelios. Duhul puterii dumnezeieşti se va ridica împotriva lor şi ca viscolul îi va vântura. Astfel fărădelegea va aduce pustiire pe pământ şi răutatea va răsturna scaunele celor puternici. Ascultaţi deci, regilor, şi înţelegeţi, luaţi învăţătură, voi, care judecaţi marginile pământului. Băgaţi în urechi, voi cei ce stăpâniţi peste mulţimi şi care vă mândriţi cu mulţimea popoarelor voastre. Pricepeţi că stăpânirea vi s-a dat de la Domnul şi puterea de la Cel Prea Înalt, Care va cerceta faptele voastre şi va pune la încercare gândurile voastre.

Din înţelepciunea lui Solomon citire: 
(IV, 7-15)

Cel drept, chiar când apucă să moară mai devreme, dă de odihnă. Bătrâneţile cinstite nu sunt cele aduse de o viaţă lungă, nici nu le măsori după numărul anilor. Înţelepciunea este la om adevărata cărunteţe şi vârsta bătrâneţilor înseamnă o viaţă neîntinată. Plăcut fiind lui Dumnezeu, Domnul l-a iubit şi, fiindcă trăia între păcătoşi, l-a mutat de pe pământ. A fost răpit, ca răutatea să nu-i schimbe mintea sa, înşelăciunea să nu-i amăgească sufletul. Căci vraja viciului întunecă cele bune şi ameţeala poftei schimbă gândul cel fără de răutate. Ajungând curând la desăvârşire, dreptul a apucat ani îndelungaţi. Sufletul lui era plăcut lui Dumnezeu, pentru aceasta Domnul S-a grăbit să-l scoată din mijlocul răutăţii. Neamurile văd, dar nu pricep nimic şi nu-şi bat capul cu aşa ceva, că adică harul lui Dumnezeu şi mila Lui sunt cu aleşii Săi şi că poartă grijă de sfinţii Săi.

LA LITIE:

Stihira hramului…, glas 2

Părinte Daniile, dorind neîncetat pe Dumnezeu să-L slăveşti, focul râvnei lăuntrice ţi-a purtat paşii prin codrii munţilor şi te-ai deprins din tinereţe cu nevoinţe sihăstreşti. Firea ţi-ai silit, pentru a te apropia de Hristos, urmând marilor cuvioşi mai dinainte: lui Iosif întru ispite, lui Iov întru răbdare şi Botezătorului întru adâncă pocăinţă. Acum, în ceruri, cu dânşii te veseleşti, iar pentru noi te rogi să ne izbăvim din nevoi şi din necazuri.

Slavă…, glas 8

Pe omul lui Dumnezeu, pe îngerul cel pământesc, pe podoaba călugărilor, pe lauda sihaştrilor, pe cel ce s-a ridicat prin viaţa sa aspră la înălţimea bunătăţilor celor de sus, pe cel ce îngereşte a vieţuit şi patimile prin înfrânare le-a vestejit, pe Cuviosul şi Sfântul Daniil Sihastrul, următorul lui Hristos, să-l lăudăm, după vrednicie, căci se roagă Domnului pentru noi.

Şi acum…, a Născătoarei

Ceea ce ai născut cu trup pe Mântuitorul şi Răscumpărătorul, Dumnezeul tuturor şi Domnul, Cel ce a petrecut cu oamenii pe pământ, izbăveşte Prea Curată din nevoi pe cei ce te cheamă în ajutor, pe tine, prea lăudată Stăpână.

LA STIHOAVNĂ

Stihirile sfântului, glas 4

Podobie: „Ca pe un viteaz…”

Pe îngerul pământesc, podoaba sihaştrilor, cugetătorul la cele cereşti, pe duhovnicul şi sfetnicul de taină al lui Ştefan cel Mare, voievodul Moldovei şi apărătorul dreptei credinţe, toţi credincioşii să-l lăudăm bucurându-ne, căci pururea se roagă pentru noi.

Stih: „Scumpă este înaintea Domnului moartea cuviosului Lui.”

Ziua şi noaptea la Legea Domnului cugetând, n-ai uitat în rugăciunile tale pe toţi cei din neamul tău. Pe voievod l-ai îndrumat, pe oşteni i-ai binecuvântat, pe cei bogaţi i-ai smerit şi pe cei săraci întru răbdare i-ai întărit, preoţilor fiind învăţător şi sihaştrilor adânc povăţuitor. Pentru aceste fapte, în cer cu sfinţii te veseleşti, iar pentru noi, de-a pururea, în faţa Prea Sfintei Treimi mijloceşti.

Stih: „Fericit bărbatul care se teme de Domnul şi doreşte să păzească poruncile Lui.”

Scară înaltă până la cer a fost viaţa ta, Părinte Daniile, prin care la înălţime te-ai suit şi cu Stăpânul Hristos a vorbi te-ai învrednicit, dobândind îngerească luminare. Căruia, şi acum, stându-I înainte, roagă-te, Cuvioase, ca cei ce săvârşesc pomenirea ta, să se bucure împreună cu tine, iar lumii să dăruiască mare milă.

Slavă…, glas 8

Alcătuire a Sicheotului

Mulţimile călugărilor te cinstesc pe tine, Sfinte Daniil părintele nostru; că prin tine am cunoscut cu adevărat a umbla pe cărarea cea dreaptă. Fericit eşti că lui Hristos ai slujit şi ai biruit puterea vrăjmaşului, cel ce eşti cu îngerii împreună vorbitor, cu drepţii şi cuvioşii împreună locuitor, roagă-te Domnului să mântuiască sufletele noastre.

Şi acum…, a Născătoarei:

Fecioară care nu ştii de mire, ceea ce ai zămislit mai presus de fire pe Dumnezeu cu trup, Maica Dumnezeului Celui Prea înalt, primeşte rugăciunile robilor tăi. Ceea ce eşti cu totul fără de prihană, care dăruieşti tuturor curăţire de greşeli, roagă-te Fiului tău pentru sufletele noastre.

Urmează: „Acum slobozeşte…”

Apoi: Troparul Sfântului Daniil, glas 8

Întru tine, părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; căci luând crucea ai urmat lui Hristos şi lucrând ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta, şi cu îngerii împreună, se bucură, Prea Cuvioase Părinte Daniil, duhul tău.

Slavă…, Şi acum…, al Născătoarei

Cela ce pentru noi Te-ai născut din Fecioară şi răstignire ai răbdat, Bunule, Care cu moartea pe moarte ai prădat şi învierea ai arătat ca un Dumnezeu, nu trece cu vederea pe cei ce i-ai zidit cu mâna Ta. Arată iubirea Ta de oameni, Milostive, primeşte pe Născătoarea de Dumnezeu, ceea ce Te-a născut pe Tine, care se roagă pentru noi şi mântuieşte, Mântuitorul nostru, pe poporul cel deznădăjduit.

La binecuvântarea pâinilor se pun: troparul sfântului (de două ori) şi apoi
al Născătoarei: „Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te…” (o dată).

Sursa:   Slujba Preacuviosului Părintelui nostru Daniil Sihastrul – Vecernie şi Litie

 

 

 Pentru Utrenie şi Sfânta Liturghie

LA UTRENIE

La „Dumnezeu este Domnul…” se cântă:
Troparul Sfântului (de două ori),

Slavă…, Şi acum…, al Născătoarei Învierii de la glasul Sfântului.

După Catisma întâia, se cântă Sedelna, glas 1

Podobie: „Mormântul Tău…”

Întru nevoinţă vieţuind pe pământ, fericite, te-ai arătat cu adevărat locaş curat al Sfântului Duh, luminând cu bune învăţături pe cei ce cu credinţă veneau la tine. De aceea, acum, roagă pe Hristos Dumnezeu să lumineze sufletele noastre, a celor ce cinstim pomenirea ta, Sfinte cuvioase Daniil, părintele nostru.

Slavă…, Şi acum…, a Născătoarei:

Glas şi podobie aceleaşi:

Maica lui Dumnezeu te ştim noi toţi, cei ce cu dragoste alergăm la a ta bunătate, care te-ai arătat Fecioară cu adevărat şi după naştere; că pe tine te avem păcătoşii folositoare; pe tine te-am câştigat izbăvire din ispite, una cu totul fără prihană.

După Catisma a doua, se cântă Sedelna, glas 5

Podobie: „Pe Cuvântul…”

Bine chivernisind talanţii care ţi s-au încredinţat de către Hristos, Sfinte cuvioase Părinte Daniil, mare folositor tuturor credincioşilor te-ai arătat şi stâlp de întărire în credinţă celor ce vin cu dragoste şi se închină moaştelor tale. De aceea, te rugăm, întăreşte-ne pe noi întru dragostea ta.

Slavă…, Şi acum…, a Născătoarei, acelaşi glas:

Ceea ce eşti plină de har, Născătoare de Dumnezeu pururea Fecioară, mijloceşte cu rugăciunile tale şi cere de la Fiul tău pentru sufletele noastre milă şi curăţire de greşeli.

Urmează Polieleul şi Mărimurile:

Stih 1: „Aşteptând, am aşteptat pe Domnul şi a căutat spre mine şi a auzit rugăciunea mea.”

Stihiră:

Slăvimu-te pe tine, Sfinte Prea Cuvioase Părinte Daniil, şi cinstim sfântă pomenirea ta, îndreptătorule al călugărilor şi împreună vorbitorule cu îngerii.

Altă stihiră:

Veniţi toţi credincioşii, să lăudăm pe Sfântul Daniil Sihastrul, zicând: pe povăţuitorul călugărilor şi lauda sihastrilor.

Stihurile:

2. Genunchii mei au slăbit de post şi trupul meu s-a istovit de lipsa untului de lemn.
3. Pentru cuvintele buzelor Tale, eu am păzit căi aspre.
4. Întors-ai plângerea mea întru bucurie, luat-ai sacul de pe mine şi m-ai încins cu veselie.
5. Să ştiţi că Domnul Şi-a cunoscut pe sluga Sa cea credincioasă.
6. Cinstită este înaintea Domnului moartea cuvioşilor Lui.

După Polieleu se cântă Sedelna, glas 4

Podobie: „Arătatu-te-ai astăzi…”

Răsărind ca un soare în codrii Moldovei, Cuvioase, împrăştii raze strălucitoare la toată lumea cu vieţuirea ta, dumnezeiescule Daniile, podoaba credincioşilor şi lauda sihaştrilor.

Slavă…, Şi acum…, a Născătoarei

Prea lăudată Stăpână, nădejdea, acoperitoarea şi sprijinitoarea credincioşilor, pe tine te rugăm: apără-ne de toată primejdia pe noi robii tăi, care cerem ajutor de la tine şi ne închinăm cu credinţă Celui născut al tău, rugându-L totdeauna să se mântuiască sufletele noastre.

Urmează Antifonul întâi al glasului al 4-lea.

După antifon, Prochimen, glas 4: „Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului Lui.”

Cu Stih-ul: „Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie.”

Apoi: „Toată suflarea…”, glas 4.

Şi: Evanghelia de la Luca
(VI, 17-23):
În vremea aceea a stat Iisus la loc şes …
(a se căuta la 6 decembrie)

Psalmul 50

Slavă…, glas 2

Pentru rugăciunile Cuviosului Tău Daniil, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Şi acum…

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Stih: „Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta…”

Stihiră, glas 6

Cuvioase Părinte Daniil, în tot pământul a ieşit vestea minunilor tale; pentru aceasta în ceruri ai aflat plata ostenelilor tale, taberele diavolilor le-ai îndepărtat, cetele îngereşti ai ajuns, a căror viaţă fără prihană ai urmat. Îndrăznire având către Dumnezeu, cere pace sufletelor noastre.

CANOANELE:

Se pune Canonul Prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu, cu irmosul pe 6, de la 5 decembrie, apoi al Cuviosului Daniil pe 8, repetându-le:

Cântarea 1-a, glas 8

Irmosul:

Apa trecându-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând israeliteanul striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Pripeală: Sfinte Prea Cuvioase Părinte Daniil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

După multe osteneli duhovniceşti, ai câştigat har ceresc, trecând în bucuria cea nesfârşită, unde vezi pururea pe Dumnezeu, pe Care roagă-L să ne dea şi nouă putere a te lăuda pe tine după cuviinţă.
Împlinind voia lui Dumnezeu pe pământ şi încingându-te cu armele Duhului, Cuvioase, ai biruit toate ispitele diavolului, care neîncetat dau război sufletelor noastre.
Având multă râvnă dumnezeiască, din tinereţe ai părăsit casa părintească şi ai îmbrăţişat viaţa călugărească, nevoindu-te în ascultare, curăţie şi sărăcie de bună voie, împodobindu-ţi sufletul cu fapte bune.

Slavă…

Ucenic al Sfântului Leontie de la Rădăuţi fiind, nevoinţelor lui ai urmat, Cuvioase Părinte Daniil, înmulţindu-ţi ostenelile şi silindu-ţi firea, prin harul lui Dumnezeu, pentru a dobândi cele veşnice.

Şi acum…, a Născătoarei:

Tu eşti, Stăpână, liniştea şi adăpostirea celor învăluiţi în noianul ispitelor de tot felul. Pentru aceasta nădăjduim la a ta bunătate, rugându-te să ne scapi de mulţimea patimilor.

Catavasie: „Hristos se naşte, slăviţi-L…”

Cântarea a 3-a

Irmosul:

Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, că Tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, Unule iubitorule de oameni.
Urmând chemării lăuntrice şi dorind să slăveşti pe Dumnezeu neîncetat, ale lumii desfătări întru nimic le-ai socotit, viaţa ta în linişte ai petrecut, iar acum te îndulceşti de pomul vieţii.
Depărtându-te prin munţi, la schitul Sfântul Laurenţiu te-ai oprit, un timp, spre a te deprinde cu asprimea vieţii de sihastru, ce urma să o îmbrăţişezi ca să porţi cu bucurie jugul Iui Hristos.

Slavă…

În suspinuri ziua şi noaptea ai petrecut, Cuvioase, gândind la ceasul cel înfricoşător al Judecăţii; cu postul şi cu privegherea trupul ţi l-ai vestejit şi, prin smerenia ta, ai surpat viclenia diavolului.

Şi acum…, a Născătoarei

La mulţimea milelor tale, Prea Sfântă Fecioară, nădăjduim cu îndrăzneală noi robii tăi şi cerem cu stăruinţă iertare de relele ce am făcut, cu umilinţă rugându-ne ţie.

Sedelnă, glas 4

Podobie: „Arătatu-te-ai astăzi…”

Sărăcia Domnului de bună voie ai iubit, şi urând bogăţia şi slava lumii cea trecătoare, te-ai învrednicit de harul facerii de minuni şi al înainte vederii cu duhul, iar prin petrecere bine plăcută lui Dumnezeu, ai câştigat împărăţia cea veşnică.

Slavă…, Şi acum…, a Născătoarei, glas 5

Podobie: „Pe Cuvântul cel împreună…”

Pe Dumnezeu şi Domnul Cel ce S-a întrupat din tine pentru noi cei întinaţi cu păcate, roagă-L cu căldură să Se milostivească spre noi şi să-Şi întoarcă mânia şi iuţimea Sa, Prea Curată Fecioară, de la cei ce cinstim cu credinţă şi lăudăm neîncetat stăpânirea şi puterea ta.

Cântarea a 4-a:

Irmosul:

Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înţeles lucrurile Tale şi am prea slăvit Dumnezeirea Ta.
În peştera de la Putna fiind retras, de la schitul Sfântului Laurenţiu, minunată viaţă ai petrecut, înţelepte părinte, arzând ca o flacără vie de dragostea lui Hristos.
Nici la peştera de la Voroneţ nu te-au lăsat fiii tăi, ci, şi acolo, te-au cercetat, pentru îmbărbătare şi alinare sufletească, căci cu blândeţe şi cu smerenie vieţuind, pe Domnul pururea înaintea ta L-ai avut, ajungând la măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos.
Faptele tale de la Putna, Voroneţ şi din alte locuri de sihăstrie, pildă ne-au rămas, Sfinte cuvioase Părinte Daniil, pentru ca, urmând ţie, să slujim cu mai multă râvnă lui Dumnezeu şi prin rugăciunile tale să dobândim viaţa veşnică.

Slavă…

Sfintele tale moaşte de la Voroneţ s-au făcut izvor nesecat de vindecări celor credincioşi şi ocrotire de multe primejdii, cu rugăciunile tale cele către Dumnezeu.

Şi acum…, a Născătoarei:

Duhul Sfânt umbrindu-te pe tine, Fecioară, ai născut fără ispită de bărbat pe Hristos Dumnezeu şi ai rămas Fecioară după naştere, ca şi mai înainte de naştere.

Cântarea a 5-a

Irmosul:

Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel înalt; pacea Ta dă-o nouă, Iubitorule de oameni.

Auzi-ne, Sfinte cuvioase Părinte Daniil, pe noi fiii tăi, care ne rugăm ţie neîncetat; vezi necazurile ce ne-au împresurat şi ne izbăveşte din nevoi, căci Dumnezeu ni te-a dat nouă mare ocrotitor şi făcător de bine.

Învrednicindu-te de la Dumnezeu cu darul înainte vederii, al vindecării de boli şi al cunoaşterii cugetelor ascunse ale celor ce veneau la tine, ai vestit multora tainele cele viitoare, căci erai plin de darurile Sfântului Duh, Sfinte Părinte Daniil.

Slavă…

Fiind sfetnic de taină, duhovnic iscusit şi rugător către Dumnezeu pentru toată lumea, Ştefan cel Mare, voievodul Moldovei, adesea poposea la chilia ta, spovedindu-se de păcate şi cerând cuvânt de folos, îmbărbătare şi binecuvântare prin rugăciunile tale către Dumnezeu.

Şi acum…, a Născătoarei:

Veniţi toţi credincioşii să împletim Prea Sfintei Fecioare Maria, cununi frumoase de vrednică laudă, căci stă de faţă şi ocroteşte pe toţi cei ce cântă cu dreaptă credinţă minunile ei.

Cântarea a 6-a

Irmosul:

Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune necazurile mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea de iad s-a apropiat. Ci ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune mă izbăveşte.

Fiind încredinţat voievodul ţării Moldovei, Ştefan cel Mare, de puterea rugăciunilor tale, cerea pururea binecuvântarea ta. Iar tu l-ai învăţat că de va zidi după fiecare luptă câte o biserică, spre lauda lui Dumnezeu, în toate războaiele va birui.

Urmând pilda vieţii tale, mulţimi de ucenici ai avut, care s-au nevoit prin codrii Moldovei, iubitori de linişte şi lucrători ai rugăciunii fiind şi, sporind în viaţa lor duhovnicească, pentru neamul nostru se rugau.

Slavă…

Ca să vorbeşti cu Dumnezeu întru netulburare, Sfinte Părinte Daniil, ai ales locuri tainice din adâncul munţilor Carpaţi; dar fiii tăi duhovniceşti şi aici te căutau, pe care primindu-i, i-ai povăţuit spre bine, cu răbdare şi dragoste de părinte.

Şi acum…, a Născătoarei

Cu acoperământul tău cel tare păzeşte-ne pe noi robii tăi, Prea Curată, nevătămaţi de viclenia vrăjmaşilor diavoli, căci numai pe tine te avem scăpare în nevoile noastre.

Condacul, glas 3

Podobie: „Fecioara astăzi…”

Viaţă îngerească ai petrecut pe pământ, pildă făcându-te ucenicilor tăi prin rugăciuni, posturi îndelungate şi privegheri, învrednicindu-te a te sălăşlui în pământul celor blânzi, Sfinte cuvioase Daniile, de Dumnezeu cinstitorule, podoaba sihaştrilor şi lauda călugărilor.
Icosul:

Jugul lui Hristos purtându-l, ai urmat Lui cu dragoste, Sfinte cuvioase Părinte Daniil. Desfătările lumii întru nimic socotindu-le, cu osârdie, te-ai nevoit pe pământ şi înnoind viaţa duhovnicească a sihaştrilor din munţii Moldovei, mulţime de călugări ai adus Domnului. Pe toţi povăţuindu-i, te-ai dat lor pildă de urmat şi pe credincioşi i-ai îndemnat a păzi credinţa cea adevărată, sporind în cele bune, de Dumnezeu cinstitorule, podoaba sihaştrilor şi lauda călugărilor.

SINAXAR

Întru această lună în 18 zile, pomenirea Sfântului Prea Cuviosului Părintelui nostru Daniil Sihastrul.

Acest Sfânt Cuvios s-a născut din părinţi dreptcredincioşi, într-un sat nu departe de Rădăuţi. Din copilărie, cuprins de o deosebită râvnă pentru cele duhovniceşti, a părăsit casa părintească şi a trăit o vreme în obştea cuvioşilor părinţi de la biserica Sfântului Nicolae din Rădăuţi, nevoindu-se pentru sporirea credinţei şi a faptelor bune, iubind foarte mult rugăciunea şi privegherile de toată noaptea.

Îmbogăţindu-se în cunoştinţele teologice din citirea cărţilor de slujbă şi din scrierile Sfinţilor Părinţi, arătând ascultare şi smerenie în toate cele încredinţate de stareţul acelei obşti călugăreşti de la catedrala din Rădăuţi, a primit chipul îngeresc al vieţii călugăreşti odată cu numele de David.

Râvnind spre mai multe nevoinţe duhovniceşti, s-a îndreptat la mănăstirea Sfântului Laurenţiu, aproape de satul Laura de astăzi, la 30 de kilometri depărtare de Rădăuţi; aici ziua lucra împreună cu toţi ostenitorii sfintei mănăstiri, iar noaptea în chilia sa, petrecea în necontenită rugăciune şi priveghere. Cunoscându-i râvna şi simţindu-i dorinţa neîncetată după Dumnezeu, cu sfatul părintelui său duhovnicesc, egumenul acelei lavre i-a dat schima cea mare şi i-a pus numele Daniil.

Nu după multă vreme de la primirea schimei, cu binecuvântarea stareţului, se retrage în codrii locului, pe valea pârâului Viţău, azi localitatea Putna, unde, cu ajutorul ciobanilor şi ai altor iubitori de viaţă duhovnicească şi cinstitori ai sihaştrilor, sapă într-o stâncă o chilie pe care o vedem şi astăzi, la un kilometru depărtare de Mănăstirea Putna.

Cunoscut ca mare nevoitor al sfintelor rugăciuni, Cuviosul Daniil este cercetat de mulţi credincioşi pentru a primi sfat şi învăţătură de trăire creştinească, şi mai ales, vindecare de bolile sufleteşti şi trupeşti. Un alt loc unde a sihăstrit Cuviosul Daniil este Stânca Şoimului, lângă Voroneţ. Şi aici a fost cercetat de credincioşi pentru folosul cel duhovnicesc.

Între nenumăraţii săi fii duhovniceşti care l-au cercetat, amintim pe Ştefan cel Mare, aşa cum arată cronica lui Ion Neculce şi alte multe însemnări din paginile de istorie ale neamului şi Bisericii noastre străbune.

Ştefan Vodă, venind la chilia sfântului Daniil, l-a găsit în rugăciune, şi aşteptând să-şi termine rugăciunea, a primit sfat şi binecuvântare de la el.

Când pomenim aceste două nume, noi, fiii Bisericii lui Hristos, nu ştim pe care să-l cinstim mai mult: pe nevoitorul rugăciunii, Daniil Sihastrul, sau pe viteazul apărător al credinţei strămoşeşti şi al gliei străbune, Ştefan cel Mare. Aceasta pentru că amândoi au fost iubitori deopotrivă ai rugăciunii şi ai Casei lui Dumnezeu – Sfânta Biserică. Cuvintele încrustate pe piatra de mormânt a Cuviosului Daniil, pusă de Ştefan cel Mare: „Acesta este mormântul Părintelui nostru David, schimnicul Daniil”, arată legătura fiului cu părintele său duhovnicesc. De aceea şi rânduiala statornicită de Biserica noastră, este ca aceşti doi bărbaţi prea iubitori de Dumnezeu să fie cinstiţi cu aleasă slujbă de prăznuire, întrucât amândoi au stăruit în rugăciune, credinţă curată şi iubire de neam.

După îngroparea sa în biserica Mănăstirii Voroneţ, unde a povăţuit multă vreme pe ostenitorii acelei obşti, Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul este cinstit mai departe ca părintele lor duhovnicesc şi pomenit împreună cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ca ocrotitori ai sfintei mănăstiri. La mormântul său străjuieşte un sfeşnic cu lumânare aprinsă. Credincioşii vin mereu pentru a primi binecuvântare şi ajutor duhovnicesc, dobândind vindecări de bolile sufleteşti, aşa cum se arată în diferite scrieri.
Pe peretele exterior al bisericii mănăstirii Voroneţ, deasupra uşii de intrare, pe latura de sud, este zugrăvit chipul Sfântului Daniil alături de cel al Mitropolitului Grigore Roşca, alt fiu duhovnicesc al său. Pe sulul de pergament pe care Cuviosul Daniil îl ţine în mână sunt scrise cuvintele: „Veniţi, fraţilor, de mă ascultaţi. Învăţa-vă-voi frica Domnului, cine este omul…”

Această frică de Dumnezeu, care este începutul înţelepciunii, să ne călăuzească şi pe noi în toate zilele vieţii. Cu rugăciunile Sfântului Cuviosului Părintelui nostru Daniil Sihastrul numit şi cel Nou, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Cântarea a 7-a

Irmosul:

Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credinţa Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: „Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.”

Din tinereţe nevoindu-te în tot felul de osteneli duhovniceşti, cu ajutorul lui Dumnezeu ai biruit toate uneltirile diavolului, cu smerenie strigăm: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Izbăvindu-te de tulburarea care se naşte din patimile trupeşti, Sfinte cuvioase Părinte Daniil, te-ai luminat cu lumina liniştei celei desăvârşite a sufletului tău, strigând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Slavă…

Aducându-ne aminte de neputinţa firii noastre şi cunoscând slava în care sălăşluieşti, Sfinte Daniil, pentru îndrăzneala ce ai luat către Dumnezeu, nu ne pricepem a-ţi aduce laudă vrednică ostenelilor tale, ci cu credinţă strigăm: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Şi acum…, a Născătoarei:

Eu sunt pomul cel neroditor care mă tem de tăiere şi de focul gheenei. Deci milostiveşte-Te, Hristoase Dumnezeule, şi mă miluieşte pentru rugăciunile Maicii Tale şi ale plăcutului Tău, Cuviosul Daniil Sihastrul, ale tuturor sfinţilor şi ale cetelor celor fără de trupuri.

Cântarea a 8-a

Irmosul:

Pe împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oştile îngereşti, lăudaţi-L şi-L prea înălţaţi întru toţi vecii.
Oglindă neîntinată şi sfântă mintea ţi-ai făcut, Sfinte cuvioase Părinte Daniil, strălucind pururea în mijlocul sihaştrilor.

Cu privegheri de toată noaptea, cu neîncetate rugăciuni şi lacrimi, în osteneli pustniceşti suferind cu cuget curat, acum întru Dumnezeu te veseleşti.

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

În viaţa ta pământească, pururea te-ai rugat pentru noi; nu înceta a te ruga pentru tot sufletul creştinesc, ca în pace şi linişte să slăvim pe Dumnezeu în veci.

Şi acum…, a Născătoarei:

Nu ne temem de uneltirile diavolului, avându-te pe tine grabnică ajutătoare, de Dumnezeu Născătoare, pentru că întru tine ne lăudăm şi prin tine vom birui păcatul, mântuindu-ne cu rugăciunile tale.

Cântarea a 9-a

Irmosul:

Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărturisim pe tine, Fecioară curată, noi cei izbăviţi prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.

Dorind cu adevărat să urmezi lui Hristos, te-ai răstignit lumii prin aspre nevoinţe, înfrânând trupul şi lepădându-te cu totul de cele trecătoare.

Caută spre noi toţi, cei ce cu dragoste te cinstim pe tine, Sfinte Părinte Daniil, şi săvârşim pomenirea ta cea de peste an. Roagă-te lui Hristos Dumnezeul nostru să ne învrednicească şi pe noi de cereasca Sa împărăţie.

Slavă…

Din tinereţe, ca pe o jertfă vie te-ai adus Stăpânului tău Hristos, şi vas ales făcându-te Lui, ai primit darul de a vindeca boli şi a izgoni duhurile necurate.

Şi acum…, a Născătoarei:

Fiind biruiţi de lenevire şi cufundaţi în păcate, alergăm la tine, Născătoare de Dumnezeu, rugându-ne să ne izbăveşti de ele cu puternica ta mijlocire către Dumnezeu.

Catavasia: „Taină minunată şi neobişnuită văd…”

Luminânda Cuviosului:

Podobie : „Femei auziţi…”

Cu multă osteneală te-ai nevoit, Sfinte cuvioase Părinte Daniil, cugetătorule de Dumnezeu, înţelepte povăţuitor al Voievodului Ştefan şi drept credincioşilor îndrumător în apărarea credinţei. Fiind plin de Duhul Sfânt şi povăţuit de harul Său, ai vindecat pe cei bolnavi, ai izgonit duhurile necurate, şi cele viitoare ai cunoscut.

Slavă…, Şi acum…, a Născătoarei:

Ceea ce eşti dulceaţa cetelor îngereşti, bucuria celor necăjiţi, acoperământ şi sprijin credincioşilor, Fecioară Prea Curată, apără-ne şi ne scapă de tot răul.

LA LAUDE

Stihirile pe 4, glas 5

Podobie: Bucură-te cămara…

Se bucură duhovniceşte astăzi toate cetele călugărilor întru pomenirea ta cea de peste an, cămară plină de nevoinţe sihăstreşti; căci ridicând crucea ai urmat lui Hristos, Cel ce te-a întărit întru nevoinţe. Silindu-ţi firea, ai călcat trufia trupului cea râvnitoare de cele pământeşti şi ai zdrobit cursele diavolilor cele de multe feluri. Mult lăudate Sfinte Părinte Daniil, cu rugăciunile tale, cere de la Dumnezeu să ne dăruiască mare milă.

Minunată a fost viaţa ta, pe pământ, de care oamenii şi îngerii s-au mirat. Uscat-ai patimile trupului prin curgerile lacrimilor, de Dumnezeu fericite Părinte Daniil şi multe nevointe sihăstreşti ai împlinit. Pentru aceasta te cinstim, prăznuindu-te cu credinţă şi evlavie. Mult lăudate Sfinte Părinte Daniil, cu rugăciunile tale, cere de la Dumnezeu să ne dăruiască mare milă.

Fericite Părinte Daniile, cine va putea spune îndeajuns ostenelile tale? Sau cine va putea lăuda nevoinţele tale sihăstreşti, luptele cu demonii, lacrimile şi zdrobirea inimii, postirea şi golătatea? Că în trup, ca unul fără de trup ai vieţuit şi acum veseleşti pe toţi credincioşii cu pomenirea ta. Pentru care, mult lăudate Părinte Daniil, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să-i izbăvească din nevoi şi din necazuri, după mare mila Sa.

De Dumnezeu cinstitorule Sfinte Părinte Daniil, tu, precum zice proorocul, cu lacrimi ai udat pământul şi n-ai dat somn ochilor tăi, nici genelor tale dormitare, arătând dorul inimii înflăcărate către Hristos, pe care L-ai iubit din copilărie. Drept aceea te-ai făcut pildă călugărilor şi ai săvârşit tot felul de fapte bune. Deci, mult lăudate părinte, cu rugăciunile tale, cere de la Dumnezeu să dea lumii pace, Bisericii unire şi nouă mare milă.

Slavă…, glas 6:

Cuvioase Părinte Daniil, în tot pământul a ieşit vestea faptelor tale; pentru aceasta în ceruri ai aflat plata ostenelilor tale, taberele diavolilor le-ai îndepărtat, cetele îngereşti ai ajuns, a căror viaţă fără prihană ai urmat. Indrăznire având către Dumnezeu, cere pace sufletelor noastre.

Şi acum…, a Născătoarei:

Podobie: Toată nădejdea punându-şi…

Din robia păcatelor scoate-ne, Stăpână; izbăveşte-ne de valul cel greu al ispitelor, scapă-ne, Fecioară, din furtuna greşelilor noastre şi, cu rugăciunile tale către Dumnezeu, potoleşte năvălirile diavolilor, ca neîncetat să te slăvim pe tine, cea pururea fericită.

Doxologia mare, troparele, ecteniile şi otpustul.

Ceasul întâi

Şi apoi se face ungere de către preot, cu untdelemn sfinţit la Litie sau din candela sfântului.

LA LITURGHIE

Fericirile pe 8, 4 de la Cântarea a 3-a şi 4 de la Cântarea a 6-a

Prochimen, glas 7: „Drepţii să se bucure de izbânda lor…”

Stih: „Cântaţi Domnului cântare nouă. Cântaţi laudele în adunarea credincioşilor.”

Apostolul din Epistola către Galateni
(V, 22-VI, 2):
„Fraţilor, roadă Duhului…”
(caută sâmbătă în săptămâna a 27-a după Rusalii).

Aliluia, glasul 1: „Fericit bărbatul care se teme de Domnul.”

Stih: De la răsăritul soarelui până la apus lăudat este numele Domnului.

Evanghelia de la Matei
(XI, 27-30):
„Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Toate-Mi sunt date de către Tatăl Meu…”
(caută joi în săptămâna a 4-a după Rusalii).

CHINONICUL

Întru pomenire veşnică va fi dreptul, de auzul rău nu se va teme.

Sursa: http://www.sfintiromani.ro   via  Slujba Preacuviosului Părintelui nostru Daniil Sihastrul – Utrenia şi Sfânta Liturghie

3 comentarii la „DANIIL SIHASTRU – 18 decembrie (VIAŢA, SLUJBA)

  1. Caliopie

    Omul,cata vreme traieste in acest trup,va sti ca trebuie sa se socoteasca in slujba acelei imparatii careia i s-a dedicat ca partas si slujitor in aceasta viata,sigur fiind ca in vesnicie va fi insotitor al Celui pe care L-a ales sa-L aiba stapan si totodata tovaras,potrivit invataturii Domnului:”Daca-Mi slijeste cineva,sa Ma urmeze,si unde sunt Eu,acolo va fi si slujitorul Meu”.

    Sfantul Cuviosul Daniil Sihastrul,sa ne lumineze Cararuia cea stramta si mantuitoare,tinandu-ne cu minunata-i putere strans legati de sfintenia sa,pentru a nu cadea in prapastia cascata sub picioarele noastre.

    Sfinte Cuvioase Daniile,fii al nostru tare ocrotitor si roaga-te cu putere pentru intarirea Sfintei Credintei Ortodoxe in Biserica si in inimile tuturor,
    intru slava lui Dumnezeu cel Treimic inchinat si marit:
    Tatal si Fiul si Duhul Sfant pururea!Amin.

  2. Mihail si Zoe

    Sfinte Cuvioase Daniil, roaga-te lui Dumnezeu pentru izbavirea poporului roman de vrajmasii vazuti si nevazuti, pentru scoaterea lui din robia pacatului, pentru intarirea noastra in credinta adevarata, in Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu !
    Sfinte Cuvioase Daniil, roaga-te lui Dumnezeu impreuna cu sfintii Mucenici Sebastian si Zoe, a caror pomenire se face astazi, si impreuna cu toti Sfintii sa ne ierte noua pacatele, sa ne daruiasca cele de folos trupurilor si sufletelor noastre, sa ne miluiasca si sa ne mantuiasca ! Amin !

  3. adelin

    Sfinte Cuvioase Daniil ,roaga-te pentru fiul meu Daniel aflat in mare incercare !Randuieste, Doamne, da-i sanatate si rabdare , indelungate zile pline de invataturile Tale, incat cu inima curata sa-Ti multumeasca si sa zica , Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine pacatosul!

Comentariile sunt închise.