Luni, 7 martie 1994
Săptămâna trecută a fost o săptămână bogată în evenimente şi, din întâmplare, a fost şi ziua Sf. Gherasim de la Iordan, al cărui nume cu smerenie îl port. De când mă ştiu – iată că am 70 de ani, dar acestei zile niciodată nu i s-a dat atâta cinste ca în anul acesta. Au venit toţi consilierii de la Centrul Eparhial, şeful cont. şi alţii de la protopopiatul nostru şi m-au felicitat. Am luat prânzul împreună şi ne-am bucurat cu toţii duhovniceşte. Iar în 5 martie – sâmbătă, o altă surpriză plăcută, că am fost invitaţi la unitatea militară de grăniceri şi am făcut aghiazmă şi am sfinţit drapelul, asistând şi la depunerea jurământului militar a promoţiei din acest an (200 militari). În această săptămână am aflat cu tristeţe că un profesor de la Facultatea de Teologie – Burcă – a murit asfixiat în cameră cu o studentă. Ca profesor de drept nu se cuvenea să fie cu o studentă în timpul nopţii, fiind şi teolog. Dar Dumnezeu va judeca. Iată un exemplu pentru toţi care-l cunosc. Era un om liniştit, dar tainic. Dumnezeu să-l ierte!
Luni, 14 martie 1994
Cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns în Sfântul şi Marele Post al Paştelui. Ne-am bucurat duhovniceşte toţi, ca să putem să-l parcurgem cu dragoste şi rugăciune. Se obişnuieşte acum, în această săptămână, ca toţi vieţuitorii mănăstirii să participe la biserică la cele şapte Laude şi îndeosebi la Canonul cel Mare în prima săptămână, în cele 4 zile (Luni, Marţi, Miercuri şi Joi). Este rânduiala ca în această săptămână, în primele 2 zile, să nu se mănânce nimic. Iar a treia zi –Miercuri, să se săvârşească Liturghia Darurilor mai–înainte sfinţite şi după Liturghie să se dea mâncare caldă – fără ulei. După tipic, Joi nu se mănâncă şi Vineri iarăşi se face Liturghia Darurilor mai–înainte sfinţite şi se mănâncă după Liturghie. Trebuie de ştiut că după Pavecerniţa Mare nu se mănâncă. Din cele spuse, eu nevrednicul n-am putut ţine post negru Joi, ci am mâncat. În unii ani, cu ajutorul lui Dumnezeu am reuşit să ţin post în primele 2 zile din săptămâna întâi şi miercuri după Liturghia Darurilor mai–înainte sfinţite am mâncat mâncare caldă pînă la săturare (supă de zarzavat, compot, pâine).
Pingback: DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (VII) « PELERIN ORTODOX