Dr. Christa Todea – Gross: Cauzele cancerului de sân trecute sub tăcere?

Deşi în ultimul timp s-a încercat o polarizare artificială spre frecvenţa mare a cancerului de col uterin, cu scopul utilizării şi răspândirii noului vaccin Gardasil, nu putem să trecem cu vederea un alt pericol mult mai mare care ne omoară mamele: cancerul de sân.

Statisticile arată că, la femei, pe primul loc în determinarea mortalităţii în general prin tumori sunt cancere ale aparatului digestiv, cu menţiunea că în mediul urban prima cauză de deces prin tumorile maligne la femei o constituie cancerul mamar; urmează, ca frecvenţă, tumorile maligne ale aparatului genital (col uterin, corp uterin, col, ovar), apoi bolile maligne de sistem, cancerul pulmonar.

Despre cauzele cancerului de sân şi prevenirea acestuia nu se vorbeşte practic deloc, în schimb auzim doar despre modul lui de depistare (autoexaminarea sânului, mamografii, termografii, ecografii etc.), trecând cu vederea faptul că „mai bine este să prevenim decât să tratăm”. De cele mai multe ori când se depistează un nodul malign la sân este mult prea târziu pentru vindecare, metastazele fiind deja prezente. Nici celelalte metode nu depistează întotdeauna această formă de cancer în timp util. Ultima noutate pe care am aflat-o de la un medic  de planificare familială a fost că „nu se cunosc cauzele cancerului de sân”. Chiar aşa să fie? Studiile medicale ne arată cu totul altceva… Redăm o parte din aceste studii, lăsând cititorul să se convingă de un adevăr trecut  sub tăcere.

„Contraceptivele orale combinate (COC) favorizează apariţia anumitor tipuri de cancer şi reduc riscul apariţiei altora (…); astfel, studiile epidemiologice au evidenţiat o creştere a riscului cancerului de sân, de col uterin, a cancerului de ficat (dar şi a tumorilor benigne hepatice) şi a cancerului de piele.” (1)

Majoritatea studiilor atestă administrarea COC (contraceptivele orale combinate)  ca factor de risc pentru cancerul de sân, mai ales în prezenţa unor condiţii speciale:
prezenţa tardivă a primei sarcini (după vârsta de 25 ani) şi folosirea contraceptivelor pentru prevenirea sarcinilor;
un număr crescut de avorturi precoce până în luna a treia;
folosirea îndelungată a contraceptivelor combinate (peste 8-10 ani!);
utilizarea COC la femeile peste 30-35 ani. (2)

La ora actuală, din nefericire, aceste condiţii sunt împlinite de majoritatea femeilor din România,  dat fiind faptul că:
Avortul la cerere/legal (până la 3 luni) este tot mai frecvent în rândul adolescentelor, iar autorităţile îl încurajează tot mai mult, ridicând recent limita de vârstă a sarcinii până la care se poate efectua avortul la 14 săptămâni (în loc de 12, cum era până acum); o frecvenţă ridicată a acestei forme de avort există şi în rândul femeilor căsătorite, care nu îşi mai doresc copii;
Nu este o noutate pentru nimeni folosirea îndelungată (peste 5 ani de zile!) a contracepţiei hormonale de către tinerele necăsătorite, dar şi de către femeile căsătorite,  în vederea prevenirii unei sarcini nedorite, cu ajutorul şi încurajarea cabinetelor de planificare familială;
În consecinţă, prima sarcină va fi tardivă.

Joyeux Montpellier vede o legătură directă între inhibitorii de ovulaţie (COC) şi carcinomul mamar: „Cancerul de sân nu se manifestă chiar din primul an următor administrării de hormoni, ci după zece sau şi mai mulţi ani. De aceea, nu se constată apariţia sa. În perioada actuală, asistăm la o creştere explozivă a cazurilor de cancer ovarian şi de sân…”(3)

Legătura între folosirea contraceptivelor hormonale şi apariţia cancerului de sân  nu mai constituie o noutate în ţările occidentale. Unul dintre numeroasele studii  arată că  hormonii sintetici conţinuţi în pilule, respectiv estrogen şi progestativ, cresc riscul cancerului de sân la o femeie tânără, prin intervenţia lor în procesul de diviziune (mitoză) a celulei mamare. Cu cât rata diviziunii este mai mare (lucru specific organismului tânăr), cu atât este mai mare riscul apariţiei cancerului de sân (4). Un alt studiu efectuat de către World Health Organisation (WHO) arată că la femeile care au primit contraceptive hormonale injectabile, respectiv Depo-Provera (un progestativ de depozit), timp de 2 ani la rând înainte de a împlini 25 de ani, riscul de a dezvolta un cancer de sân creşte cu 190%! (5)

Legătura dintre avortul provocat şi apariţia cancerului de sân a fost, de asemenea, demonstrată de numeroase studii din Occident.
Când o femeie rămâne pentru prima dată însărcinată, în organismul ei se produc modificări importante, dintre acestea cea mai importantă fiind creşterea hormonilor feminini – estrogen, progesteron şi hCG. Aceşti  hormoni pregătesc şi sânii, pentru ca viitoarea mamă să-şi poată alăpta pruncul.
Datorită legalizării avortului şi la noi în ţară, numărul avorturilor a crescut dramatic în ultimii 20 (!) de ani, mai ales în rândul tinerelor. Aflate la prima lor sarcină (aproape întotdeauna nedorită), ele recurg la „avort la cerere”. După avort, procesul de pregătire a organismului pentru menţinerea sarcinii este întrerupt într-un mod brutal. Hormonii scad în mod dramatic, iar procesul natural de maturare al celulelor mamare (ale sânului) este, de asemenea, întrerupt brusc. Din acest moment, celulele mamare devin foarte vulnerabile faţă de substanţe cancerigene, deoarece celulele sânului nu şi-au putut încheia procesul de maturare. Cele mai multe studii despre legătura dintre avort şi apariţia cancerului de sân au fost făcute în 1996 de către oamenii de ştiinţă Brind, Chinchilli, Severs şi Summy-Long. Investigaţiile lor arată existenţa unui risc de cancer mamar cu 50% mai ridicat la femeile care au avortat primul lor copil şi cu 30% mai ridicat la femeile care au avortat la o sarcină ulterioară (având cel puţin o sarcină dusă la termen înainte de acest avort).  (6)
Din lipsă de spaţiu, nu vom mai continua, dar studiile care arată adevărul despre cauzele cancerului de sân sunt foarte numeroase, ele trebuind a fi doar scoase la lumină.
Concluzii:

Unele cauze ale cancerului de sân sunt aceleaşi cu cele ale cancerului de col uterin; în consecinţă, şi metodele lor de prevenţie se aseamănă.
Pilula „cea de fiecare zi” oferită cu atâta înţelegere şi compasiune tinerelor noastre încă de pe băncile şcolii va pregăti viitoarele femei expuse cancerului de sân? Aş zice: da.
Avortul „legal/la cerere”, care poate fi făcut fără nici o restricţie la noi în ţară până la vârsta de 14 săptămâni a fătului de către tinere, încă de la prima lor sarcină nedorită (copil nedorit), va pregăti încă un lot de femei expuse morţii? Aş zice: da.
Se va putea găsi un vaccin pentru acest cancer? Aş zice: nu.

Atunci, părinţi, ne rămâne un singur lucru de făcut: să ne educăm tinerii pentru o viaţă fără aceste „arme ale morţii trupeşti şi sufleteşti”, până ce nu este prea târziu!

_________________________
Bibliografie:
V. Luca, D. Nanu, M. Nanu, Anticoncepţie. Anticoncepţionale, Editura Medicală, Bucureşti, 1991, p. 143.
Ibidem, p. 144.
Dr. R. Ehmann, în colaborare cu Otto Döpper, Mijloace anticoncepţionale. Efecte secundare fatale despre care nu se vorbeşte. Un bilanţ critic din punctul de vedere al unui ginecolog, traducere de către Asociaţia Pro-Vita Sibiu, p. 26.
S. Harlap, Oral contraceptives and breast cancer. Cause and Effect? J. Reprod Med., p. 375.
D.C.G. Skegg, E.A. Noonan et al., Depot medroxyprogesterone acetate and breast cancer (A Pooled Analysis of the World Health Organization and New Zealand Studies), JAMA.1995, pp. 799-804.
J. Brind, M. Chinchilli et al., Induced  abortion as an independent risk factor for breast cancer: a comprehensive review and metaanalysis, Jepidemiol Community Health 10/1996; 50:481-496.

Dr. Christa Todea – Gross,

Articol aparut in nr 5 al revistei Presa Ortodoxa