Dreptul Teodosie de la Balta cinstit de basarabeni încă de la începutul secolului XX.
Nouă stea pe cerul Bisericii
Te-a aşezat Domnul ca pe toţi să ne luminezi
Cu pilda vieţii şi cu a ta solire,
Bezna împrăştiind-o, o, Teodosie.
Roagă-te, mărite nevoitor,
Pentru toţi creştinii ce cinstesc proslăvirea ta,
Mijlocind credinţă, nădejde şi iubire,
De la Sfânta Treime, o, Teodosie.
Cu pilda vieţii şi cu a ta solire, bezna ai împrăştiat-o, o, Teodosie!
Iată că după exact 100 de ani de la prima aflare a moaştelor misticului Teodosie de la Balta a avut loc canonizarea oficială de către Biserica Ortodoxă din Ucraina (Patriarhia Moscovei) a acestui sfânt părinte.
Canonizarea părintelui Teodosie de la Balta a fost posibilă graţie efortului depus de către vlădica Agafanghel Mitropolit al Odesei, care implicându-se hotărât acuma câţiva ani în elucidarea cazului părintelui Teodosie, cu mult zel a îndepărtat ceaţa îndoielilor cu privire la activitatea acestui mare mistic şi a dus cercetarea la bun sfârşit, adică până în ziua canonizării. Î.P.S. Agafanghel a fost primul dintre mai marii Bisericii, care a avut dorinţa să meargă la Balta şi să deschidă personal sicriul părintelui Teodosie. Mireasma şi integritatea trupului l-au făcut atunci pe vlădica Odesei să îngenuncheze şi printre lacrimi să exclame: „Părinte Teodosie, iartă-ne pe noi că te-am descoperit aşa de târziu!” .
De ce totuşi s-a tărăgănat atât de mult proslăvirea părintelui Teodosie?
Cercetând materialele din arhivă aflăm că ridicarea în rândurile sfinţilor a părintelui Teodosie Leviţki de la Balta, a fost discutată încă în Sinodul condus de oberprocurorul Constantin Pobiedonosţev. Atunci sinodalii la cererea arhiereului vicar din Balta – Serafim, au binecuvântat mutarea trupului neputrezit din cimitirul oraşului Balta, la nou înfiinţata mănăstire de bărbaţi din aceiaşi localitate.
De menţionat faptul că preotul Teodosie a început să fie venerat în popor încă din a doua jumătate a sec. XIX. La Balta, încă de atunci au început, să se facă pelerinaje la mormântul părintelui Teodosie. Către sfârşitul sec. XIX aceste pelerinaje au început, să ia o amploare tot mai mare. Mulţi dintre pelerinii veniţi să se închine la mormântul părintelui Teodosie, se vindecau de boli incurabile, iar vestea despre minunile săvârşite la mormântul său, s-a împrăştiat în întreg ţinutul Podoliei, Chersonului şi în Basarabia.
Aşadar, măsura intreprinsă de arhiereul vicar al Podoliei Serafim, de a muta trupul părintelui Teodosie din cimitirul oraşului în incinta nou înfiinţatei mănăstiri din Balta a fost o măsură legală şi un prim pas spre canonizarea de către Biserică a acestui sfânt părinte. Ridicarea trupului neputrezit a părintelui Teodosie din cimitirul din Balta şi aşezarea acestuia în nou înfiinţata mănăstire, a schimbat traseul numeroşilor pelerini care veneau, să se închine în număr tot mai mare.
O bună parte dintre pelerini erau veniţi din Basarabia.
La Balta basarabenii noştri erau întâmpinaţi de predica blândă în graiul matern a compatriotului lor părintele Inochentie de la Balta. În predicile sale rostite în dulcele grai basarabenesc, părintele Inochentie învăţa pelerinii: „Mare, Mare şi iar Mare este părintele nostru Feodosie de la Baltă…”.
Basarabenii, ţărani simpli, fiind entuziasmaţi de predica părinţelului lor, au prins o mare evlavie faţă de părintele Teodosie. Aceştia din generaţie în genraţie au transmis această evlavie la urmaşii lor.
Din păcate, intenţiile arhiereului Serafim, de a duce la bun sfârşit cercetarea cazului părintelui Teodosie şi evident canonizarea acestuia, au fost stopate în anul 1917 odată cu instaurarea haosului bolşevic.
Cât despre cazul părintelui Inochentie de la Balta, am explicat cu lux de amănunte în volumul „Viaţa şi lucrarea părintelui Inochentie de la Balta; contribuţie la studierea fenomenului inochentist”, şi anume despre neapartenenţa ieromonahului Inochentie la curentul cu înclinaţii sectare care, de fapt s-a format pe când acesta se afla departe de Podolia şi Basarabia în exil la Soloveţc. În scrisorile sale scrise din exil părintele Inochentie în repetate rânduri îi condamana pe cei care împrăştiau zvonuri depsre provenienţa sa la Sfânta Treime.
Reluarea cercetărilor a fost posibilă doar la începutul sec. XXI.
În data de 6 martie 2007, Comisia Sinodală de canononizare, a Bisericii Ortodoxe din Ucraina (Patriarhia Moscovei), în urma unor dezbateri îndelungate a hotărât canonizarea preotului şi marelui mistic ortodox Teodosie Leviţki din Balta. Preşedintele Comisiei arhiepiscopul de Krivoi Rog şi Nicopol, Î.P.S. Efrem, în numele întregii adunări, s-a adresat întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Ucrainene, mitropolitului Vladimir Sabodan şi Sfântului Sinod de la Chiev, în legătură cu ridicarea în rândurile sfinţilor, a acestui mare preot ortodox.
Pregătirile şi formalităţile înaintea slujbei de canonizare au mai durat încă 2 ani şi jumătate. În data de 20 octombrie 2009, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a vizitat oraşul Balta, unde în Catedrala Adormirii Maicii Domnului a oficiat Dumnezeiasca Liturghie şi canonizarea Dreptului Teodosie de la Balta († 9 martie 1845).
Împreună cu Preafericitul Mitropolit au slujit mitropolitul Agafanghel de Odesa şi Ismail, arhiepiscopii Ionatan de Tulcin şi Braţlav, Bartolomeu de Rivno şi Ostrog şi Ioan de Herson şi Tavria, episcopii Petru de Hâncu (vicarul Mitropoliei de Chişinău), Alexei de Belgorod-Dnestrov (vicarul Eparhiei Odesa), Alexandru de Pereiaslav – Hmelniţki, precum şi peste 100 de preoţi.
În timpul Liturghiei, după Vohodul Mic, s-a slujit ultimul parastas pentru dreptul adormit. După aceea, Mitropolitul Agafanghel a dat citire Deciziei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din Ucraiana din 18 aprilie 2008 (Jurnalul nr. 29) pentru canonizarea Dreptului Teodosie de la Balta. Arhiepiscopul Ionatan a citit viaţa acestui fericit nevoitor, iar apoi în timpul cântării troparului şi a megalinariei nou-proslăvitului sfânt, Preafericitul Mitropolit Vladimir s-a închinat raclei cu cinstitele moaşte ale Dreptului Teodosie. Acelaşi lucru l-au făcut şi ierarhii, clericii şi mirenii prezenţi în biserică.
Basarabia noastră s-a învrednicit să primească o icoană a preacuviosului lui Dumnezeu Teodosie cu o părticică din cinstitele sale moaşte.
În amintirea acestui eveniment ierarhii prezenţi la slujba de canonizare, au primit în dar câte-o icoană a preacuviosului lui Dumnezeu Teodosie cu o părticică din cinstitele lui moaşte. Basarabia noastră s-a învrednicit de o astfel de icoană prin mijlocirea P.S. Petru episcop de Hâncu, care în data de 24 octombrie 2009, a adus sfinţenia spre închinare credincioşilor la mănăstirea Hâncu.
Sfinte, plăcutule al lui Dumnezeu Teodosie de la Balta, mijloceşte pentru noi acum şi în ceasul morţii noastre. Amin.
Mihail Bortă, magistru în Teologie Ortodoxă
Chişinău, noiembrie 2009.