Mitropolitul Vladimir al Chişinăului şi al Întregii Moldove: NOI NU-I ÎMPĂRŢIM PE SFINŢI DUPĂ CRITERIUL NAŢIONALITĂŢII

Mitropolitul Vladimir al Chişinăului şi al Întregii Moldove:

NOI NU-I ÎMPĂRŢIM PE SFINŢI DUPĂ CRITERIUL NAŢIONALITĂŢII

Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove a acordat un interviu sitului Pravoslavie.ru în care a vorbit despre paşii intreprinşi de Biserica Ortodoxă din Moldova în vederea păstrării unităţii spirituale dintre poporul rus şi cel moldovenesc, despre măsurile întreprinse împotriva tuturor provocărilor lumii moderne.

— În luna mai s-au împlinit 35 de ani de la hirotonia Dumneavoastră întru iereu. Ce V-a determinat să alegeţi această cale a vieţii? Unde aţi slujit la început?

— Îi sunt recunoscător din toată inima Preafericitului Patriarh Kiril al Moscovei şi al Întregii Rusii pentru felicitările Sanctităţii Sale în această zi memorabilă şi însemnată pentru mine.

Cred că dragostea faţă de biserică am moştenit-o de la părinţii mei. Tata era un om credincios şi mama de asemenea frecventa slujbele bisericii încă din copilărie.

Atît în treapta de diacon, cît şi în treapta de presbiter am fost hirotonit în catedrala Adormirii Maicii Domnului din Smolensk, în care am slujit timp de opt ani. După aceasta am slujit în catedrala din Cernăuţi, fiind numit atunci în funcţia de secretar al centrului eparhial, iar după aceasta am fost chemat în treapta de episcop pentru postul vacant de episcop al Moldovei.

— Înalt Prea Sfinţite Stăpâne care este acum situaţia Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova?

— Biserica Ortodoxă din republica Moldova se află pe loc de frunte între celelalte confesiuni religioase. Desigur ne rugăm pentru ca ea să rămână în continuare pe acelaşi loc, pentru că suntem adeseori atacaţi de Uniunea Europeană. Moldova nu este o ţară bogată, şi din această cauză este nevoită să apeleze la credite oferite de afară. Oferindu-ne credite financiare, Uniunea Europeană se străduie să ne impună legile ei europene, care sunt străine tradiţiilor noastre spirituale şi morale. Mitropolia Ortodoxă din Moldova este nevoită de multe ori să se opună acestor presiuni din exterior, să se apere şi să protesteze, ceea ce de fapt facem deja ani la rînd.

Iată de exemplu, autorităţilor ţării noastre le-au impus condiţia permiterii paradelor gay în oraşul Chişinău. Noi dintotdeauna am protestat împotriva acestor manifestaţii şi conducerea oraşului a venit în întîmpinarea noastră pentru a ne ajuta.

Astăzi Moldova tinde spre Uniunea Europeană. Liberalizarea regimului de vize cu UE pentru cetăţenii noştri este însă strîns legată de nedescriminarea minorităţilor. E o lege frumoasă, dar în ea este prevăzut un punct în care scrie: să nu fie descriminaţi gayii şi lesbiencele. “Voi, spun ei, trebuie să acceptaţi lucrul acesta, dacă acceptaţi, – zic ei, “poftim, na-vă paşaportul în mâină şi drum bun în Europa”. Dar ortodocşii nu pot fi nicidecum indiferenţi faţă de acest punct al legii date. Ne vom ruga lui Dumnezeu pentru ca Domnul să înţelepţească autorităţile noastre să ia o decizie corectă.

Moldova a fost dintotdeauna o ţară ortodoxă, deşi astăzi aici există şi secte, cum sunt de exemplu baptiştii şi adventiştii. Iată nu demult, ocolind Biserica Ortodoxă din Moldova – fără a se sfătui cu noi — autorităţile au înregistrat oficial Liga Islamică. Corespunzător legislaţiei republicii Moldova, timp de 30 de zile după ce ştirea înregistrării unei organizaţii religioase va apărea pe situl Guvernului, este permis să-ţi exprimi protestul, fiind permisă chiar şi anularea acestei înregistrări.

S-a întîmplat aşa că cel care a înregistrat această organizaţie musulmană, imediat după aceasta s-a retras din funcţia sa. Astfel informaţia oficială despre înregistrarea musulmanilor a apărut pe situl guvernului după 30 de zile. Am început să protestăm, dar ni s-a spus că: «Nu aveţi dreptul: termenul de 30 de zile a expirat déjà!». Pentru această situaţie am fost nevoit să convoc o şedinţă specială a Sf. Sinod invitându-l pe Prim-Ministrul ţării care în cele din urmă ne-a promis că va soluţiona legal această situaţie.

Sigur că vom protesta pentru că ne amintim de destinul străbunicilor şi străbuneilor noştri care au avut foarte mult de suferit de pe urma jugului turcesc, ne amintim de destinul sfinţeniilor ortodoxe. Permanent le atrag atenţia conducătorilor ţării: acum sunteţi la putere, dar cu timpul – mai devreme sau mai tîrziu veţi abandona funcţiile voastre, iar urmările deciziilor pe care le-aţi luat acum pot fi foarte triste pentru destinul viitor al ţării; chiar doriţi ca numele voastre să apară în istoria statului într-o postură negativă?

— În data de 25 mai a.c., Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a luat decizia creării unei Comisii de Canonizare a Sfinţilor care s-au proslăvit pe meleagurile noastre. Despre care sfinţi este vorba în primul rând?

— O mare parte dintre asceţii credinţei şi a evlaviei ortodoxe, a căror viaţă este legată de Moldova sunt deja canonizaţi de Biserica Ortodoxă Rusă sau de Biserica Ortodoxă Română. Nu avem noi mucenici, pentru că în Moldova perioada celor mai ample prigoane împotriva credinţei s-a redus la timpul conducerii lui Hrusciov: autorităţile sovietice au închis bisericile din ţară începând cu anul 1957 până în anul 1962. În Biserica noastră au existat clerici care au suferit pentru Hristos în vremurile de foamete care au fost în Moldova, înainte de război, cînd cei care nu împărtăşeau ideiile autorităţilor sovietice erau exilaţi în lagărele de concentrare din Siberia. În ziua de prăznuire a sărbătorii Sfintei Treimi la noi au fost oficiate slujbe de pomenire a morţilor în legătură cu împlinirea a 70 de ani de la aceste evenimente. Desigur, este necesar un studiu amănunţit al tuturor documentelor legate de această perioadă tragică a istoriei, şi în acest scop m-am adresat personal în repetate rânduri la Ministerul Afacerilor Interne.

Potrivit datelor pe care le deţinem deja, există un număr de până la 46 de persoane care au suferit în acele vremuri numai pentru că erau creştini, şi nu pentru că erau chiaburi. Dorim să cercetăm dosarele lor pentru ca după aceasta să fie pregătite datele necesare pentru Comisia de Canonizare de pe lângă Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse  — pentru ca cei vrednici să fie ridicaţi în rîndul sfiţilor. Printre cei ce au avut de suferit există şi clerici şi mireni.

— Va fi fixată o dată în calendar în care va fi serbat Soborul Tuturor Sfinţilor modoveni, aşa cum a procedat Biserica Ortodoxă din Belorusia care a fixat o zi de prăznuire a Soborului Tuturor Sfinţilor din Belorusia?

— Sărbătoarea Soborului Tuturor Sfinţilor Moldoveni există deja, dar nu ştim de ce ea până în prezent nu a fost încă inclusă în calendarul bisericesc universal. Încă din anul 2004 m-am adresat Preafericitului Patriarh Alexei cu rugămintea de a binecuvânta serbarea Soborului Sfinţilor Moldoveni  în data de 1/14 octombrie. Tot în această zi Biserica prăznuieşte acoperământul Maicii Domnului, şi de asemenea şi “Icoana Maicii Domnului de la mănăstirea Hîrbovăţ” — este cea mai importantă sfinţenie a Moldovei Ortodoxe. Preafericitul Patriarh a semnat această cerere.

— Dar în Moldova este ţinută această sărbătoare?

— Da. Şi noi nu facem deosebire între sfinţi după naţionalitatea lor — uite aceştea-s români, iar ceilalţi ruşi. Există sfinţi care au bineplăcut lui Dumnezeu şi s-au proslăvit în Moldova, dar care erau de naţionalitate română; există şi sfinţi care au fost cetăţeni ai Imperiului Rus. Este vorba despre Cuviosul Paisie Velicikovski, şi despre Sfinţitul Mucenic Serafim Ciciagov, care a slujit în Moldova din anul 1907  până în anul 1914, iar în anul 1937 a fost împuşcat în poligonul din Butovo.

— Astăzi mulţi dintre cetăţenii Moldovei trăiesc dincolo de hotarele ţării, inclusiv şi în Rusia. Destinele lor sunt diferite: unii ajung să lucreze cu nişte şefi neconştiincioşi care îi înşeală folosindu-se de faptul că aceştia nu cunosc bine limba. Există şi cazuri în care moldovenii ajung printre criminali, iar alteori oamenii pur şi simplu dispar. Ce face mitropolia în aceste cazuri? Nu are grijă de ei?

— Poporul moldovenesc este un popor muncitor – vorbesc acum despre toţi locuitorii Moldovei, aceştia sunt şi moldoveni, şi români şi bulgari. În ultimul timp foarte mulţi dintre concetăţenii noştri lucrează peste hotare, în primul rând în Italia, pentru că limbele italiană şi moldovenească se aseamănă — în general după două luni de lucru moldovenii vorbesc deja în italiana. Ei muncesc şi în Grecia, în Portugalia, în Franţa şi în Spania… Şi, desigur, merg şi în Rusia.

Din păcate, criza economică modială a avut un efect extrem de negativ asupra economiei republicii Moldova. La aceasta cu părere de rău s-a mai adăugat şi faptul că între Moldova şi Rusia s-au format nişte relaţii nu prea prietenoase, în care sunt implicaţi cîţiva activanţi politici. Desigur, ne rugăm ca Domnul să-i înţelepţească pe aceşti oameni, pentru ca ei să înţeleagă cît este de important să păstrezi buna înţelegere cu vecinii, în cazul acesta, buna înţelegere dintre ţările noastre – dintre republica Moldova şi Rusia pentru binele ambelor popoare – popoare ortodoxe.

În majoritatea ţărilor europene există cîte o parohie întemeiată de preoţi din republica Moldova, în unele cazuri chiar mai multe parohii, aşa cum există de exempu în Grecia, Portugalia, Franţa, Italia. Preafericitul Patriarh Kiril, răspunzând rugăminţilor noastre ne-a încredinţat în Moscova o biserică pentru Reprezentanţa Republicii Moldova pe lângă Patriarhia Moscovei. Scopul înfiinţării acestei reprezentanţe  este ca în acestă biserică să fie oficiate slujbe nu numai în slava veche bisericească, ci şi în limba moldovenească, pentru ca moldovenii care trăiesc în Moscova şi în regiunea Moscovei să se poată ruga în limba lor maternă, să se poată întîlni şi cunoaşte între ei. Nădăjduim să putem deschide acolo o şcoală duminicală, să putem desfăşura lecţii de catehizare şi discuţii duhovniceşti. Şi, se înţelege de la sine, să se poată sărbători un praznic bisericesc şi celelalte sărbători specifice vieţii de familie. De obicei la o nuntă sau la un botez la noi în Moldova se adună foarte mulţi oaspeţi.

Este important ca pe lîngă biserică să existe o încăpere în care astfel de festivităţi să decurgă potrivit tradiţiei într-un mod cuviincios. Centru de Găzduire al Moldovenilor din Moscova este destinat pentru a fi un centru duhovnicesc care să-i unească pe toţi.

— E deja cunoscut care va fi locul viitorului Centru de Găzduire al Moldovenilor?

— Da, este biserica de pe stradela Cernigovskaia care poartă hramul Sfinţilor Mihail şi Feodor de la Cernigov. Acolo există un complex întreg de clădiri, o parte fiind trasmisă Secţiei de Aspirantură şi Doctorat în Teologie Ortodoxă, numită în cinstea Sfinţilor Întocmai cu Apostolii Kiril şi Metodie, iar cealaltă parte se află într-o latură separată – peste drum. Este o regiune foarte comodă din centrul Moscovei.

Le-am împărtăşit deja moldovenilor din Moscova bucuria deschiderii acestui centru de găzduire, este vorba despre renumitul nostru scritor – I. Druţă, despre compozitorul E. Doga, şi despre cîntăreaţa N. Cepraga, despre multe alte personalităţi. Ei sunt gata să ajute la înfrumuseţarea acestei biserici  nădăjduind ca în viitor să poată trece mai des pe acolo.

De asemenea plănuim să formăm un Departament Jurudic, să deschidem şi o «linie fierbinte» de telefon pentru acei moldoveni care venind din Moldova în Rusia, ajung în situaţii dificile, întîmpină oarecare probleme.

Aţi amintit de faptul că mulţi dintre ei lucrează aici în mod cinstit, dar cei care îi angajează de multe ori îi înşeală – nu le plătesc aşa cum s-a făcut înţelegerea. Presupunem că cei care vor suferi în urma unor astfel de cazuri se vor adresa nouă. Suntem gata să le ajutăm: să-i hrănim şi pentru o vreme să-i găzduim în hotelul din spaţiul Centrului de Găzduire, iar Departamentul Juridic se va strădui între timp să soluţioneze problemele migranţilor noştri.

Cu Mitropolitul Vladimir a discutat Olga Kirianova

Sursa:http://www.patriarchia.ru