Potrivit Jandarmeriei Române, până în dimineața zilei de luni, 14 octombrie, peste 260 de mii de pelerini s-au putut ruga în fața moaștelor Sfintei Parascheva la Iași.
Pe 14 octombrie 2024, peste patruzeci de mii de creștini ortodocși din România și pelerini din alte țări s-au adunat la catedrala Sf. Parascheva din Iași pentru a participa la liturghie, relatează portalul românesc News.ro.
Slujba la care au participat 25 de ierarhi ai Patriarhiei Române și ai altor Biserici Autocefale, a fost condusă de ierarhul Patriarhiei Constantinopolului, Arhiepiscopul Nichita al Tiatirei și Marii Britanii.
In zona centrala a Iașilor au fost instalate mai multe ecrane pe care oamenii au putut urmări difuzarea slujbei.
Presa notează că mai mult de 50 de mii de oameni au stat la coadă concomitent, iar timpul de așteptare a fost de aproximativ 20 de ore.
Mai devreme, UJO a scris că în perioada 26-28 august, mai mulți tineri din Eparhia Cernăuților și Bucovinei au participat la întâlnirea anuală a tinerilor ortodocși, care a avut loc în mun. Iași.
Clădirea este cunoscută și ca blocul hotelier al Lavrei și deține statutul de sit de patrimoniu al arhitecturii locale.
Curtea Economică de Apel de Nord a dispus ca organizația publică „Societatea Ucraineană pentru Protecția Monumentelor Istorice și Culturale” (SUPMIC) să elibereze clădirea nr. 19 a Lavrei Peșterilor de la Kiev, după cum a raportat Ministerul Culturii.
Astfel, instanța a admis recursul Rezervației Naționale „Lavra Kievo-Pecerska” și a anulat decizia a Tribunalului Economic din Kiev din 19 iunie 2023.
Acum, SUPMIC trebuie să înlăture toate obstacolele din calea utilizării clădirii nr. 19, situată în Kiev, strada Lavrska, 9, clădirea 19. Această clădire este cunoscută și ca bloc hotelier al Lavrei și este recunoscută ca un sit de patrimoniu al arhitecturii locale.
Istoria acestei clădiri a început în 1996 când a fost transferată către SUPMIC în folosință gratuită. Ea urma să găzduiască fondurile Muzeului Național de Arhitectură Populară a Ucrainei. Cu toate acestea, în aprilie 2023, guvernul ucrainean, în urma unei propuneri a Ministerului Culturii, a adoptat rezoluția nr. 359, care a revizuit condițiile de închiriere a spațiilor Lavrei Kievo-Pecerska. Prin această rezoluție s-a anulat decizia anterioară privind trecerea imobilului nr. 19 în folosința organizației obștești.
Ministerul Culturii a declarat că SUPMIC trebuia să reînnoiască contractul de închiriere din 2014, conform prevederilor tranzitorii ale Codului civil al Ucrainei, dar organizația nu a făcut acest lucru, continuând să folosească clădirea pe baza unui contract declarat acum nul.
În plus, Ministerul a remarcat că în 2022, o comisie a identificat mai multe organizații care, potrivit Rezervației, au obținut în mod nejustificat dreptul de a folosi gratuit spații din Lavra Kievo-Pecerska, inclusiv SUPMIC.
UJO a informat mai devreme că directorul Rezervației Lavrei Kievo-Pecherska, Maksym Ostapenko, a declarat că accesul deplin la Lavră este restricționat din cauza disputelor legale în curs cu Biserica Ortodoxă Ucraineană.
Cardinalul Pietro Parolin, președintele Zelenski și conducătorul Biroului Președintelui Ermak. Imagine: vaticannews
S-a vorbit despre război și despre situația umanitară din țară, precum și despre modalitățile care ar putea pune capăt războiului.
Pe 11 octombrie, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, după o conversație cu Papa Francisc, s-a întâlnit cu secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin. Potrivit site-ului vaticannews, aceștia au discutat o serie de probleme legate de situația religioasă din Ucraina.
Parolin a fost însoțit de secretarul pentru relații cu statele și organizațiile internaționale, arhiepiscopul Paul Richard Gallagher.
„Negocierile purtate la Secretariatul de Stat au fost dedicate stării războiului și situației umanitare din Ucraina, precum și modalităților care ar putea pune capăt acestuia și ar duce la o pace justă și stabilă în țară. În plus, au fost luate în considerare o serie de probleme legate de viața religioasă din țară”, a notat serviciul de presă al Vaticanului.
UJO a scris mai devreme că Zelenski a spus care a fost principalul subiect de discuție cu pontiful roman.
Niște farsori, din numele lui Petro Poroșenko, au vorbit cu fostul Secretar de Stat al SUA.
Fostul Secretar de Stat american Mike Pompeo a discutat despre problema bisericii ucrainene în timpul unei conversații cu un farsor, care s-a prezentat drept liderul „Solidarității Europene”, Petro Poroșenko. Farsorii au anunțat acest lucru pe canalul lor de Telegram și au postat înregistrarea video a conversației.
Întrebat de presupusul Petro Poroșenko despre crearea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOaU), fostul Secretar de Stat al SUA a răspuns că „el a fost în centrul acestui eveniment”. Potrivit farsorului „Poroșenko”, Biserica Ortodoxă Ucraineană (BOUkr) continuă să funcționeze în Ucraina, iar unii din Statele Unite cred că așa ar trebui să și fie.
„Problema este că există o narațiune conform căreia Patriarhia Moscovei este dreaptă și că Zelenski și liderii bisericii ucrainene îi persecută pe creștini. Este o nebunie. Dar o aud din când în când de la oameni”, a spus Pompeo. „Trebuie să continuați să spuneți această poveste. Am văzut o notă pe care unii lideri creștini i-au trimis-o lui Johnson. Sper că conducerea țării va vorbi despre asta. Și trebuie să scoateți Patriarhia Moscovei din Ucraina pentru că este doar un instrument. Este pur și simplu un instrument al celor care încearcă să vă omoare și să vă distrugă națiunea”.
UJO a informat mai devreme că un senator american le-a spus farsorilor de ce Biserica Ortodoxă Ucraineană nu trebuie să fie persecutată.
Papa Francisc și Volodimir Zelenski. Imagine: Reuters
Liudmyla Fylypovyci a declarat că Președintele nu va face concesii în problema bisericească.
În data de 11 octombrie, pontiful Bisericii Romano-Catolice, Papa Francisc, s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodymyr Zelenski, relatează Vocea Americii.
Zelenski a făcut o vizită la Vatican. La întâlnire era de așteptat să se abordeze probleme legate de formula de pace ucraineană, întoarcerea prizonierilor și a copiilor răpiți, precum și sprijinul pentru Ucraina din partea Vaticanului în țările sud-americane și africane.
Potrivit expertului religios ucrainean Liudmyla Fylypovych, având în vedere rolul semnificativ al Bisericii Catolice în America Latină, Zelenski i-ar putea cere Papei să influențeze conducerea acestor țări pentru a sprijini Ucraina, așa cum a făcut deja Argentina.
Fylypovych mai crede că problema „interzicerii Bisericii Ortodoxe Ruse” din Ucraina va fi pusă în discuție în timpul întâlnirii.
„Papa va dori ca președintele Zelenski să adere la garanțiile oferite diferitelor organizații religioase din Ucraina și va cere ca Biserica Ortodoxă Ucraineană (BOUkr), care menține legături cu Biserica ortodoxă Rusă, să nu fie atinsă, așa cum se consideră că este a lui Dumnezeu și are 5 milioane de adepți și aproximativ 9000 de parohii”, a declarat profesoara de religie.
Totuși, ea este convinsă că Zelenski, având în vedere poziția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, este puțin probabil să facă concesii în această problemă. „El poate face referință la rezoluția europeană care condamnă activitățile acestei Biserici drept justificare a agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei”, a adăugat ea.
„Dumnezeu S-a descoperit oamenilor de pe pământ prin Fiul Său pentru a-l ridica pe om la cer și a-l chema la sfințenie. Dumnezeu le-a dat oamenilor Legea Sfântă, care arată omului drumul spre cer, spre Împărăția Cerurilor”, a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Potrivit Preafericitului Mitropolit Onufrie, „acel om care urmează calea Legii Sfinte se schimbă, devine el însuși sfânt, sfințit, asemănător cu Tatăl Creatorul”.
Timp de multe secole, oamenii s-au străduit să se ridice la culmile perfecțiunii duhovnicești. Iar această ascensiune este facilitată de viața creștină, care este o școală în care omul învață să devină mai bun, a notat Preafericitul Părinte Mitropolit.
El a reamintit că pe calea acestei îmbunătățiri, fiecare trebuie să se învețe personal să se învețe, fiecare trebuie să se schimbe, să se îndrepte și să se corecteze.
„Și când fiecare om personal se îndreaptă, atunci întreaga societate se va îndrepta. Dacă nimeni nu se îndreaptă, atunci întreaga societate va ajunge la decădere”, și-a continuat gândul Preafericitul Onufrie.
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a remarcat că tendința lumii contemporane a devenit „moda de a învăța unul pe celălalt: Ar trebuit să fii așa, dar tu ești astfel, dar eu pe mine nu mă ating și nici nu mă voi schimba”.
„Dacă arătăm la paiul în ochiul celuilalt, dar nu observăm bârna în ochiul nostru”, a spus Preafericitul Mitropolit Onufrie, „atunci nu se poate vorbi de nicio corecție, iar societatea, în consecință, va degrada atât moral, cât și spiritual”.
UJO a informat mai devreme că Preafericitul Onufrie a vorbit despre condiția principală care îl ține pe un călugăr în mănăstire.
Problema calendarului ecleziastic și odată cu aceasta data prăznuirii Învierii este o întrebare foarte complexă și sunt foarte puțini savanți de seamă care sunt în măsură să poată scrie și vorbi responsabil pe acest subiect, care încearcă să fie actualizat geopolitic în zilele noastre.
Cu toate acestea, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, din cauza grabei căruia relațiile dintre Bisericile Ortodoxe Locale sunt serios tulburate, încearcă acum, fără împuternicirea nimănui, să convină asupra unei date comune pentru celebrarea Învierii cu biserica romano-catolică.
Se pune întrebarea evidentă: În numele cui gândește, planifică și poartă tratative Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului?
În numele său personal sau în numele patriarhiei în fruntea căreia stă? Sau poate, Doamne ferește, a îndrăznit atât de mult, încât să vorbească în numele întregii lumi ortodoxe?
Dacă este aceasta din urmă, atunci iarăși vom avea, fără să ne provoace nimic, dezbinări inutile, care nu ar fi pentru prima dată când vorbim despre actualul patriarh al Patriarhiei Constantinopolului.
Căci, atunci când se discută vreo chestiune cu reprezentanții Bisericii Romano-Catolice, trebuie ca mai întâi să avem o unitate absolută în cadrul Bisericii Ortodoxe, care nu există nici pe această chestiune, nici pe multe altele de multă vreme.
Cel care este responsabil că Bisericile Ortodoxe locale se ceartă între ele, ar crea acum unitatea dintre Biserica Ortodoxă și biserica romano-catolică, dar nu a cerut acordul și nici nu l-a primit de la toți conducătorii Bisericilor Ortodoxe.
Din acest motiv, problema calendarului comun, care este tot mai mult menționată în spațiul public, este sortită eșecului.
Biserica Ortodoxă se întemeiază pe Adevărul Evangheliei lui Hristos, pe dogmele care ne definesc în esență propria mărturisire de credință, dar și pe tradiția care ne împodobește de-a lungul secolelor.
Tradiția nu este esența credinței noastre, dar fără tradiție credința noastră își pierde chipul prin care se distinge.
De aceea este important să păstrăm ceea ce ne-a rămas de la Părinți, pentru că dacă suntem de acord să schimbăm calendarul, mâine vom hirotoni femeile, iar poimâine vom anula postul.
Ucraina de astăzi, sfâșiată de război, este cel mai bun exemplu al declinului spiritual al unei părți a ierarhiei necanonice, care a îndrăznit, de exemplu, să transfere sărbătorirea Crăciunului cu 13 zile mai devreme, așa încât o parte din ucrainenii ortodocși sărbătoresc Crăciunul la o dată la care nu l-au sărbătorit niciodată. Și ce au câștigat din asta? Un mare nimic.
Trebuie să fim atenți, înțelepți și credincioși față de ceea ce am primit ca moștenire spirituală. Dacă suntem de acord să ni se taie degetul, mâine ne vom pierde pumnul.
Trebuie să rămânem așa cum suntem, credincioși lui Dumnezeu și Evangheliei lui Hristos, chiar dacă am plăti cu capul pentru asta.
Mitropolitul Arsenie participă la ședința de judecată prin videoconferință. Imagine: Lavra Sviatogorsk
Următoarea audiere este programată pentru 8 octombrie.
Pe 4 octombrie, la tribunalul raional al orașului Sloviansk din regiunea Donețk, trebuia să aibă loc ședința preliminară în cazul starețului Lavrei de la Sviatogorsk, mitropolitului Arsenie (Iakovenko), în cadrul căreia instanța intenționa să examineze cererea procurorului de a extinde arestarea preventivă a ierarhului. Potrivit serviciului de presă al mănăstirii, ședința a fost amânată din cauza cererii avocaților de recuzare a judecătorului.
Se notează că apărarea se îndoiește de imparțialitatea judecătorului principal în cazul mitropolitului, Tetianei Haustova, și a cerut recuzarea acesteia pentru ca cazul să poată fi examinat de un alt judecător.
Până la revizuirea cererii de recuzare, nicio ședință în cauză nu putea să aibă loc.
Cererea de recuzare a judecătorului T. Haustova a fost examinată de un alt judecător în dimineața zilei de 7 octombrie. Cererea a fost respinsă.
Următoarea audiere în cazul mitropolitului Arsenie va avea loc marți, 8 octombrie, în aceeași instanță raională a orașului Sloviansk. La această ședință, instanța va examina cererea procurorului de prelungire a termenului de detenție a mitropolitului.
Ședința trebuie să înceapă la ora 13:00.
„Frați și surori, avem nevoie de rugăciunile voastre pentru mitropolitul Arsenie întemnițat și frații Lavrei de la Sviatogorsk”, se arată în comunicat.
Vlădica a fost arestat pe 24 aprilie 2024, și potrivit unei hotărâri a tribunalului Jovtnevyi din Dnipro, este reținut în arest preventiv la penitenciarul din Dnipro din 25 aprilie. Pe 15 august, în pofida cererilor apărării de modificare a măsurii de reținere cu eliberare pe cauțiune, tribunalul raional al orașului Sloviansk a decis să prelungească detenția mitropolitului până pe 13 octombrie.
Mitropolitul Longhin și credincioșii lângă CRT din Cernăuți. Imagine: screenshot YouTube
Eliberarea a fost posibilă datorită poziției curajoase și ferme a mitropolitului și reacției întregii comunități ortodoxe.
Pe 4 octombrie, mitropolitul Longhin (Jar) de Bănceni a spus că fiii săi au fost mobilizați cu forța de către ofițerii Centrului de Recrutare Teritorială (CRT). Mitropolitul a sosit la biroul CRT, a înregistrat un apel video către președintele Zelenski și lui s-au alăturat sute de credincioși care au venit să-l sprijine. Potrivit canalului de Telegram Primul Kozațki, copiii mitropolitului au fost eliberați a doua zi.
„Frați și surori, avem o veste fericită! Conform informațiilor de care dispunem, copiii mitropolitului Longhin, mobilizați cu forța la Cernăuți, au fost eliberați! Slavă Domnului, s-a făcut dreptate!”, se arată în mesaj.
Potrivit jurnaliştilor, eliberarea a fost posibilă doar datorită poziției curajoase şi ferme a mitropolitului şi reacţiei întregii comunităţi ortodoxe.
„Mulțumim sutelor și miilor de ucraineni ortodocși care s-au unit și au apărat dreptatea și drepturile lor!”, au scris ei.
UJO a informat mai devreme că fiul mitropolitului, răpit de ofițerii CRT, are doi copii mici, iar soția sa este însărcinată în nouă luni, așteptând să nască în curând la treilea copil.
Mitropolitul Longhin și soția fiului mobilizat. Imagine: Screenshot YouTube
Mitropolitul Longhin (Jar) de Banceni s-a adresat cu un apel către președintele Ucrainei Volodimir Zelenski.
În data de 4 octombrie 2024, mitropolitul Longhin (Jar) de Banceni a înregistrat un apel video către președintele Zelenski, cerându-i ajutorul pentru eliberarea fiului său, care a fost mobilizat forțat de funcționarii Centrului de Recrutare Teritorială (CRT).
În apelul său, mitropolitul a explicat că fiul său, care a fost răpit de angajații CRT, are doi copii mici, iar soția sa este însărcinată cu termenul de nouă luni și urmează să nască în curând al treilea copil.
Mitropolitul Longhin consideră că acțiunile funcționarilor CRT nu au nicio legătură cu legile Ucrainei.
Mai târziu, în aceeași zi, în pofida propriilor probleme de sănătate, mitropolitul a sosit la clădirea CRT Cernăuți pentru a cere eliberarea fiului său.
El a descris acțiunile reprezentanților CRT, care l-au „mobilizat” pe tatăl a doi copii, drept inumane și a promis că va rămâne lângă biroul CRT până când fiul său va fi eliberat.
27 septembrie este ziua Înălțării Sfintei și de Viață Dătătoare Cruci a Domnului.
Crucea Domnului este unul dintre cele mai mari paradoxuri ale creștinismului. Instrumentul de tortură, pe care a murit Fiul lui Dumnezeu, devine un stindard al biruinței. Suferința a devenit calea spre eliberare, iar agonia – o cale către bucuria nesfârșită.
Crucea este o ușă de trecere din lumea materială în tărâmul spiritual. Dar de ce această ușă este atât de diferită pentru fiecare om? Există vreun principiu de împărțire a dimensiunii și formei crucilor noastre? Nici marii sfinți nu au putut găsi un răspuns la această întrebare. Se pare, din exterior, că nu există niciun răspuns, niciun principiu – că totul are loc la întâmplare. Dar nu pot exista la Dumnezeu întâmplări și coincidențe, căci totul este rânduit de buna Sa providență.
Cei care cunosc hagiografia Bisericii, bazându-se doar pe fraza din Psaltire: „Cumplită este moartea păcătoșilor”, subliniază acele exemple cât de înspăimântătoare u fost moartea ateilor și a hulitorilor. Ei spun că Dumnezeu le dăruiește o moarte pașnică și liniștită sfinților și celor drepți. Dar nu au suferit o moarte chinuitoare mulți dintre sfinții noștri? Sfânta Cuvioasa Sinclitichia din Alexandria a fost devorată de vie de viermi. Și ce morți chinuitoare au suportat Sfântul Nectarie din Eghina și Sfântul Paisie Aghioritul, precum și sute de mii de alți sfinți mai mult sau mai puțin cunoscuți. Chiar și acum, copii nevinovați mor în chinurile provocate de cancer, tuberculoză și alte boli. Și oare nu suferă și cei drepți, cei care au trăit o viață fără prihană, înainte de moarte?
Și nu există multe exemple când tiranii, sadicii și cei responsabili pentru moartea a milioane de oameni au murit pașnic, aproape fără durere? Stalin a suferit înainte de moarte? Câți călăi din lagărele NKVD-ului au murit pașnic acasă, în propriul pat?
Totuși, nu se poate pretinde că cei drepți sunt purificați pentru veșnicie prin suferință și că păcătoșii mor ușor pentru că sunt destinați chinurilor veșnice în iad este. Pentru că chiar și printre păcătoșii vădiți, sunt cei care mor în mare agonie. Francmasonul și patriarhul în esența sa satanist Meletie al Constantinopolului a murit de o moarte terifiantă: a îndurat șase zile de agonie. Există multe astfel de exemple. Deci, ce concluzie putem trage din toate acestea?
După cum am menționat deja, este imposibil să se stabilească o legătură directă între calitatea vieții duhovnicești și calitatea morții. Dacă noi, ca oameni, am înțelege principiul cum și din ce pricină crește crucea, am face tot ce ne stă în putere pentru a scăpa de orice cruce, chiar și de cea mai mică. Nimeni nu vrea să sufere, să fie bolnav sau să îndure chinuri. Este firesc ca omul să caute bucuria și fericirea.
În plus, este important să înțelegem nu doare „de ce”, dar și „cu ce scop” ne este dată crucea. Când Sfântul Mucenic Anatolii Jurakovski era deținut în lagărele de muncă staliniste, a primit o scrisoare de la fiica Natalia Opațka. Natalia era o femeie cu o viață sfântă, cu o credință impecabilă și cu cele mai înalte calități morale. În toamna anului 1936, ea s-a îmbolnăvit grav și apoi a avut o moarte lungă și dureroasă până la sfârșitul anului. Moartea acestei femei drepte a tulburat-o profund și a șocat-o pe fiica sa Vera, care a scris despre aceasta într-o scrisoare adresată părintelui Anatolie. Răspunsul lui a fost următorul:
„Spui că a fi martor la o astfel de suferință poate duce la pierderea credinței. Cred că niciodată nu ai privit îndeaproape Răstignirea și nici nu ai experimentat taina ei adâncă în inima ta. Suferința celui nevinovat, suferința morții înspăimântătoare, crucea acceptată în față Eternității – aceasta este însăși temelia viziunii noastre asupra lumii, a credinței noastre… Ideea că suferința este întotdeauna o pedeapsă pentru păcatele personale nu este una creștină… Este supusă unei critici devastatoare chiar și în Cartea lui Iov. Dar pentru credința voastră, suferința este o transformare a lumii în întregime, o participare la planurile Divine creatoare. Judecăm întotdeauna după aparențe… Nu vedem acele straturi profunde ale existenței, unde au loc evenimentele și transformările adevărate”.
Când Preacuviosul Iosif Isihastul îndura chinuri grele care păreau de nesuportat, I s-a arătat Hristos, răstignit pe cruce, și l-a întrebat: „Eu rabd toate acestea pentru tine, dar ce poți îndura tu pentru Mine?”.
Comunitatea părintelui Anatolii Jurakovski a fost formată în principal din tineri. El însuși a fost un om extraordinar de talentat și înzestrat cu geniu.
Dar în cei mai grei ani pentru această comunitate, sub îngrijirea părintelui Anatolie, a murit roaba lui Dumnezeu, Alexandra, o fată de douăzeci de ani. Ea dorea să-și dedice întreaga viață lui Dumnezeu, umplând-o cu sensul veșniciei. Ea a murit din cauza infectării sângelui cauzată de osteomielită. Apoi, un băiat de șaptesprezece ani, Vasile, a murit de febră tifoidă. În stare de inconștiență, a recitat continuu Rugăciunea lui Iisus. Și înainte de aceasta, Vladimir, care avea cincisprezece ani, a murit de tuberculoză. A murit foarte dureros, într-un chin mare. Părintele Anatolie a vorbit despre el ca despre un tânăr a cărui inimă ardea de dragoste arzătoare pentru Hristos, cu o convingere neclintită în adevărul Evangheliei. Vladimir s-a remarcat printre ceilalți prin dorința constantă de acțiune și fapte mari. Aceștia au fost cei mai buni oameni din comunitatea lui și au murit pe neașteptate, aproape simultan.
Prietenul meu apropiat, părintele Serghii Beilinov, a murit în 1999, la vârsta de treizeci și nouă de ani. Era cu opt ani mai mare decât mine. Acum am cincizeci și șase de ani și în toată viața mea nu am întâlnit niciodată o persoană care să se asemene cu părintele Sergii în frumusețea spirituală și talentele sale. Sunt sigur că dacă părintele Serghii ar fi fost încă în viață și astăzi, ar fi ajuns un mare stareț. Dar a murit chiar la începutul ascensiunii sale duhovnicești.
Pe de altă parte, vedem mulți oameni în jurul nostru, în special cei care determină soarta unor națiuni întregi, moartea cărora ar face, fără îndoială, ca lumea noastră să fie un loc mult mai luminos. Totuși, din anumite motive, Dumnezeu nu se grăbește să îndepărteze această mizerie din lumea noastră. Căile lui Dumnezeu sunt de neînțeles pentru noi, la fel cum providența Lui pentru fiecare om este dincolo de înțelegerea noastră.
Singurul lucru pe care îl putem spune cu certitudine este că în rai nu există nimeni care să nu fi fost răstignit. Fie prin moartea lor, fie purtând crucea de-a lungul vieții, oamenii intră în Împărăția lui Dumnezeu după propria lor Golgota – nu există altă cale. Greutatea acestei cruci este diferită pentru fiecare, iar povara ei este determinată de Dumnezeu. Ce sfaturi practice putem extrage pentru noi când vine vorba cum să ne purtăm crucea?
Am putea încerca să împărțim povara acestei cruci mai mult sau mai puțin uniform pentru tot parcursul vieții. Cu alte cuvinte, nu trebuie să așteptăm până când o boală grea sau povara vieții va cădea asupra ta, ci încearcă să rupi zilnic măcar o bucată mică din cruce. Aceasta înseamnă să-ți restrângi calea vieții oriunde poți. Nu mânca atât cât vrei, nu dormi atât timp cât ai dori și nu-ți permite să te relaxezi chiar și atunci când există posibilitatea. A acționa împotriva propriei voințe și a nu răsfăța ego-ul. A face ceea ce nu doriți, mai degrabă decât ceea ce doriți, și așa mai departe. Cu alte cuvinte, trebuie să devenim propriul nostru persecutor și să nu așteptăm ca Dumnezeu să ne împingă prin providența iubirii Sale, cu toiagul grijii Sale pentru mântuirea noastră. Să trăim astfel încât să mergem de bună voie pe calea îngustă, pentru ca într-o zi să nu fim forțați să o urmăm.
Volodymyr Paniotto a declarat că pentru Ucraina este mai benefic să-și aducă înapoi propria populație decât să-i lase pe migranți să se adapteze.
Volodymyr Paniotto, directorul general al Institutului Internațional de Sociologie de la Kiev (IISK), și-a împărtășit opinia într-un interviu acordat publicației „Focus” despre potențiala migrație a oamenilor din țările mai puțin dezvoltate, cum ar fi Afganistanul și țările africane, către Ucraina, ca una din posibilele soluții pentru criza demografică din Ucraina.
El a menționat că adaptarea acestor migranți ar necesita o cantitate semnificativă de resurse, și chiar și cu astfel de eforturi, va fi necesară o lungă perioadă timp pentru ca aceștia să devină o parte a societății ucrainene cu drepturi depline.
Paniotto a subliniat că Ucraina nu are în prezent o cultură de acceptare a migranților africani, care s-a dezvoltat deja în alte țări. Potrivit acestuia, pentru Ucraina ar fi mai benefic să-și concentreze eforturile pe readucerea populației care a părăsit țara în timpul războiului, mai degrabă decât să se ocupe de adaptarea migranților din țări cu culturi diferite.
UJO a informat mai devreme că conform Institutului de Demografie și Cercetare Socială al Academiei Naționale de Științe, populația Ucrainei ar putea scădea la 28,9 milioane până în 2041 și la 25,2 milioane până în 2051.
Demolarea Bisericii Zecimii a Bisericii Ortodoxe Ucrainene în noaptea de 17 mai 2024. Imagine: babel.ua
Apărătorii BOUkr vor dovedi acum în primă instanță ilegalitatea demolării bisericii mănăstirii Zecimii, distrusă de Ministerul Culturii în luna mai 2024.
La 1 octombrie a avut loc ședința Curții Economice de Apel de la Kiev privind demolarea Bisericii Zecimii în cinstea Nașterii Maicii Domnului din Kiev. Protoiereul Nikita Cekman, avocatul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, a publicat un mesaj video pe canalul său de Telegram unde a vorbit despre rezultatele audierii.
Instanța a admis recursul comunității religioase „Biserica Zecimii în cinstea Nașterii Maicii Domnului” și a anulat decizia Tribunalului Economic de la Kiev, care a respins anterior plângerea împotriva acțiunilor executorului de stat. În decizia instanței de apel se precizează că cauza a fost retrimisă instanței de primă instanță pentru o nouă examinare.
În declarația sa, protoiereul Nichita Cekman a notat: „Considerăm că acțiunile executorului de stat, care a implicat de unul singur o entitate economică pentru a efectua această demolare neautorizată a bisericii, sunt ilegale. Înțelegem că acest lucru nu va aduce înapoi biserica care a fost distrusă ilegal de oamenii fără de Dumnezeu, dar credem totodată că toți cei care au participat la aceste acțiuni ilegale trebuie să fie trași la răspundere în fața lui Dumnezeu și în fața legii”.
El și-a exprimat recunoștința în fața instanței pentru o decizie justă: „Suntem recunoscători instanței pentru că a ținut cont de bunul simț și a luat o decizie legală și corectă. Lupta va continua. În prima instanță vom dovedi ilegalitatea acțiunile executorului de stat și sperăm că toți cei responsabili vor fi trași la răspundere în fața lui Dumnezeu și în fața legii”.
Reamintim că mai devreme, pe 17 mai, Departamentul Juridic al Bisericii Ortodoxe Ucrainene a făcut apel la organele de drept, cerând o anchetă cu privire la circumstanțele demolării Bisericii Sfinților Volodimir și Olha Cei Întocmai cu Apostolii a mănăstirii Zecimii și deschiderea unui dosar penal pentru abuz de autoritate din partea executorului de stat.
Conducătorii Bisericilor Autocefale la Sinodul din Creta. Imagine: christianitytoday.com
Potrivit unui teolog grec, mulți credincioși ortodocși ucraineni ezită să părăsească BOUkr și să se alăture BOaU, temându-se de o posibilă excomunicare.
Teologul grec și profesorul la Universitatea din Atena Nikos Kouremenos a declarat că situația religioasă din Ucraina divizează Bisericile Ortodoxe Autocefale.
Într-un interviu acordat Euronews, Nikos Kouremenos a explicat că BOaU a fost recunoscută doar de o minoritate dintre cele 15 Biserici Ortodoxe oficiale: Biserica din Cipru, Biserica Greciei și Biserica Alexandrină, în timp ce Biserica Ortodoxă Rusă (BORu) le consideră drept un grup schismatic.
„Lumea ortodoxă este clar divizată când vine vorba de problema religioasă ucraineană”, a explicat Nikos Kouremenos, lectorul Universității din Atena.
„Unele Biserici Ortodoxe care pot fi considerate sateliți ai Moscovei, precum Patriarhia Sârbă de la Belgrad și Patriarhia Antiohiei, au respins deschis ideea unei Biserici autocefale ortodoxe la Kiev”, a spus el.
„Celelalte Patriarhii, precum cea Georgiană sau Română, nu au făcut niciun pas oficial spre recunoașterea Bisericii (Ortodoxe) a Ucrainei (BOaU). S-au abținut”, a notat Kouremenos.
Potrivit acestuia, mulți credincioși ortodocși ucraineni nu doresc să părăsească Biserica Ortodoxă Ucraineană (BOUkr) și să se alăture BOaU „de teama unei posibile excomunicări ca schismatici”.
Totuși, spune el, întreaga situație religioasă din Ucraina „a dus la schismă”.
UJO a informat mai devreme că teologul grec a explicat de ce Bisericile nu îl acuză pe patriarhul Chiril de erezie.
Aproape concomitent în mass-media au apărut două reportaje despre situația demografică din Ucraina:
1. Un raport CIA, în care se afirmă că Ucraina se află pe primul loc în lume în ceea ce privește rata mortalității și pe ultimul ca natalitate (18,6 decese și, respectiv, 6 nașteri la 1.000 de persoane).
2. O declarație a deputatului ucrainean Mykola Kniajyțki în care acesta susține că sute de mii de cereri de renunțare la cetățenia ucraineană sunt în curs de soluționare la consulatele din întreaga lume.
Nimeni nu știe exact care este Ucrainei acum.
Conform declarației făcută anul trecut de senatorul american J.D. Vance, populația țării este de 28 de milioane, în timp ce analiștii care folosesc numărul de carduri SIM active, raportează o cifră mult mai mică. Cu rate atât de îngrozitoare ale natalității și ale mortalității, este de așteptat ca populația Ucrainei să scadă în continuare.
Înainte de invazia Rusiei, Institutul Ucrainean de Demografie a prezis un aflux mare de migranți cu mentalități, culturi și religii diferite. Este foarte probabil că această tendință se va intensifica după război, deoarece teritoriile din centrul Europei bogate în resurse nu vor rămâne nepopulate.
De ce scriem despre toate astea?
Ideea este că confesiunile care vorbesc despre „credința ucraineană” și „independența spirituală”, care încearcă să se încadreze în sistemului coordonate naționalist al statului, ar putea foarte curând să se piardă în istorie, pentru că efectiv nu vor prezenta interes pentru noua parte a populației ucrainene.
Și atunci cineva va trebui să redescopere Sfintele Scripturi și să-și amintească că în Biserică nu există și nu poate poate exista o credință ucraineană, iar alta – rusească, franceză etc. Că în Hristos nu există nici elen, nici evreu. Ori Îl mărturisești pe Hristos, ori nu.
Dar când ești mereu angajat în „eliberarea spațiului spiritual”, acesta poate fi atât de eliberat încât nici tu nu te vei mai regăsi în acest spațiu…
