Arhipăstorilor, păstorilor, diaconilor, monahilor şi tuturor fiilor duhovniceşti ai Bisericii Ortodoxe Ruse
Preasfinţiţi arhipăstori, cinstiţi slujitori şi nevoitori, iubiţi întru Hristos fraţi şi surori,
Triumfând duhovniceşte în acest măreţ praznic al Învierii din morţi a Mântuitorului lumii şi retrăind spiritual ridicarea Sa din mormânt, adresez tuturor mesajul plin de bucurie şi îmbărbătare duhovnicească:
HRISTOS A ÎNVIAT!
Această noapte plină de lumină a sărbătorii pascale este mărturia plinătăţii dragostei Dumnezeieşti pentru omenire, prin care Fiul Tatălui Ceresc înainte de veci a luat asupra Sa firea omenească, vindecând-o de boala păcatului şi, pogorând în adâncurile iadului, moartea pre moarte călcând, dăruindu-ne nepreţuita posibilitate de a ne uni cu Creatorul şi Atotţiitorul nostru.
Făcându-ne părtaşi acestei nemărginite iubiri a lui Dumnezeu, dobândim o armă de nebiruit „împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduhuri” (Efeseni 6, 12). Astfel reuşim să depăşim teama provocată de limitele naturii umane, având puterea de a sta fără frică în faţa tuturor provocărilor timpului. Or, „în iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire” (I Ioan 4, 18).
Nu întâmplător Evanghelia ne vesteşte de nenumărate ori cuvintele Domnului, rostite de El pentru îmbărbătarea şi întărirea duhovnicească a ucenicilor Săi: „Nu vă temeţi”. Frica de viitor, teama de pericole, de ameninţări închipuite sau reale – este un sentiment cunoscut multora. Însă Dumnezeu este cu noi, numai dacă noi singuri nu ne lepădăm de El. Iar în zilele proslăvirii biruinţei Sale asupra iadului, Mântuitorul iarăşi ne îndeamnă pe fiecare în parte: „Să nu ne fie frică, doar să credem!”.
Fie ca comportamentul nostru, contrar voii duhului celui viclean al veacului acesta, să devină mărturie vie a Adevărului Veşnic. Chiar dacă astăzi trăim în condiţiile libertăţilor sociale şi religioase, tendinţa de a vieţui conform normelor morale creştine înseamnă mişcare împotriva curentului. Ea presupune dezacord cu acele stereotipuri de comportament şi poziţiile care scuză păcatul, care în mod insistent şi sistematic se infiltrează în vieţile oamenilor prin mijloacele moderne de influenţare a conştiinţei.
Adresându-ne Domnului, vom putea depăşi vidul spiritual şi egoismul din mijlocul oamenilor, vom putea vedea lumina Învierii, primind-o drept călăuză spre Împărăţia Cerurilor.
Comuniunea din Potirul Euharistiei să ne fie izvor de puteri în drumul nostru spre veşnicie. Iar darul Sfântului Duh să ne întărească, dăruind sufletelor noastre pace netulburată, tărie în credinţă şi spor în faptele cele bune.
Împărtăşindu-ne cu Trupul şi Sângele lui Hristos, ne facem părtaşi, după cuvântul Scripturii, a „dumnezeieştii firi” (II Petru 1, 4), devenind capabili să ne schimbăm starea naturală. Prin Sfânta Împărtăşanie avem posibilitatea să fim întru toate ca Cel, Care pentru noi: „S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-se ca un om” (Filipeni 2, 7-8).
Schimbarea lăuntrică a fiecăruia în parte este garantul transformării vieţii societăţii, poporului şi a ţării. Este imposibil să schimbi întregul spre bine fără a începe a perfecţiona fiecare element în parte. Ideile corecte, promovate de oamenii din toate grupurile de vârstă, sociale şi politice, determină în mod direct bunăstarea Patriei. De vectorii propuşi depinde calea dezvoltării statelor din Rusia istorică, a Bisericii noastre şi în general a întregii creaţii lui Dumnezeu.
Dragii mei,
Fiind cu rugăciunea pe buze, în ziua prăznuirii Celui Care a biruit iadul, vă doresc tuturor bucurie neîntinată şi ajutor cu prisosinţă de sus în toată fapta cea bună şi bineplăcută lui Hristos cel Înviat.
ADEVĂRAT A ÎNVIAT HRISTOS!
Amin.
+KIRIL, PATRIARHUL MOSCOVEI ȘI AL ÎNTREGII RUSII
Învierea Domnului
2012
Moscova