Predica Preafericitului Patriarh Chiril al Rusiei la catedrala „Înălțarea Domnului” în or. Novosibirsk: CEL MAI IMPORTANT SUNT NU PEREŢII, CI OAMENII VII

Predica Preafericitului Patriarh Chiril al Rusiei la catedrala „Înălțarea Domnului” în or. Novosibirsk

 

La 23 august 2013, după sosirea la Novosibirsk, Preafericitul Patriarh al Moscovei și al întregii Rusii Chiril a vizitat catedrala „Înălțarea Domnului”. În numele episcopatului, clerului și mirenilor, mitropolitul de Novosibirsk și Berdsk Tihon l-a salutat pe Preafericitul Patriarh. Întâistătătorul Bisericii Ruse s-a adresat către cei prezenți cu o predică.

Înaltpreasfinția Voastră stăpâne mitropolit! Înaltpreasfințiile și Preasfințiile Voastre! Înalți reprezentanți ai puterii de stat! Dragi părinți, frați și surori!

Vă salut cordial pe toți și îmi exprim deosebita bucurie în legătură cu faptul că s-a realizat intenția mea de demult și astăzi am posibilitatea să pășesc pe pământul Novosibirskului.

Prima dată am vizitat acest oraș în depărtatul an 1971. Îmi apare în memorie acea biserică din lemn, care se afla pe acest loc. Țin minte ce se petrecea atunci în acest oraș, cum trăiau oamenii, cum aveau nevoie de susținere duhovnicească, cât de puține biserici erau și abia de mai pâlpâia viața bisericească. În ultimii 25 de ani, noi știm, s-au produs multe schimbări, inclusiv și aici, pe pământul Novosibirskului.

Aș vrea să-mi exprim recunoștința Dumneavoastră, stăpâne mitropolit Tihon, și tuturor celor care împreună cu Dumneavoastră trudesc, pentru tot ce s-a făcut în ultimii ani. Acum sunt multe din cele ce putem vedea. Cu toate că mai este încă o lungă cale de parcurs și de făcut multe pentru normalizarea deplină a situației religioase în regiunea Novosibirsk, noi cu mulțumire lui Dumnezeu remarcăm cele realizate.

Dar cel mai important, dragii mei, sunt nu pereții, dar sunt oamenii vii. Cea mai mare împodobire a bisericii sunt nu frescele și iconostasul frumos, dar oamenii, care o umplu.

Sarcina noastră de bază constă în faptul ca omul contemporan, care trăiește în secolul al XXI-lea, care are studii respective, un nivel de viață deseori înalt, să simtă necesitatea de a duce viață duhovnicească, de a se întări prin puterea duhovnicească.

Nouă ni se spune uneori că religia este depășită. Dar eu sunt profund convins că religia este cauza viitorului, precum și a prezentului, deoarece pe măsură ce crește bunăstarea oamenilor, apar tot mai multe riscuri pentru viața omului. Noi știm din exemplele țărilor bogate ce se petrece cu personalitatea, cu societatea, cu moralitatea, dacă creșterea materială nu este însoțită de creșterea duhovnicească. Într-un anume sens dezvoltarea vieții duhovnicești este o condiție obligatorie a supraviețuirii civilizației umane. Aș vrea să spun aceste cuvinte în special aici, la Novosibirsk, în centrul științific, tehnic și industrial al țării noastre, în al treilea după mărime oraș al Rusiei.

Fie ca Domnul să încline mila Sa către orașul Novosibirsk, regiunea Novosibirsk, către Mitropolia de Novosibirsk. Fie ca Domnul să dea înțelepciune tuturor celor care sunt la cârmă și celor care nu au putere, cine are forță de influență asupra vieții altora și cine nu o are, să le dea înțelepciune să procedeze conform adevărului Său, să facă fapte bune, făurind propria lume interioară în scopul devenirii unei persoane puternice și capabile nu doar să învingă dificultățile lumii exterioare, dar, cel mai important, să obțină victorie asupra propriei persoane. Și dea Dumnezeu ca aceasta să se întâmple aici, pe pământul Novosibirskului.

În amintirea aflării mele în catedrală aș vrea să aduc în dar această icoană a sfinților martiri din familia țaristă. Țarul Nicolae II a avut un rol important inclusiv și în constituirea și dezvoltarea or. Novo-Nikolaevsk, care ulterior a devenit Novosibirsk, la crearea căii ferate Transsiberiene, care a schimbat făgașul vieții Siberiei.

Dar, menționând meritele țarului martir, noi în primul rând pomenim sfârșitul lui, care a fost marcat de un mare curaj, de capacitatea a nu se încrâncena, chiar în acel moment, când era dus la execuție. Prin sfârșitul său el a mărturisit acea putere de duh, pe care o deținea și care pentru toți era un exemplu. De aceea țarul și familia lui sunt proslăviți ca martiri, adică acei care întâmpină cu destoinicie frica morții, precum și cei, care sunt în stare să întâmpine cu destoinicie orice greutăți din viață. Pentru rugăciunile sfinților martiri din familia țaristă să binecuvânteze Domnul orașul Novosibirsk, a cărui apariție, după cum am spus, se trage din anii de domnie a țarului Nicolai II. <…>

Fie ca Domnul pentru rugăciunile Preacuratei Născătoare de Dumnezeu, ale tuturor sfinților care au strălucit în pământul nostru, să binecuvânteze pământul Novosibirskului, orașul acesta și pe toți acei care locuiesc și trudesc aici! Să credem și să nădăjduim că la binecuvântarea Domnului vor spori faptele bune, pe care fiecare din noi le înfăptuiește datorită vocației sale și a îndatoririlor sale. Să vă ajute Dumnezeu!

Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei și al întregii Rusii