PRIMA “TAIETURA” STILISTA IN TRUPUL BISERICII DE DUPA INFIINTAREA B.O.S.V.

PRIMA “TAIETURA” STILISTA IN TRUPUL BISERICII DE DUPA INFIINTAREA B.O.S.V.

 Adevaratele motive ale plecarii in Grecia a parintelui Nichita de la Brancoveni.

“Sa stam bine, sa stam cu frica, sa luam aminte…”

 Sursa: http://www.razbointrucuvant.ro

 

 

Căci eu ştiu aceasta, că după plecarea mea vor intra, între voi, lupi îngrozitori, care nu vor cruţa turma. Şi dintre voi înşivă se vor ridica bărbaţi, grăind învăţături răstălmăcite, ca să tragă pe ucenici după ei. Drept aceea, privegheaţi, aducându-vă aminte că, timp de trei ani, n-am încetat noaptea şi ziua să vă îndemn, cu lacrimi, pe fiecare dintre voi. (FA 20, 29-31)

Scandalul plecarii in Grecia, la stilisti, a duhovnicului Manastirii Brancoveni (jud. Olt), parintele Nichita Pascan, este o profunda rana facuta in Trupul Bisericii de falanga stilista, precum si un caz de dezinformare legata de plecarea sa. In cele ce urmeaza vom analiza acest caz dureros.

1. Unde si de ce a plecat parintele Nichita?

Parintele Nichita a plecat cu o parte din obste, dupa cum precizeaza intr-un document semnat de el insusi si de partea din obste (fix 30 de maici si surori, iar nu intreaga obste de la Brancoveni!) care l-a urmat, la o factiunea stilista a vechilor calendaristi greci:

“Prin urmare, din mila Domnului și Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Stăpâna şi ocrotitoarea noastră, după o îndelungă cercetare a situației contemporane a Sinoadelor ce au păstrat succesiunea apostolică și mărturisirea de credință ortodoxă nealterate, noi ne aflăm în pragul intrării sub omoforul Sinodului Adevăratei Biserici Ortodoxe (vechicalendariste) a Greciei, păstorită de Î.P.S. Macarie de Petra – Arhiepiscop al Athenei şi al Eladei. Din acest Sinod face parte astăzi şi bine-cunoscuta Misiune ortodoxă franceză Frăția Sfântului Grigorie Palama, adică ucenicii pururea-pomeniților Părinți Ambrozie Fontrier şi Patric Ranson”.

Ca in cazul oricarei factiuni stiliste, identificarea acesteia se face greu datorita ramificatiilor multiple, a scandalurilor si para-schismelor care au fragmentat miscarea stilista in n (and counting…) diviziuni, care se mai si lupta intre ele, se anatematizeaza reciproc. Aflam astfel ca “sinodul” la care a plecat parintele Nichita este unul desprins din factiunea Adevarata Biserica Ortodoxa a Greciei in urma unor scandaluri interne. Ca sa folosim cateva sintagme mai cunoscute, “sinodul” condus de Macarie (fostii “lamieni”) s-a rupt de floriniti, neavand legaturi, asadar, nici cu mai cunoscutii mateiti (de care este mai apropiat) sau ciprianitii (pe care de altfel ii contesta, ca si pe slatioristii “nostri”, in asa-zisa “marturisirea de credinta” a p. Nichita).

Detalii despre “sinodul” macarian gasim in doua materiale informative de pe orthodoxwiki:

http://en.wikipedia.org/wiki/Greek_Old_Calendarists

In prezent, exista trei diviziuni majore [ ale vechilor calendaristi din Grecia, toate avand parohii in multe alte tari. Prima este „biserica adevaratilor ortodocsi” (Church of the Genuine Orthodox Christians of Greece (GOC) [sau florinitii, ramura originara, desprinsa din Biserica Ortodoxa a Greciei in 1935, in urma adoptarii calendarului indreptat, n.n..], a doua este cunoscuta generic sub numele de “mateiti”, numele provenind de la arhiepiscopul Matei, si a treia si cea mai mica diviziune este numita  macarienii (initial denumiti lamienii) ce au rupt-o cu GOC-ul in 1995. Relatiile dintre mateiti si GOC s-au incalzit insa Macarienii nu sunt acceptati de niciuna din aceste doua “biserici”. (trad. proprie – n.n.)

http://www.orthodoxwiki.org/Old_Calendarists

Synodul Macarian (lamian): In 1995, s-a format o factiune “de rezistenta” a sase episcopi condusi de “mitropolitul” Kallinikos de Lamia in cadrul Sinodului lui Hrisostom (Kiousis – sau GOC sau floriniti, n.n.) separandu-se pentru ceea ce ei pretindeau a fi o serie de abateri canonice.  (…) Pana in 1997 miscarea s-a fragmentat in trei grupari, una dintre ele reconciliindu-se cu “Arhiep.” Hrisostom (Kiousis). O a doua grupare, Paisie Loulourgas (Mitr. al Americii) si Vikentios Malamatenios (ep. de Avlona), s-au transferat la Patriarhia Ecumenica. Mai tarziu in acelasi an, Kallinikos de Lamia si  Euthymios de Thessalonik au “hirotonit” cinci episcopi titulari intr-o incercare de a crea un sinod. In 2003, cei doi au decis intr-un final sa aleaga un primat, acesta fiind Macarie (Kavakides) de Atena. O mare parte a membrilor acestui din urma sinod a fost pierduta, de vreme ce au fost fortati sa aleaga intre sinodul lui Kiousis si cel al lui Macarie.  (trad. proprie – n.n.).

Asadar, o factiune fantomatica, care de la inceput s-a rupt in trei parti, una din ele ajungand… sub autoritatea Patriarhei Ecumenice. Sigur ca o astfel de factiune, nascuta din scandal si rupta in bucati, este mult mai “ortodoxa” decat Biserica Romana stramoseasca apostolica. Si desigur ca, nu-i asa, detine o ecleziologie fara cusur… Rau a mai fost inselat sarmanul duhovnic de la Brancoveni…

Dupa ce ne-am lamurit unde a plecat parintele Nichita, sa vedem acum si motivele plecarii sale. Unii zic ca ar fi plecat din cauza ecumenismului, dupa ce anterior speriasera lumea, cu titluri mari, cu speculatii abracadabrante, ingaduind comentarii belicoase si razvratite, de instigare la plecare din tara, din BOR si de contestare a intregului Sinod, ca ar fi plecat din cauza ca ar fi fost prigonit de ierarhie pentru presupusa sa atitudine anti-cip.

 Amandoua motivele sunt false, in egala masura. Parintele Nichita nu era de ieri, de alaltaieri calugar, preot si duhovnic al Man. Brancoveni. Stia de mult de acordurile de la Balamand si Chambessy, apoi BOR a mai trecut prin momente grele cum au fost vizita Papei Ioan Paul al II-lea in Romania, alegerea patriarhului Daniel, episodul apostaziei Mitropolitului Corneanu, etc., asadar au fost o sumedenie de momente-varf ale taberei ecumeniste care puteau servi drept pretext mai bun (dar nu si mai drept) pentru o reactie zelotista. In schimb, decizia sa aparent precipitata a venit tocmai in contextul unui semi-esec catolic de la Viena, unde pana si catolicii au mutat la timpul viitor discursul despre bisericile surori”, ceea ce face ca acordul de la Balamand sa fie, practic, macar in parte, invalidat.

De altfel, in chiar primul motiv expus in scrisoarea parintelui Nichita, unde se mentioneaza ecumenismul, se face o precizare care anuleaza de drept intreaga argumentatie:

a) semnarea de documente apostaziatoare (Balamand, Chambessy, Ravenna, Viena etc.) de la credința dreptslăvitoare întru Una, Sfântă, Sobornicească si Apostolească Biserică;

Dar la Viena nu s-a semnat NIMIC, nu exista niciun document nou, si nu doar ca nu s-a ajuns la un acord comun intre ortodocsi si catolici, dar s-a pus in discutie si ceea ce se semnase la Ravenna! Asadar, “martusirirea” contine o prima minciuna gogonata din chiar primele randuri.

In continuare se face caz de acelasi Sinod al ROCOR si de Cuviosii care au stralucit in aceasta biserica, desi am aratat indestul pe acest site ca factiunile stiliste nu fac decat sa abuzeze pe nedrept de numele lor, calcand in picioare, in realitate, marturisirea si conduita lor fata de bisericile ortodoxe reale.

Apoi, foarte interesnt, “argumentul” ca

B.O.R. a fost pentru mulți ani și continuă să fie mădular al organizației eretice și antihristice C.M.B.”,

l-am mai intalnit, unde credeti?

Pentru demontarea acestei rataciri – vezi analizele de aici si aici.

In plus, daca ar fi fost vorba doar despre ecumenism, mai logica ar fi fost plecarea in Biserica Bulgariei, aflata in comuniune cu noi, dar care nu face parte, spre lauda ei, nici din Consiliul Mondial al Bisericilor, nici din Comisia Mixta de dialog cu romano-catolicii.

          Trebuie spus, de asemenea, ca duhovnicul schismatic s-a aratat in permanenta ostil intai-statatorului sau, PS Sebastian, Episcopul Slatinei si Romanatilor, in ciuda cunoscutelor sale pozitii traditionaliste si a atitudinii personale deschise, refuzand orice discutie si orice impreuna-slujire cu acesta si nerecunoscand niciun moment validitatea hirotoniei parintelui Antonie Veselin, co-slujitor la Man. Brancoveni.

Al doilea motiv inaintat de parintele Nichita este asa-zisul serghianism al Bisericii :

deplina comuniune euharistică cu apostații serghianiști (adică cu
actuala Patriarhie a Moscovei, creată de schismaticul mitropolit Serghie Stragorodski și de statul ateu comunist).

Vai, vai…

Oare asa a invatat Cuviosul Serafim Rose?

Oare asa a invatat Sf. Ioan Maximovici?

Despre problema serghianismului am publicat recent si materialul important al parintelui Metodie de la Optina. De asemenea, vom pregati in viitorul apropiat si alte documente esentiale despre aceasta problema din inteirorul Bisericii Ortodoxe Ruse.

Al treilea motiv invocat este, evident, si cel adevarat: calendarul:

în 1924 a fost introdus în B.O.R. noul calendar aşa zis „îndreptat”, după mințile celor de un cuget cu papa Grigorie al XIII-lea (şi urmaşii lui) şi ai săi astronomi atei papistaşi.

Este mentionat acolo episodul in care Sf. Calinic s-a opus introducerii calendarului gregorian in sec. XIX, episod invocat deseori si de un teolog controversat de pe la noi. Se neaga minunile care contesta faptul ca noul calendar ar afecta Tainele Bisericii si se evoca, in schimb, ca “argument”, minunea de la raul Iordan… Oare unde au mai fost auzite, recent, tot in acest an, aceste teme stiliste si cu cine polemizeaza, oare, autorii acestei marturisiri, cand se impotrivesc Duhului Sfant care lucreaza minunea de netagaduit a serpilor Maicii Domnului?

Al patrulea motiv este gasit in ridicarea anatemelor asupra catolicilor de catre Patriarhul Athenagoras. Netemeinicia acestui motiv, ca si a asa-zisei ridicari a anatemelor (neconfirmate de niciun Sinod ortodox local sau universal) a fost demonstrata demult cu materiale care se gasesc si pe acest site (a se verifica in special scrierile Cuviosilor Epifanie Teodropoulos si Paisie Aghioritul).

Motivele 5 si 6 sunt adaugate in logica lui Pristanda care numara steagurile de la capat ca sa para a fi cat mai multe. Adica reiau parti din motivul nr. 1, dezvoltandu-le in acelasi “spirit” surd si mut cu desavarsire dinspre partea adevarului.

In concluzie:

 

Avand in vedere contextul acum, ecumenismul nu poate fi decat un pretext, nicidecum un motiv real de a parasi Biserica Ortodoxa Romana, in conditiile in care parintii duhovnicesti ca Iustin Parvu si Arsenie Papacioc recomanda pentru aceste vremuri, dimpotriva, “adancirea in Biserica” si “punerea personala la punct” a vietii duhovnicesti a fiecaruia dintre noi si nu avantarea in fundaturi  extremiste sau schismatice, oricat de “corecte” canonic ni s-ar putea parea inchipuirile mintii noastre.

Plecarea poate fi vazuta, asa cum ei insisi declama acum, ca o prima “roada” substantiala in cadrul BOR a propagandei pro-stiliste facute de un cunoscut teolog aflat inca (in misiune?) in BOR, si de cateva pagini web stiliste sau filo-stiliste, care sunt intretinute, de altfel, de oameni apropiati acestuia.

Care este semnificatia duhovniceasca a actiunii parintelui Nichita Pascan sau cat de grav este ceea ce a facut duhovnicul plecat de la Brancoveni? Nu al nostru este a judeca, deci nu e important ceea ce spunem noi, dar iata ce spune Biserica prin glasul marelui Dascal al lumii si Ierarh Ioan Gura-de-Aur:

Asadar, sa stam bine, sa stam cu frica, sa luam aminte, chiar si ingerii daca ar mai cadea din cer sau unii frati, preoti si duhovnici ne pleaca din Biserica… Scris este ca nimeni nu este mai presus de ispita, nici macar “cei alesi”. Probabil ca este doar inceputul “haosului” si “invalmaselii” din Biserica, despre care s-a profetit. Noi sa nu uitam insa ceea ce ne indeamna cu putere parintii luminati si sfintiti ai Bisericii:

 

2. O dezinformare. Roadele propagandei pro-stiliste

Cum aratam mai sus, s-a afirmat ca Parintele Nichita ar fi plecat din cauza unei presupuse prigoane cauzata de atitudinea sa anti-cip. Nimic mai fals. Dincolo de faptul ca nu a fost auzit de catre nimeni predicand pe aceasta tema in ultima perioada, adevaratul motiv il aflam intr-un articol de pe o pagina stilista, datat, pe stil vechi, pe 21 septembrie 2010 (4 octombrie stil nou):

 EVENIMENT DE PROPORŢII FĂRĂ PRECEDENT ZGUDUIE ESTABLISHMENTUL B.O.R.

Reamintim ca plecarea p. Nichita cu partea din obste care l-a urmat a avut loc pe 24 septembrie si ca semnaturile sunt datate pe 25 septembrie.

In ceea ce priveste problema dezinformarii legate de motivul plecarii (prigoana cauzata de cipuri): este posibil ca infatisarea plecarii parintelui Nichita ca o paruta prigoana pe subiectul cipurilor sa serveasca de minune scopului de a intretine in oameni o stare de agitatie si paroxism cu privire la acest subiect. In aceasta logica, orice s-ar intampla cuiva trebuie sa aiba numaidecat legaturile cu cipurile si, in orice caz, orice prilej este bun pentru a da motive ca oamenii sa se indoiasca de Biserica lor si sa arunce cu pietre chiar si in ierarhii cei mai buni, deveniti peste noapte suspecti de “tradare”…

O data lansata, aceasta minciuna nu va mai fi scoasa in veci din mintile celor care au muscat momeala deja. Pot veni toate dezmintirile din lume, credulii si superficialii o sa ramana convinsi ca parintele a plecat… tot din cauza de cip (desi nici macar nu se mentioneaza aceasta problema in cadrul “marturisirii de credinta”), mergand pe logica pacatoasa si necrestineasca “nu iese foc fara fum”, dupa cum spunea chiar o comentatoare fidela a unui astfel de blog… Este, de fapt, exact logica propagandei si a calomniei, aplicata si in campania de atacuri murdare, inscenari si inventii impotriva parintelui arhimandrit Mihail Stanciu si a noastra: “Calomniati, calomniati! Pana la urma tot ramane ceva…”

Mai trebuie subliniat ceva: in articolul scris de schismaticii stilisti romani ne-slatioristi se afirma:

“Iată că materialele propovăduite de saitul nostru traditiaortodoxa.wordpress.com ca şi de hristofor.wordpress.com şi-au vădit roadele atunci când lumea se aştepta mai puţin, în ciuda unui boicot sistematic din partea saiturilor pseudo-conservatoare cripto-ecumeniste din spaţiul românesc”.

Iar in alta postare in care sunt infierate siteurile numite “pseudo-conservatoare” se afirma:

“Dar spre deosebire de conservatorii nou-calendarişti ”clasici” din Grecia (despre care Părintele Maxim Maretta a susţinut o conferinţă) ce se manifestă trimiţând scrisori de protest ”antiecumeniste” episcopilor lor, asigurându-i în acelaşi timp de supunere, pseudo-conservatorii BOR sunt şi cripto-ecumenişti pentru că îi atacă până şi pe cei din interiorul BOR care ridică problema ieşirii din organizaţia ecumenismului mondial CMB sau vorbesc despre impunerea samavolnică a noului calendar şi lipsa oricărui temei ortodox pentru adoptarea acestuia (vezi ”cazul” Danion)”.

Deci cei care indeamna oamenii sa ramana in BOR in ciuda caderilor si implicarilor unei parti a clericilor in miscarea ecumenista sunt pseudo-conservatori, iar cei care incita la schisma si la iesirea din Biserica sunt adevaratii… In orice caz, se confirma aici din plin impreuna-lucarea taberei pro-stiliste, fiind mentionate pe siteul respectiv inclusiv blogul hristofor.wordpress.com sau teologul Danion Vasile.

PS: Mai nou, teologul Danion Vasile face si el o “marturisire de credinta” in care afirma ca se afla in BOR, deoarece se impartaseste la biserici ce tin de jurisdictia acesteia. Insa niciodata nu a fost contestat acest lucru, cel putin nu de catre noi. Din pacate, teologul nu se dezice public si nu se pocaieste de afirmatiile smintitoare pe care le-a facut cu privire la apostazia BOR, cu privire la conceptia stranie ce o are asupra validitatii Tainelor (in jurisdictiile cu episcopi ecumenisti el considera ca nu ar fi valide), cu privire la anatema sub care ne-am afla, cu privire la dorinta exprimata explicit de a nu-l mai prinde urmatorul Craciun tot “pe nou”, la “minciunile” parintelui Cleopa, la “sfintenia” lui Glicherie al slatioristilor si cu privire la multe alte atitudini ale domniei sale care au bucurat mult tabara schismatica de la noi. Nici nu scoate de pe blogul sau referirile la “singura biserica adevarata” ca fiind cea de la Slatioara sau amenintarile de tipul:

“Şi ar trebui [ca BOR] să iasă din CMB, înainte ca iubitorii de adevăr să  părăsească staulul BOR…”

Fara aceste deziceri si clarificari punctuale si fara o atitudine clara referitoare la actul parintelui Nicihita Pascan, nu putem avea incredere in “marturisirea” sa si avem toate temeiurile sa ne temem de o strategie de refacere a imaginii si de “relaxare”, de “tranchilizare” a publicului, pe care o mai incercase si anul trecut, exact in aceeasi perioada, pentru a putea relua apoi, in primavara, ofensiva pro-stilista mult mai fatis si eficace.

***

 

5 comentarii la „PRIMA “TAIETURA” STILISTA IN TRUPUL BISERICII DE DUPA INFIINTAREA B.O.S.V.”

  1. Hristos este Stanca, este Monolitul credintei in Dumnezeu, al credintei adevarate care a fost descoperita Apostolilor, marilor Sfinti ai Bisericii pe care a zidit-o si marilor propovaduitori ai invataturii Sale ( Sfantul Ioan Gura de Aur, Sfantul Grigorie Palama, Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Macarie Marturisitorul, Sfantul Fotie, etc. ).
    Nu intelegem cum si din ce motive oameni alesi de Dumnezeu sa pastoreasca lumea credinciosilor ajung sa imparta si sa desparta Biserica Lui in particele, ducand in final la slabirea temeliei ei, aceste fapte nefacandu-se decat cu patima.
    Oare nu se tem ca va veni o zi cand Piatra din capul unghiului va cadea peste ei si-i va zdrobi?
    Iisus Hristos este Margaritarul trimis de Dumnezeu sa ne arate desavarsirea Sa.
    Sa ne rugam Domnului Dumnezeului nostru sa tina unita Biserica noastra ortodoxa! Amin !

  2. Rugaciune pentru lume, a Cuviosului Paisie Aghioritul, de care avem astazi mare nevoie :

    „Dumnezeul meu, să nu-i părăseşti pe robii Tăi care trăiesc departe de Biserică; dragostea Ta să-i aducă pe toţi lângă Tine.

    Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de cancer.

    Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de boli uşoare sau grave.

    Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de infirmităţi trupeşti.

    Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de infirmităţi sufleteşti.

    Pomeneşte, Doamne, pe conducătorii ţărilor şi ajută-i să conducă creştineşte.

    Pomeneşte, Doamne, pe copiii care provin din familii cu probleme.

    Pomeneşte, Doamne, pe familiile care au probleme şi pe cei divorţaţi.

    Pomeneşte, Doamne, pe orfanii din toată lumea, pe toţi cei îndureraţi şi nedreptăţiţi în această viaţă, pe văduvi şi pe văduve.

    Pomeneşte, Doamne, pe toţi cei întemniţaţi, pe anarhişti, pe narcomani, pe ucigaşi, pe făcătorii de rele, pe hoţi, luminează-i şi ajută-i să se îndrepteze.

    Pomeneşte, Doamne, pe toţi cei înstrăinaţi.

    Pomeneşte, Doamne, pe toţi cei ce călătoresc pe mare, pe uscat şi prin aer, şi-i păzeşte.

    Pomeneşte, Doamne, Biserica noastră, pe slujitorii sfinţiţi ai Bisericii şi pe credincioşi.

    Pomeneşte, Doamne, toate frăţiile monahale, pe stareţi şi pe stareţe, pe monahi şi pe monahii.

    Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care sunt în vreme de război.

    Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care sunt prigoniţi.

    Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care sunt precum păsările vânate.

    Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care şi-au lăsat casele şi serviciile lor şi se chinuiesc.

    Pomeneşte, Doamne, pe săraci, pe cei fără casă şi pe refugiaţi.

    Pomeneşte, Doamne, toate popoarele, să le ţii în braţele Tale, să le acoperi cu Sfântul Tău Acoperământ, să le păzeşti de orice rău şi de război.
    Şi iubita noastră ţară, zi şi noapte să o ţii la sânul Tău, să o acoperi cu Sfântul Tău Acoperământ, să o păzeşti de orice rău şi de război.

    Pomeneşte, Doamne, familiile chinuite, părăsite, nedreptăţite, încercate şi dăruieşte-le lor milele Tale cele bogate.

    Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de tot felul de boli sufleteşti şi trupeşti.

    Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care ne-au cerut nouă să ne rugăm pentru ei.”
    Amin !

    (din “Sfinte rugăciuni ale creştinului ortodox“, Mănăstirea Sihăstria Putnei, 2006, sursa online: http://amcuce.wordpress.com)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

%d blogeri au apreciat: