UN EPISCOP ASCET:
PREASFINŢITUL GHERASIM PUTNEANUL-
„Este nevoie de blagoslovenie în tot ce faci. Tocmai asta lipseşte”.

„Sâmbătă, 8 ianuarie 1994

Cu ajutorul lui Dumnezeu am păşit în anul 1994 şi în al 70-lea an al vieţii mele. Îmi este greu să încep a aşterne pe hârtie cele ce simt la vârsta asta şi început de Nou An. Mai întâi ţin să mulţumesc Bunului Dumnezeu pentru tot ce mi-a dat în viaţă până acum. Nu sunt vrednic să-I mulţumesc. Nu ştiu câte zile oi mai avea, dar vrând-nevrând trebuie să mă pregătesc pentru călătoria cea mare, cea de pe urmă. Au trecut sărbătorile toate, am slujit în fiecare sărbătoare, fie în oraş sau la parohii. În suflet mă simt apăsat că la Mănăstirea Putna nu e ceea ce credeam eu să fie mai anul trecut, când am instalat noul stareţ. Aşa cum am spus întotdeauna, stareţul trebuie să fie prezent în mănăstire şi să conducă obştea. Ori, dacă stareţul pleacă aproape zilnic, viaţa de obşte se destrămează. Este nevoie de blagoslovenie în tot ce faci. Tocmai asta lipseşte. Neascultarea este mare primejdie pentru fiecare. Stau şi mă gândesc cum să procedez ca să-i pot lămuri, ca cei de la Putna să intre în rânduială. Deocamdată, eu nu mă mai duc acolo”.