Citește și: https://acvila30.ro/a-aparut-volumul-22-din-seria-ne-vorbeste-parintele-augustin-mitropolitul-de-104-ani/

„…Nu există doar leii din junglă. De aceşti lei să nu vă temeţi. Cel mai rău leu este omul. Câţi oameni poate să mănânce un leu? Cincizeci, o sută, două sute? Mai mult nu mănâncă. Omul însă se dovedeşte mai înspăimântător. Din toate fiarele pământului cea mai rea este omul. Dar şi în acest sens este valabil cuvântul „au astupat gurile leilor”. Sfinţenia biruieşte şi leii cu chip omenesc. Nu e o poveste ceea ce vă voi spune.

            Într-un târg din Akarnania, era un bărbat, care atunci când se mânia, nu-l îngenuncheau nici zece jandarmi. De douăzeci de ani nu călcase în biserică. Oamenii îi spuneau aslan, adică leu. Când intra în cârciumă, trebuiau să plece toţi de-acolo. Spărgea pahare, farfurii, scaune, mese, toate. El stăpânea. Nimeni nu putea să se apropie de el! Când se întorcea acasă devenea uragan. Ei bine, acest leu sălbatic a devenit mieluşel. Cine l-a făcut mielușel? Mielușel – Creștin l-a făcut femeia lui. Ce era? O femeie care se vopsește, care se plimbă ca o gâsculiţă, care umblă dezbrăcată? Nu. Nu-mi vorbiți despre astfel de femei. Pe acestea le va lua râul, urgia lui Dumnezeu. Vorbesc despre celelalte femei, care cred, care iubesc, care se jertfesc. Așadar, a căzut pe o sfântă femeie, eroină. Era analfabetă. Avea cartea „Mântuirea păcătoșilor” și punea pe altcineva să-i citească. Mergea la biserică, își aprindea candela, era ca Maica Domnului. Aceasta s-a căsătorit cu el. Mama și tatăl îi spuneau: Nu-l lua. L-a luat. Ceea ce a suferit un an, doi, trei, nu se spune; dar în cele din urmă l-a câștigat.

            Ceea ce am spus despre bărbat, spun și despre femeie. Pentru că există și femei, care n-au dinți de leu, însă au limbă care „nu are oase, dar sparge oase”. Îl fac pe bărbatul lor să deznădăjduiască și să spună seara: De ce să mai merg acasă?… Am auzit bărbați confirmând cuvântul Scripturii: „Mai bine să locuiești în pământ pustiu decât cu o femeie certăreață, limbută și supărăcioasă” (Pilde 21, 19); mai bine să stai într-o peșteră cu fiarele decât într-o casă cu o femeie mânioasă și guralivă. De o astfel de femeie s-a temut până și Ioan Botezătorul. În pustie leii l-au cinstit; dar femei viclene de la palat (Irodiada și Salomeea) l-au distrus. Cu toate acestea, în viața conjugală  se poate ca un bărbat care crede în Dumnezeu și-L are în inima sa pe Hristos, să-și schimbe femeia; avem exemple de bărbați, care au luat din bordeluri femei păcătoase și astăzi acestea sunt mame – de diamant. Pentru că dacă femeia s-a rostogolit în mocirlă, nu-i vinovată doar ea, suntem vinovați și noi bărbații; dar nu este timpul de față să dezvolt acest subiect.

Dar înainte de a încheia vreau să spun și aceasta. Un leu încă și mai sălbatic este astăzi cugetul lumesc modern. Și la acesta suntem chemați să ne împotrivim, ca să păstrăm până la sfârșit credința Părinților noștri. Nu! Avem Evanghelia noastră, avem apostolii noștri, avem morții noștri, avem eroii noștri, avem tradițiile Ortodoxiei. Cu acestea vom trăi din neam în neam, cu acestea vom muri, ca să se slăvească cinstitul nume al Domnului, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”

 (fragment din Predica la Duminica tuturor sfinților, din cartea Ne vorbește părintele Augustin, Mitropolitul de 104 ani, vol. 22, pp. 66-67)