Ajunul Bobotezei
Biserica Ortodoxă sărbătoreşte pe 6 ianuarie, Botezul Domnului. Pregătirile pentru această mare sărbătoare încep de pe 5 ianuarie. În toate bisericile parohiale sau mănăstireşti se săvârşeşte Liturghia Sfântului Vasile cel Mare şi Ceasurile împărăteşti.
Ziua premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului Iisus Hristos este rânduită de către Biserica Ortodoxă ca zi de post negru. Potrivit canonului 1 al Sfântului Teofil al Alexandriei, în Ajunul Bobotezei se ajunează total. Sfântul Sava, în Tipicul său spune referitor la ajunul Botezului Domnului: se cuvine să ştim dacă se va întâmpla Ajunul Arătării lui Dumnezeu duminica sau sâmbăta nu este post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie datează din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi. De asemenea, în Ajunul Bobotezei, potrivit învăţăturilor tipiconale ale Bisericii Ortodoxe se săvârşeşte Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, liturghie care provine, ca formă, din Liturghia Antiohiană, pe care Sfântul Vasile cel Mare a rescris-o la sfârşitul secolului al IV-lea. În continuare, tot în Ajun, după oficierea Sfintei Liturghii se săvârşeşte Sfinţirea cea Mare a Apei sau Sfânta Aghiasmă care se face de două ori pe an: în Ajunul Bobotezei şi în ziua Praznicului însuşi, la Sărbătoarea Botezului Domnului.
În perioada premergătoare marii sărbători a Botezului Domnului, preoţii din parohii merg pe la casele credincioşilor pentru a le sfinţi cu aghiasmă mare, iar credincioşii sărută icoana Botezului Domnului. Acest tip de vizite din Ajunul Bobotezei, prin care preotul se întâlneşte cu credincioşii din parohia sa, au un caracter atât pastoral cât şi misionar şi au intrat deja, de secole, în tradiţia creştinilor ortodocşi.
Ziua premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului Iisus Hristos este rânduită de către Biserica Ortodoxă ca zi de post negru. Potrivit canonului 1 al Sfântului Teofil al Alexandriei, în Ajunul Bobotezei se ajunează total. Sfântul Sava, în Tipicul său spune referitor la ajunul Botezului Domnului: se cuvine să ştim dacă se va întâmpla Ajunul Arătării lui Dumnezeu duminica sau sâmbăta nu este post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie datează din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi. De asemenea, în Ajunul Bobotezei, potrivit învăţăturilor tipiconale ale Bisericii Ortodoxe se săvârşeşte Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, liturghie care provine, ca formă, din Liturghia Antiohiană, pe care Sfântul Vasile cel Mare a rescris-o la sfârşitul secolului al IV-lea. În continuare, tot în Ajun, după oficierea Sfintei Liturghii se săvârşeşte Sfinţirea cea Mare a Apei sau Sfânta Aghiasmă care se face de două ori pe an: în Ajunul Bobotezei şi în ziua Praznicului însuşi, la Sărbătoarea Botezului Domnului.
În perioada premergătoare marii sărbători a Botezului Domnului, preoţii din parohii merg pe la casele credincioşilor pentru a le sfinţi cu aghiasmă mare, iar credincioşii sărută icoana Botezului Domnului. Acest tip de vizite din Ajunul Bobotezei, prin care preotul se întâlneşte cu credincioşii din parohia sa, au un caracter atât pastoral cât şi misionar şi au intrat deja, de secole, în tradiţia creştinilor ortodocşi.
Sursa: Basilica.ro