Troparul Sfântului Mucenic Paramon, glasul al 4-lea:
Mucenicul Tău, Doamne, Paramon, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule. Continuă să citești
Acest fel de vestire imediată a înfricoşătorului moment, prin auzirea glasului celui ucis şi la o asemenea distanţă, ne trimite în sfera credinţei şi a minunii. Este o dovadă de netăgăduit a lucrării lui Dumnezeu.
Source: http://synodoiporia.blogspot.com
Să vă învăţaţi să vorbiţi puţin şi esenţial.
Aşa să fie vorba între voi: ca la rugăciune.
Decât ceartă mai bine pagubă.Ajungi la bătrâneţe şi puterile scad şi te trezeşti că n-ai adunat nimic.
Pentru valoarea mântuirii nici o suferinţă nu e imposibilă aici pe pământ, numai şi numai să poţi câştiga mântuirea.Să vă rugaţi să nu vină şi peste voi necazurile care vin pe oameni, că vor veni vremuri foarte grele.
Să nu credeţi că voi n-o să răbdaţi foame. Să vă pregătiţi pentru martiraj.Prin încercări se spală menajarea de sine. Când eşti asuprit, răstignit pe nedrept, să te bucuri.
Unde ne merge bine, acolo nu sporim; unde-i mai greu, acolo te curăţeşti mai sigur; acolo unde nu eşti cioplit, eşti un necioplit.
Să vă aşteptaţi la întâmplări venite din senin. Că nu tu întrebare, nu tu ascultare, nu tu nimic din cele ale căii acesteia.
Să nu ai nici un amestec cu ai tăi, ca să nu se răcească în inima ta dragostea de Dumnezeu.
Aşa cum ne purtăm cu aproapele, tot aşa se va purta Dumnezeu cu noi.
1910 – 29 septembrie
Se naşte în localitatea Vaţa de Sus (judeţul Hunedoara), într-o familie de ţărani simpli, Iosif şi Cristina, dar credincioşi. Primeşte numele Zian.
1929
Devine absolvent şi şef de promoţie al liceului „Avram Iancu” din Brad. Colegii îl numeau „sfântul”, iar stejarul pe care îl plantează cu colegii la absolvire îi va purta numele, „Gorunul lui Zian”. Continuă să citești
Părintele Arsenie Boca:
„Ce să cerem de la Dumnezeu?”
„E semnificativ ce cerem lui Dumnezeu. Zice cineva că pe om îl poți cunoaște mai bine după întrebările pe care le pune, decât după răspunsurile pe care le dă. Cuvântul se poate construi și mai restrâns din punct de vedere religios.
Adâncimea lui Dumnezeu într-un om sau superficialitatea (cât de la suprafață este Dumnezeu în om) o poți cunoaște din lucrurile pe care le cere, mai bine decât din cuvintele pe care le spune.
Unii nu-I cer nimic; Alții Îi cer nimicuri; Unii Îi cer socoteală; Alții, să facă El ce vor ei! Iar alții, să nu existe în fața lor; Și pomelnicul s-ar putea lungi. Continuă să citești
1. Să ne amintim că am venit la bolniţa lui Hristos, unde doctorul văzut este preotul, iar cel nevăzut — însuşi Hristos.
2. Să ne spovedim păcatele noastre fără de amăgitoare ruşine.
3. Să nu ne dezvinovăţim.
4. Să nu ascundem voit nici unul dintre ele.
5. Să nu ne spovedim cu pălăvrăgeli fără de nici o însemnătate.
6. Să vorbim pe scurt, dar precis despre fiecare dintre păcatele noastre. Continuă să citești
De se va întâmpla o bucurie, să presupunem că mâhnirea nu e departe de noi; iar dacă a sosit necazul, să aşteptăm bucuria. Să luăm pildă de la cei ce înoată pe mare. Când asupra lor se ridică un vânt puternic şi e furtună, ei nu-şi pierd nădejdea în mântuirea lor, ci se împotrivesc valurilor, aşteptând o vreme liniştită. Iar când vine liniştea, ei aşteaptă furtuna; şi de aceea sunt întotdeauna veghetori, pentru ca vântul ce se ridică pe neaşteptate să nu-i prindă nepregătiţi şi să nu-i arunce în mare. Sfântul Efrem Sirul
Oare meşterul care face lucruri de aur, aruncând preţiosul metal în foc, îl uită acolo? Nu, el îl păzeşte şi îl preţuieşte foarte mult. El stă în aşteptare la gura cuptorului, observă cu băgare de seamă metalul şi, de îndată ce vede că chipul său se răsfrânge în aurul topit, el trage încheierea că treaba este terminată şi stinge focul. Aşa întocmai şi Mântuitorul veghează asupra cuptorului nenorocirii, în care creştinii trebuie să fie curăţaţi, neîngăduind nici cea mai mică suferinţă de prisos şi aşteptând numai ca chipul Lui să se răsfrângă în inimile lor. Şi copiii Lui ies de acolo ca aurul curăţit de şapte ori. Sfântul Filaret, Mitropolitul Moscovei
Nimic nu apleacă sufletul atât de mult spre iubirea de înţelepciune ca necazul. Sfântul Ioan Gură de Aur
CENTRUL DE PELERINAJ
”SFÂNTA ELENA ÎMPĂRĂTEASA”
organizează
PELERINAJ ÎN ȚARA SFÂNTĂ DE BOBOTEAZĂ
15 – 20 IANUARIE 2026
6 ZILE, 600 EURO + biletul de avion
Ziua 1, Joi: ÎNTÂLNIRE pe AEROPORTUL HENRI COANDĂ (OTOPENI-BUCUREȘTI), JOI, 15 IANUARIE 2026, OBLIGATORIU CU 3 ORE ÎNAINTE DE DECOLARE. Zbor de 2 ore și 40 minute, sosire pe Aeroportul Ben Gurion, lângă Tel Aviv. Vizităm în Ein Karem – locul nașterii Sf. Ioan Botezătorul, iar în Ierusalim Muntele Sion cu Foișorul Cinei celei de Taină, locul Adormirii Maicii Domnului și Mormântul Prorocului Împărat David. Cazare și cină la hotel în Betleem.
Ziua 2, Vineri: Mic dejun. Începem pelerinajul de la 7.30, urcând pe Muntele Scopus (Muntele Înălțării Domnului Hristos la cer). Vom vizita Mănăstirea rusească ELEON şi vom vedea de sus panorama Ierusalimului şi a Sfintei Cetăți. MUNTELE MĂSLINILOR cu vizită la Biserica Dominus Flevit (Domnul a plâns), GRĂDINA GHETSIMANI cu BISERICA NAȚIUNILOR, MORMÂNTUL MAICII DOMNULUI (până în 12.30) şi PEȘTERA GHETSIMANI. Parcurgerea pe jos a DRUMULUI CRUCII cu cele 14 locuri în care S-a oprit DOMNUL HRISTOS pâna la SFÂNTUL MORMÂNT. Urcare pe GOLGOTA, PIATRA UNGERII, SFÂNTUL MORMÂNT al DOMNULUI IISUS HRISTOS, vizitarea tuturor paracliselor sfinte. Zidul Plângerii. Cină şi cazare la hotel în Betleem.
ZIUA 3, Sâmbătă: Mic dejun. Ne îndreptăm spre Hozeva și vizităm MĂNĂSTIREA SFÂNTULUI GHEORGHE cu moaștele SFÂNTULUI IOAN IACOB Românul de la Neamț și ale Sfinților Cuvioși Gheorghe și Ioan Hozevitul. Locul Botezului Domnului nostru Iisus Hristos în Râul Iordan. Sunt necesare cămăși albe pentru întreita scufundare în Sfântul Râu. Deplasare în orașul IERIHON – cel mai vechi oraș din lume. Închinare în Biserica ortodoxă cu dudul lui Zaheu și – dacă este deschisă – și în MĂNĂSTIREA CARANTANIA (Locul întreitei ispitiri a Mântuitorului). MĂNĂSTIREA SF. GHERASIM DE LA IORDAN. Cină şi cazare la hotel în Betleem. Continuă să citești
(27 noiembrie)
Sfântul Nou Mucenic Kronid, în lume Constantin Petrovici Liubimov, se născu în anul 1859 în satul Levkievo, din apropierea Moscovei. Mânat de dorul de o viaţă închinată numai Domnului, părăsi cele deşarte ale lumii acesteia şi alese viaţa monahală. Pentru petrecerea sa aleasă, în 1915 fu numit stareţ al marii Lavre a Sfântului Serghie din Moscova unde rămase până la închiderea lavrei de către bolşevici din anul 1920. Continuă să citești
SFÂNTUL MARE MUCENIC IACOB PERSUL
(27 NOIEMBRIE)
Cântarea 1, glasul al 2-lea.
Irmosul:
Veniţi popoarelor să cântăm cântare lui Hristos Dumnezeu, Celui Ce a despărţit marea şi a trecut pe poporul pe care l-a izbăvit din robia egiptenilor, că S-a preamărit.
Stih: Sfinte Mare Mucenice Iacov, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Stând acum înaintea Scaunului lui Hristos, purtând cunună, Mărite Mucenice Iacov, cu rugăciunile tale, dă-mi lumină strălucitoare şi har din ceruri. Continuă să citești
(27 Noiembrie)
Troparul Sfântului Damaschin, glas I, ,,Locuitor pustiului”:
Pe episcopul de Litís și Rentínis, cel cu cuvinte de aur, pe purtătorul de Dumnezeu, păstorul Artei și al Nafpáktosului, pe dumnezeiescul și înțeleptul Damaschin, cu cântări sfinte să îl cinstim, pe învățătorul poporului său, către care strigăm: Slavă ție, celui pe care Hristos l-a înțelepțit, slavă ție, cel ce te-ai sfințit, slavă Celui ce te-a dăruit cu facerea de minuni.
Sfantul Damaschin, episcop de Litís și Rentínis, este o personalitate aparte nu doar pentru secolul al XVI-lea, ci pentru toata perioada in care Grecia s-a aflat sub robia turceasca, fiind un adevarat far duhovnicesc care a luminat, în acele vremuri tulburi, întunericul în care traia poporul grec și a facut ca, datorita lui, Mitropolia de Litís și Rentínis sa fie cunoscută în toata lumea. Continuă să citești
Icoana Maicii Domnului „Abalatsk” este prăznuită pe 20 iulie și 27 noiembrie.
Icoana Maicii Domnului „Abalatsk” a fost pictată de către Arhidiaconul Matei de la Catedrala din Tobolsk, ca împlinire a promisiunii unui țăran ce era paralitic, pe nume Eftimie.
Cuviosul Stelian se naşte dintr-o familie de buni creştini într-o vreme în care Răsăritul ortodox era frământat de prigoanele unor împăraţi ai Bizanţului dezlănţuiţi pentru defăimarea sfintelor icoane. Atunci cad victime luptătorilor contra icoanelor numeroşi ierarhi, teologi, preoţi, călugări şi credincioşi. Părinţii pruncului Stelian, oameni înstăriţi, treceau însă printr-o altă durere, aceea a pierderii copiilor lor la scurtă vreme de la naştere.
Singurul rămas în viaţă a fost Stelian, către care se îndreaptă dragostea părintească împletită cu teama de a nu-l pierde. De aceea, el va creşte cu o dragoste nestinsă pentru copii şi cu milă pentru cei în suferinţă, căci lipsa fraţilor şi surorilor din casa părintească va lăsa urme pentru tot restul vieţii Cuviosului Stelian. Aplecat spre cele duhovniceşti şi îndrumat în permanenţă de părinţi pe calea bisericii, drept mulţumire pentru darul vieţii primite, Stelian va găsi în biserica din oraşul său o a doua casă, iar în atmosfera religioasă din timpul slujbelor bisericeşti, adevăratul suflu al vieţii sale. Continuă să citești
După obişnuitul început, se zice:
Troparul Sfântului Cuvios Stelian Paflagonul, ocrotitorul pruncilor, glasul al 8-lea:
Cu curgerile lacrimilor tale, nerodirea pustiului o ai lucrat, şi cu suspinurile tale cele din adânc, spre însutite osteneli o ai făcut roditoare. Şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Stelian, Părintele nostru; roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre. Continuă să citești
Sfântul Stelian paflagonul, icoană grecească, secolul al XVIII-lea
Ales fiind din pântecele maicii sale și renunțând la toate cele pământești și la deșertăciunea lumii acesteia, Sfântul Stelian și-a împărțit toată averea celor săraci și a îmbrățișat viața monahală.
Sfântul Stelian Paflagonul, icoană athonită, secolul al XVIII-lea
S-a remarcat pentru bărbăția sa duhovnicească. După ce a viețuit pentru o perioadă într-o mănăstire de obște, mai apoi a părăsit mănăstirea pentru a se dedica mai mult rugăciunii în singurătate, mergând să locuiască într-o peșteră. Acolo, un înger venea și îi aducea hrană și, în curând, el a urcat pas cu pas pe treapta virtuților, făcându-se mijlocitor la Dumnezeu pentru mulțimea de bolnavi, și, în special pentru copiii care venea și îi cereau ajutorul și pentru femeile care nu puteau dobândi prunci. În astfel de pricini, sfântul este grabnic ajutător, până astăzi, tuturor celor care îi cer ajutorul cu credință.
Sursa: Ierom. Macarie Simonopetritul, Nou Sinaxar al Bisericii Ortodoxe, Edit. Indiktos, Tom. 3, Noiembrie, p. 287-288.
Sursa: http://www.pemptousia.ro/