Arhive categorii: Cântările Ortodoxiei

28 aprilie: SFINŢII NOUĂ MUCENICI DIN CIZIC (Viaţa, Canonul)

SFINŢII NOUĂ  MUCENICI DIN CIZIC 

  28 aprilie

 

Cetatea Cizicului se afla într-o parte a Asiei, care se numea Misia-mică, ce era veche şi slăvită, lângă marea Elespontului, care desparte Asia de Europa învecinându-se cu Troada, cea pe care picioarele învăţătorului limbilor, adică ale dumnezeiescului Apostol Pavel, au străbătut-o. Această cetate a primit sămânţa Cuvântului lui Dumnezeu, tot de la Sfântul Pavel, vasul alegerii. Deşi era strălucită cu lumina sfintei credinţe, la început nu avea mulţi creştini, din pricina tiraniei celor ce prigoneau Biserica lui Hristos, mai ales de către paginii împăraţi ai Romei, care au împărăţit mai înainte de marele Constantin, şi care dădeau înfricoşate porunci prin toate ţările şi se trimiteau ighemoni pagini, ca pe toţi cei ce mărturiseau numele lui Hristos, să-i silească la închinarea de idoli, iar pe cei ce nu se vor supune, cu munci şi cu moarte să-i pedepsească. Atunci mulţi credincioşi se ascundeau, fugind prin munţi şi prin pustie, iar alţii petrecând între pagini, îşi tăinuiau buna lor credinţă în Domnul. Iar cei ce iubeau mai mult pe Hristos, Dumnezeul lor şi râvneau după El mărturiseau pe faţă Preasfânt Numele Lui şi de bunăvoie se dădeau în mâinile muncitorilor şi îşi puneau sufletele lor pentru El. Continuă să citești

27 aprilie: SF. SIMEON, EPISCOPUL IERUSALIMULUI (Viaţa, Canonul)

SF. SIMEON, EPISCOPUL IERUSALIMULUI

27 APRILIE

Acest Sfînt Simeon, care era rudenie a Domnului nostru Iisus Hristos, a fost fiu al lui Cleopa, fratele Sfîntului Iosif, logodnicul, pentru care vrednicii de credinţă, scriitorii vechi de istorie bisericească greacă, Evsevie, episcopul Cezareei Palestinei, Gheorghe Chedrin şi Nichifor al lui Calist Xantopol, cu un glas mărturisesc că Iosif, logodnicul Preasfintei Fecioare Născătoare de Dumnezeu, şi Cleopa au fost fraţi buni de tată şi de mamă, Iosif era frate mai mare, iar Cleopa mai mic. Acest Cleopa, după întoarcerea lui Iosif din Egipt a luat de soţie, de la fratele său Iosif, pe o fiică a lui Maria, care a născut pe acest Sfînt Simeon. Ajungînd în vîrstă şi auzind despre minunile Domnului nostru Iisus Hristos, Sfîntul Simeon a crezut Într-însul. Iar după patima cea de bunăvoie a Domnului şi după Înălţarea la cer, a fost numărat în ceata sfinţilor şaptezeci de apostoli întru bunavestire a lui Hristos, umblînd prin cetăţi şi prin sate, învăţînd şi făcînd minuni; luminînd popoarele cu lumina sfintei credinţe şi pierzînd întunericul închinării idoleşti. Iar în acel timp Sfîntul Iacov, fratele Domnului, fiul Sfîntului Iosif logodnicul, ţinea scaunul arhieriei Ierusalimului, fiind întîiul episcop acolo; şi fiindcă mărturisea pe Hristos, necredincioşii evrei doborîndu-l de pe scaunul Bisericii, l-au ucis, lovindu-l în cap cu un lemn.
Continuă să citești

DUMINICA MIRONOSIŢELOR – Grupul TRONOS (Audio)

DUMINICA MIRONOSIŢELOR

– Stihira a 3-a a stihoavnei Paştilor –

… aşa să piară păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu, (Ps. 67:2a)
Iar drepţii să se bucure şi să se veselească  (Ps. 67:2b)

Mironosiţele femei, foarte de dimineaţă, stând înaintea mormântului Dătătorului de viaţă, aflat-au înger pe piatră şezând; şi acela, grăind către dânsele, aşa a zis:
Ce căutaţi pe Cel viu printre morţi? Ce plângeţi pe Cel nestricat, ca şi cum ar fi în stricăciune? Mergând, vestiţi ucenicilor Lui.

Sursa:  Psalţii Catedralei Patriarhale

CÂNTĂRILE ÎNVIERII (Audio)

CÂNTĂRILE ÎNVIERII 

 

ZIUA ÎNVIERII (Grupul Nectarie Protopsaltul)

ZIUA ÎNVIERII

(Grupul Nectarie Protopsaltul)

 

Binecuvântările Învierii, glas I, de Macarie Ieromonahul

Binecuvantarile Învierii (argon), glas 1 tetrafon, de Macarie Ieromonahul
Partitură preluată din „Anastasimatar”, Macarie ierom., Ed. Bizantina si Fundatia Stavropoleos, 2002.
Psalt Liviu Cruceru

Axion în Sâmbata Mare

Axion în Sâmbata Mare

Sursa: Psalții Catedralei Patriarhale

10 aprilie: TROPARUL (gr) şi VIAŢA SF. GRIGORIE PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI (ro)

Απολυτίκιο Αγ. Γρηγορίου Ε’ Πατρ. Κων/λεως


sfantul, grigorie, patriarhul constantinopolului, v

Sfantul Grigorie a fost cel de-al 234-lea Patriah al Constantinopolului, si cel de-al 5-lea care a purtat acest nume, ocupand pentru trei perioade de timp distincte tronul patriarhal: 1797-1798, 1806-1808, 1818-1821. A primit moarte muceniceasca in timpul Razboiului Grec de Independenta din 1821, la porunca Sultanului Mahmud al II-lea, fiind spanzurat de poarta principala a Patriarhiei Ecumenice, in noaptea Invierii Domnului. In 1921 a fost canonizat de Biserica Ortodoxa a Greciei, fiind sarbatorit ca etnomartir (Εθνομάρτυρας), pe data de 10 aprile.

Sfantul Grigorie al V-lea, dupa numele de mirean Georgios Aggelopulos, s-a nascut in localitatea Dimitsana intr-o familie saraca. Primele studii le-a urmat scoala din locul natal iar din 1756 a invatat pentru doi ani in Atena. Cu ajutorul unchiului sau, a reusit sa studieze pentru inca cinci ani in Scoala Teologica din Smyrna. Tanarul Georgios, prin firea sa, nu era numai inclinat catre cunoastere si invatatura, ci si catre viata contemplativa, acestica. Continuă să citești

Sfânta şi Marea zi de Miercuri

Sfânta şi Marea zi de Miercuri

În Sfânta și Marea Miercuri, Sfinții Părinți au hotărât să se facă pomenirea femeii păcătoase, care a spălat cu mir și cu lacrimi picioarele Domnului.

Biserica a rânduit ca pomenirea ei să se facă în această zi, pentru că tot în Miercurea Mare Iuda L-a vândut pe Hristos. Femeia prin pocăință primește iertare, iar Iuda cade rob patimilor. Iuda era dator să lepede gândurile rele din sine, după cum femeia a lepădat păcatele sale.

 Aşadar tema zilei este pocăinţa. Păcătoasa se află în starea cea mai de jos a căderii: desfrânarea, iar Iuda, în starea cea mai de cinste: ucenic al Stăpânului. Pe aceea, pocăinţa o ridică şi o face mironosiţă; pe acesta, îl coboară la cea mai de jos cădere, îl face trădător şi-l duce la spânzurătoare.Cumpăna celor două prăznuiri ale zilei: păcătoasa – ucenicul Iuda este răsturnată de pocăinţă. Aşadar tema zilei este pocăinţa. Păcătoasa se află în starea cea mai de jos a căderii: desfrânarea, iar Iuda, în starea cea mai de cinste: ucenic al Stăpânului. Pe aceea, pocăinţa o ridică şi o face mironosiţă; pe acesta, îl coboară la cea mai de jos cădere, îl face trădător şi-l duce la spânzurătoare. 

Continuare și sursă: Psalții Catedralei Patriarhale

 

Sursa:

8 aprilie: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. AGAV ŞI RUF ŞI A CELOR ÎMPREUNĂ CU DÂNŞII (Gr, Ro, En)

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. AGAV ŞI RUF ŞI A CELOR ÎMPREUNĂ CU DÂNŞII


8 APRILIE

Sfîntul Apostol Irodion era de neam din Tarsul Ciliciei, ruda Sfîntului Apostol Pavel şi slujitor al Sfinţilor Apostoli în toate. El a fost pus episcop de dînşii al Neopatarelor şi pe mulţi din elini i-a întors prin sfînta lui învăţătură la Hristos. Pentru acest lucru pizmuindu-l evreii, au năvălit asupra lui împreună cu slujitorii de idoli şi l-au muncit tare, căci unii îl băteau pe Sfîntul Irodion, unii cu pietre îi sfărîmau gura, iar alţii cu lemne îl loveau peste cap. După aceea cu un cuţit a fost lovit, fiind ca şi mort scăldat în sînge. Socotind că a murit, l-au lăsat şi s-au dus, dar Sfîntul Apostol, cu darul lui Dumnezeu rămînînd viu, a propovăduit după aceea Cuvîntul Domnului în Roma, împreună cu Sfîntul Apostol Petru. Continuă să citești

7 aprilie: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. MC. CALIOPIE (Gr, Ro, En)

 TROPARUL ŞI VIAŢA SF. MC. CALIOPIE

7 APRILIE

O femeie, Teoclia, din Perga Pamfilei, fiind dreptcredincioasă şi temătoare de Dumnezeu cu toată casa sa, făcea milostenii multe şi avea viaţă cinstită. Apoi, fiind însoţită cu un bărbat cinstit şi cu rangul de senator şi patriciu, nu a născut fii mulţi ani, căci era stearpă. După aceea a zămislit, cerînd de la Dumnezeu dezlegarea nerodirii sale prin rugăciuni. Cînd purta în pîntece pe cel zămislit, bărbatul ei a murit lăsîndu-i bogăţie mare. Iar ea, după ce a născut fiu, i-a pus numele Caliopie şi l-a crescut în învăţătura cărţii, sîrguindu-se să-l înveţe bine frica de Dumnezeu şi toată înţelepciunea dumnezeieştilor Scripturi. Dar în vremurile acelea cei mai mulţi oameni se închinau şi aduceau jerfe necuraţilor idoli. Iar Sfîntul Caliopie se îndeletnicea totdeauna cu rugăciuni şi cu postiri. Continuă să citești

Lunea Mare – Cămara Ta, Mântuitorul Meu

Lunea Mare – Cămara Ta, Mântuitorul Meu

        „Cămara Ta, Mântuitorul meu, o văd împodobită, şi îmbrăcăminte nu am, ca să intru într-însa. Luminează-mi haina sufletului meu, dătătorule de lumină, şi mă mântuieşte.”
Sursa:  Catedrala Patriarhală București via Trinitas TV

LUNEA CEA MARE – ”Iată, Mirele vine…”

LUNEA CEA MARE – ”Iată, Mirele vine…”

Primele trei zile ale Săptămânii Patimilor (sau Săptămânii Mari) ne amintesc de ultimele porunci/sfaturi/îndrumări lăsate de Hristos ucenicilor Săi. Acestea sunt învățăturile amintite în slujba Ceasurilor (ținute după rânduiala din Postul Mare), urmate de Obedniță și de Vecernia unită cu Liturghia Darurilor mai înainte sfințite (zisă a sfântului Grigorie Dialogul, papa Romei).

Slujba Utreniei (numită denie) săvârșită în serile Duminicii Floriilor și a zilelor de luni și marți din Săptămâna Patimilor sunt grupate în jurul temei Mirelui, inspirate din Pilda celor zece fecioare (Matei 24, 1-13) care cheamă la pregătirea pentru A Doua Venire a lui Hristos, căci „în mijlocul nopții vine furul”.

Stihiri la utrenie (stihologia)

Iată Mirele vine în miezul nopţii şi fericită este sluga pe care o va afla priveghind; iară nevrednic este iarăşi pe carele [îl] va afla lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreuiezi, ca să nu te dai morţii, şi afară de împărăţie să te încui. Ci te deşteaptă strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeule; pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.”

.

„Cinstitele patimi au răsărit lumii în această zi, ca nişte lumini de mântuire, că Hristos merge să pătimească din bunătatea Sa. Cel ce cuprinde toate cu palma, primeşte a Se răstigni pe lemn, ca să mântuiască pe om.”

.

„Judecătorule cel nevăzut, cum Te-ai văzut cu trup şi mergi să Te ucizi de oameni fără de lege, judecând judecata noastră cu patima Ta! Pentru acesta, laudă, mărire şi slavă înălţând stăpânirii Tale, Cuvinte, cu un glas le aducem Ţie.””Ziua aceasta luminat aduce începuturile patimilor Domnului; veniţi dar, iubitorilor de prăznuire, să-L întâmpinăm cu cântări. Că Ziditorul merge să ia răstignire, întrebări şi bătăi, judecându-Se de Pilat. Şi încă lovindu-Se de la rob cu palma peste cap; toate va să le rabde, ca să mântuiască pe om. Pentru aceasta strigăm: Iubitorule de oameni, Hristoase Dumnezeule, dăruieşte iertare de greşale celor ce se închină cu credinţă preacuratelor Tale patimi.”