Arhive categorii: Fără categorie

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș: PREDICĂ LA DUMINICA A 34-A DUPĂ CINCIZECIME (2016)

intoarcerea-fiului-risipitor_

ORNAM1

PREDICĂ LA DUMINICA A 34-A DUPĂ CINCIZECIME (2016)

Iubiții mei[1],

dacă nu ar fi existat veșnicia…atunci toate fericirile, plăcerile și excentricitățile vieții de acum ar fi fost normale. Ar fi fost împlinirea noastră. Pentru că orice premiu, orice avansare, orice mare bucurie, orice satisfacție ar fi reprezentat o reușită de top și în ea ar fi constat toată fala noastră, toată esența vieții noastre.

Însă, când veșnicia e împlinirea noastră, când veșnicia va arăta cine suntem și ce am făcutcu adevărat, dacă viața noastră are o valoare reală, atunci viața istorică nu înseamnă totul, nu înseamnă întreaga noastră biruință și bucurie, pentru că victoria noastră reală, victoria împotriva propriilor noastre patimi, începe…tocmai odată cu moartea. Și, din acest motiv, pentru noi moartea nu e capătul de linie, nu e șoseaua înfundată, ci moartea e intrarea pe marea autostradă a veșniciei.

Și viața de aici se împlinește numai dacă, în veșnicie, noi primim cununa biruinței pentru asceza noastră, pentru viața noastră ortodoxă, pentru viața noastră cu Dumnezeu.

De aceea, istoria, pentru noi, nu e vidată de sens, ci e o viață cu sens. Dar împlinirea vieții de aici e bucuria veșnică în Împărăția lui Dumnezeu. Împlinirea noastră e comuniunea cu Dumnezeu și cu toți Sfinții și Îngerii Lui. Continuă să citești →

Biserica în istorie. Epoca Sinoadelor Ecumenice

Realizatorul acestui ciclu de documentare este Înaltpreasfinţitul Ilarion Alfeiev (Иларион Алфеев, n. 24 iulie 1966, Moscova) – arhiepiscop ortodox rus, din 2009 mitropolit de Volokolamsk și conducător al Direcției de Relații Externe din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse.

LĂSÂNDU-MĂ UMPLUT DE IUBIREA LUI, INIMA MEA SE VA DESCHIDE CELORLALȚI…

intalnirea cu Dz

Perspective: Până când netul ne va despărți

banca-toamna

Chiar dacă banca din parc e tot acolo, prea puţini o mai văd, pentru şi mai puţini ea mai înseamnă ceva. De ceva vreme încoace, oamenii se cunosc unii cu alţii în online, mai ales pe reţelele de socializare. Viaţa reală, locul unde oamenii se cunosc unii pe alţii, s-a transformat într-un fel de obligaţie. E locul unde munceşti, mănânci şi dormi. De iubit, n-ai curaj.

Fotografie, cuvânt, emoticon. Şi gata, ai impresia că-l ştii pe om, îl cunoşti. Îţi place sau nu-ţi place. Dacă-ţi place îl vrei. Şi-i ceri să facă parte din lista ta virtuală de… prieteni. De-acolo, e simplu. Un compliment, un mesaj privat, aşa merg lucrurile. Relaţiile virtuale se leagă c-o uşurinţă şi-o rapiditate extraordinare. Numai că oamenii intră în ele cu experienţa lor de oameni vii, din carne, oase şi emoţie, neluând în calcul volatilitatea spaţiului virtual.

Iluzia se naşte fără gestaţie, ca Venus din spuma mării. Iluzia că iubeşti, că eşti iubit. Şi-ncep conversaţiile, tatonările, dansul seducţiei. Încrederea vine şi ea aproape pe loc, iar speranţa o urmează îndeaproape, ca un câine credincios. Nici nu ştii când începi să trăieşti numai din dorinţă, când te muţi cu totul în noua ta… relaţie.

Da, spaţiul virtual poate fi şi chiar este banca din parc a multor îndrăgostiţi. Aici află unul de altul, iar apoi se caută şi se-ntâlnesc în spaţiul real. Şi de-acolo pot începe să-şi trăiască dragostea de-adevăratelea. Însă arareori oamenii ajung să se vadă ochi în ochi, pentru că spaima de viaţa reală le dă atacuri de panică. Virtualul îţi asigură un loc călduţ, în care îţi poţi declara iubirea, dar, practic, n-ai mare lucru de făcut. Aşa că te complaci în bula ta de iluzie. Continuă să citești →

Tinerii nu „trăiesc” împreună, ci curvesc împreună


1Maica Domnului este mama mamelor, să alergăm la ea cu lacrimi şi să strigăm să se milostivească asupra copiilor noştri, pentru ca ei, cei tineri, să înţeleagă că legătura dintre bărbat şi femeie este binecuvântarea lui Dumnezeu pentru perpetuarea vieţii noastre, nu este un mijloc de plăcere pe care îl faci printr-o învoială.

 

Continuă să citești →

Protopresbiter Teodor Zisis privind Soborul Panortodox (Conferinţă de presă – 22 ianuarie 2016)

6/19 ianuarie 2016: SĂRBĂTOAREA EPIFANIEI LA MOSCOVA (PHOTO & VIDEO)

Крещение

19 ianuarie 2016, Praznicul Botezului Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Boboteaza – Dumnezeiasca Arătare): Preafericitul Patriarh Chiril a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur şi Sfinţirea cea mare a apei în Catedrala cu hramul Botezul Domnului (Bobotezei) de la Moscova

Foto: S. Vlasov, O. Carlsbad

Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei și al Întregii Rusii

Крещение

Continuă să citești →

15 ianuarie: Ziua Culturii Naţionale

02

Românii sărbătoresc în data de 15 ianuarie Ziua Culturii Naţionale. De asemenea, în acest sens, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința de lucru din 28 februarie 2013, ca Ziua Culturii Naționale să fie aniversată prin programe speciale în toate eparhiile ortodoxe române din țară și străinătate cu scopul evidențierii legăturii dintre cult și cultură, dintre Biserică și societate în viața poporului român.

Poetul Mihai Eminescu considera legătura dintre Biserica Ortodoxă Română şi neamul românesc a fi deosebit de importantă pentru poporul român. De asemenea, marele poet a evidenţiat întotdeauna rolul deosebit al Bisericii noastre în dezvoltarea culturii şi identităţii naţionale. Mihai Eminescu a precizat că Biserica Ortodoxă Română „a stabilit şi unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise”, fapt pentru care „ea ne-a ferit de înghiţirea prin poloni, unguri, tătari şi turci” şi „este încă astăzi singura armă de apărare şi singurul sprijin al milioanelor de români cari trăiesc dincolo de hotarele noastre”. De asemenea, poetul naţional subliniază faptul că „cine-o combate pe ea (Biserica Ortodoxă Română – n.r.) şi ritualele ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican universal şi orice i-o veni în minte, dar numai român nu e„. (M. Eminescu, Opere, vol. X, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1989, p. 187)  Continuă să citești →

IN DIRECT, DIN CATEDRALA HRISTOS MÂNTUITORUL DIN MOSCOVA LITURGHIA PATRIARHALĂ DIN NOAPTEA DE CRĂCIUN (pe vechi, 7 ian. 2016)

De sărbătoarea Nașterii Domnului pe posturile de televiziune din Rusia și pe portalul Patriarchia.ru va fi transmis în direct serviciul divin oficiat de Patriarh

 https://www.youtube.com/watch?v=8MVhd60onHk

http://www.patriarchia.ru/db/text/347194.html

25 decembrie 2015: PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI ÎN SFÂNTA MITROPOLIE A KASTORIEI (FOTO & VIDEO)

kastoria-38

Με εκκλησιαστική μεγαλοπρέπεια τελέσθηκε η Πανηγυρική Αρχιερατική Θεία Λειτουργία των Χριστουγέννων στον Ιερό Μητροπολιτικό Ναό Κοιμήσεως της Θεοτόκου Καστοριάς, ιερουργούντος του Σεβασμιωτάτου Μητροπολίτου Καστορίας κ. Σεραφείμ.

Οι καμπάνες του Ναού χτύπησαν στις 5 το πρωί και πλήθος κόσμου έφτασε στον Καθεδρικό Ναό της αρχόντισσας της Δυτικής Μακεδονίας, για να συμψάλλει με τον Επίσκοπο και τους χορούς το «Δεύτε ίδωμεν πιστοί που εγεννήθη ο Χριστός..».

Ακολούθησε η Θεία Λειτουργία προεξάρχοντος του Μητροπολίτου Καστορίας, και με τη συμμετοχή του Πρωτοσυγκέλλου Αρχιμ. Αθανασίου Γιαννουσά, των Εφημερίων του Ναού π. Στεφάνου και π. Φωτίου και των Διακόνων Ιακώβου, Γεωργίου και Αγαθονίκου.

Κατά τη διάρκεια του Κοινωνικού ο Πρωτοσύγκελλος π. Αθανάσιος, ανέγνωσε την εγκύκλιο του Σεβασμιωτάτου Μητροπολίτου μας για την εορτή των Χριστουγέννων, ενώ στο τέλος της Θείας Λειτουργίας ο κ. Σεραφείμ ευχήθηκε σε όλους ευλογημένα Χριστούγεννα, με την προτροπή να ζούμε πάντοτε όπως και σήμερα, δηλαδή με τη συμμετοχή μας στο Ποτήριο της Ζωής, στη Θεία Ευχαριστία.

Παρούσα στη Θεία Λειτουργία και η Βουλευτής Καστοριάς κα Μαρία Αντωνίου.

kastoria-2

Continuă să citești →

LITURGHIE CU MAI MULŢI ARHIEREI ÎN LOCALITATEA NATALĂ A SFÂNTULUI PORFIRIE (FOTO)

1_1

Αλιβέρι | Γιάννης Κούκης

Την Κυριακή 13 Δεκεμβρίου, στον Ιερό Ναό ο οποίος ειναι αφιερωμένος στον μεγαλομάρτυρα Άγιο Δημήτριο, στην γενέτειρα του Οσίου Πορφυρίου του Καυσοκαλυβίτου, Άγιο Ιωάννη Αλιβερίου, ετελέσθη πανυγυρική πολυαρχιερατική θεία λειτουργία προς τιμήν, εκ μεταθέσεως, στον Όσιο Πορφύριο.

Στον όρθρο χοροστάτησε ο Σεβ. Μητροπολίτης Κηφισιάς κ. Κύριλλος.

Στη θεία λειτουργία προεξήρχε ο Σεβασμιώτατος Μητροπολίτης Καρυστίας κ. Σεραφείμ και συλλειτούργησαν οι Μητροπολίτες Πειραιώς κ. Σεραφείμ, ο Χαλκίδος κ. Χρυσοστομος, ο Ιλίου κ. Αθηναγόρας και ο Κηφισίας κ. Κύριλλος.

Η εξαιρετική οργάνωση της πανυγύρεως επέτρεψε στον μεγάλο αριθμό προσκυνητών που είχαν έρθει και απο μακρυά για να προκυνήσουν και να προσευχηθούν, να συμμετάσχουν χωρίς δυσκολία στην θεία ακολουθία.

Στην είσοδο του ναού υπήρχε μια λειψανοθήκη με αίμα του Οσίου Πορφυρίου, το οποίο ο Σεβ. Μητροπολίτης Καρυστίας Σεραφείμ αιτήθηκε απο την κλινική στην οποία είχε νοσηλευτεί ο Όσιος.

Όπως ο Σεβασμιώτατος είπε σε μια σύντομη αναφορά του, μόλις έμαθε την ύπαρξη του τίμιου αυτού λειψάνου, επικοινώνησε με τον θεράποντα ιατρό, διευθυντή της μικροβιολογικής κλινικής του νοσοκομείου κ. Πιπεράκη, ο οποίος με χαρά παρεχώρησε μέρος του αίματος στην ιερά μητρόπολη Καρυστίας προς αιώνια προσκύνηση του τίμιου λειψάνου απο τους επισκέπτες της γεννέτειρας του Οσίου Πορφυρίου.

Τον θείο λόγο κήρυξε ο Μητροπολίτης Πειραιώς, κ. Σεραφείμ, ο οποίος αναφέρθηκε στην ζωή του Οσίου Πορφυρίου και στις προεκτάσεις της στην ζωή μας, αλλα και στο πόσο επίκαιρα σήμερα ειναι τα διδάγματα τα οποία μπορούμε να αναγνώσουμε απο αυτήν.

Στην συνέχεια έγινε λιτάνευση της εικόνας και του λειψάνου του Οσίου, η οποία πέρασε μπροστά απο το σπίτι στο οποίο γεννήθηκε και έζησε τα παιδικά του χρονια ο Όσιος.

1A

Continuă să citești →

Pr. Ciprian Negreanu (Cluj) : DUMNEZEU CERE LA MĂSURA FIECĂRUIA. Mai mult decât a face ceva, lui Dumnezeu Îi place SĂ VREI! Să încerci! Vrea să te găsească în această ostenealăĂ

 Pr. Ciprian Negreanu (Cluj) : DUMNEZEU CERE LA MĂSURA FIECĂRUIA. Mai mult decât a face ceva, lui Dumnezeu Îi place SĂ VREI! Să încerci! Vrea să te găsească în această osteneală

pr. Ciprian Negreanu in biserica2

“Lui Dumnezeu ii place dacă tu ai încercat de şapte ori până atunci, să mai încerci de o sută de ori până seara. Şi, de o sută de ori căzând, de o sută de ori Dumnezeu te va ridica. Şi de o sută de ori Dumnezeu va primi aceste căderi ale tale ca pe nişte cununi, până la urmă, ca pe nişte lupte ale tale cu tine însuţi. Şi minunea cea mare este că, atunci când omul nu se lasă, nu deznădăjduieşte şi tot încearcă, Dumnezeu îl ajută să biruiască…” Continuă să citești →

Pr. Savatie Baștovoi: Uneori o babă din mulțime poate descoperi adevăruri pe care nici patriarhul nu le vede

Pr. Savatie Baștovoi: Uneori o babă din mulțime poate descoperi adevăruri pe care nici patriarhul nu le vede

În zilele puține care au trecut am avut cu toții ocazia să învățăm niște lucruri importante despre alcătuirea Bisericii și mesajul nostru în lume. Am văzut ce înseamnă să fii mare și bogat, dar să nu poți răspunde la întrebările mulțimii. Dacă puterea de stat ar fi permis, gloata ar fi putut intra fără reținere în palatul patriarhal și și-ar fi putut instala un patriarh în pantaloni de piele, iar televiziunile ar fi făcut din el în cîteva zile un ”sfînt”.

Televiziunea și feisbucul au devenit arme colosale. Complexul originalității despre care am scris zece ani în urmă, complexul libertății închipuite i-a făcut pe oameni mai vulnerabili decît robii de altă dată. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă să scandeze și alte sute de mii i-au aplaudat de acasă, fiecare închipuindu-și în capul său ceva. Nici nu a fost nevoie să li se formuleze un scop clar, le-au dat drumul pe străzi ca unei ape care spală totul în cale. Doar că apa n-a spălat chiar totul, a spălat doar Guvernul și primăria. Acum supărați-vă în continuare în pace, zburliți feisbucul, revoltați-vă, oricum nu se mai întîmplă nimic, căci libertatea voastră este de fapt libertatea LOR. Continuă să citești →

Recviem pentru un vis

Muzica nu-i pentru tractoriştii spiritului.

În anii 90 am început să cânt cu o trupă death-black metal, pe atunci singura trupă care promova ortodoxia, din tot peisajul acustic al vremii. Eram convinşi că slujim lui Dumnezeu şi că facem ceva bun pentru spiritualitatea românească. Ţineam cu toţii post, mergeam la biserică, aveam versuri în care proslăveam pe Dumnezeu. Cu toate acestea, totuşi nici unuia dintre noi, şi nici fanilor noştri – pentru că am fost una din cele mai bine cotate trupe metal ale acelor ani (multe premii, concerte, festivaluri, vânzări de albume) – nu ne-a trecut prin cap că stilul în sine, substanţa sonoră şi spiritul stilului nu aveau puterea de a eleva sau de a edifica, ci doar de a se „răzbuna” împotriva neputinţei faţă de dorinţa de plenitudine, elan care, neaflându-şi o cale ascendentă reală, prindea forma unor catharsisuri fără finalitate constructivă. Noi nu ne dădeam seama de asta atunci. Ne rugam înainte şi după concert, înainte şi după ce urlam şi făceam cât mai multă dizarmonie psihică posibil, şi nu vedeam deloc că nu era suficient să strigi la Dumnezeu sau despre Dumnezeu, că ar fi trebuit să şi FIM în Dumnezeu. Continuă să citești →

Dar Muftiul turc unde e? El de ce nu se roagă lui Allah în fața la Colectiv?

iusuf

După ce jurnaliștii români au făcut un circ penibil pentru că Patriarhul se roagă în biserică și în față la club, ar trebui să vină rândul Muftiului musulmanilor turci din București, care nu numai că primește terenuri de milioane pe gratis de la Guvern, dar nici măcar nu a dat vreun comunicat cu privire la victimele de la Colectiv.

Adică chiar până și sataniștii au lăsat un banner în față la colectiv, a venit și ambasadorul SUA, și ditamai muftiul nu poate veni? Unde e presa să îi sară la beregată? El de ce nu donează sânge, de ce nu a fost la fața locului alături de credinciosul său Arafat? Iusuf Murat, unde ești, de ce ne sfidezi? Vrem să vedem covorașul întins în față la Colectiv și chemarea la rugăciune dintr-o minaretă încropită pe o macara la Pionierul.

Dar penticostalii, al treilea cel mai numeros cult din România. Ei unde sunt? De ce nu vin în constumele lor undercover să se roage la Colectiv, să țină pe toată lumea de mâini și să cânte ceva frumos? Pe ei de ce nu îi ia presa la puricat. Unde sunt, unde se ascund?

Un pamflet NapocaNews