Arhive categorii: Rugăciuni

ACATISTUL ZILEI DE SÂMBĂTĂ – AL SFÂNTULUI ACOPERĂMÂNT AL MAICII DOMNULUI

SfAcoperamant2

ACATISTUL SFÂNTULUI ACOPERĂMÂNT AL MAICII DOMNULUI

După obişnuitul început se zice:

Troparul, glasul al 4-lea

Astăzi poporul cel binecredincios, luminat prăznuind, umbriţi fiind prin venirea ta, Maica lui Dumnezeu, și căutând către prea cinstită icoana ta cu umilință grăim: Acoperă-ne pe noi cu cinstitul tău Acoperământ, şi ne scapă de tot răul, rugând pe Fiul tău, Hristos Dumnezeul nostru, să mântuiască sufletele noastre.

Condac 1:

Împărătesei celei alese mai înainte de veci, împărătesei celei mai înalte decât toată făptura cerului şi a pământului, care a venit oarecând la rugăciune în biserica cea din Vlaherne și se ruga pentru cei din întuneric, acesteia şi noi, cu credinţă şi cu umilinţă, îi serbăm Acoperământul ei cel luminos. Iar tu, ca ceea ce ai putere nebiruită, izbăveşte-ne pe noi din toate nevoile, ca să strigăm ţie: Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! Continuă să citești →

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFINŢII MUCENICI SERGHIE ŞI VAH (7 octombrie)

 serghie-si-vah_decani_-serbia

Troparul Sfinţilor Mari Mucenici Serghie şi Vah, glasul al 4-lea:

Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor, cununile nesctricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

 

Troparul Sfinţilor Mari Mucenici Serghie şi Vah, glasul al 3-lea:

Pe cei ce după fire nu au fost fraţi de trup, pe aceştia Darul Cel Dumnezeiesc a cugeta frăţeşte până la sânge i-a făcut, pe Sfinţii Mucenici Serghie şi pe Vah, cinstită şi cre­dincioasă pereche. Fără de arme şi fără de haine în locul nevoinţei pe vrăjmaşul au înfruntat, rugându-se neîncetat pentru sufletele noastre.

 

Cântarea 1, glasul 1.

Irmosul:

Dreapta Ta cea purtătoare de biruinţă, cu Dum­nezeiască cuviinţă întru tărie s-a preamărit; că aceasta, Nemuritorule, ca o Puternică a toate pe potrivnici a zdrobit, făcând israelitenilor cale nouă prin adânc.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Sfinte Serghie sluga lui Hristos, luând împreună rugător şi aju­tător pe Mucenicul Vah pururea pomenitul, cu care dimpreună ai săvârşit patimile cu cuget Dumnezeiesc, daţi-mi cuvânt de înţelepciune mie, ca să vă laud pe voi.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi. Continuă să citești →

ACATISTUL SFÂNTULUI APOSTOL TOMA (6 octombrie)l

ap-toma_1

ORNAM1

ACATISTUL SFÂNTULUI APOSTOL TOMA

Troparul Sfântului Apostol Toma, glasul al 3-lea:

Apostole Sfinte Toma, roagă pe Milostivul Dumnezeu, ca să dăruiască iertare de greşeli sufletelor noastre. 

Condacul 1

Cel ce dintre Apostoli ai fost ales a purta crucea cea grea a îndoielilor spre adeverirea fără putinţă de tăgadă sau de îndoială a Învierii lui Hristos, scapă-ne pe noi cu rugăciunile tale din furtunile lumii şi din valurile îndoielilor vieţii acesteia, ca să-ţi strigăm: Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Icosul 1

Galileea neamurilor a oblăduit a ta pruncie, Sfinte, învrednicindu-te pe tine Dumnezeu a auzi propovăduirea lui Hristos şi a vedea preaslăvitele Sale minuni şi cunoscându-L pe El, Dumnezeu adevărat, să-L urmezi îndeaproape şi încă şi în ceata celor doisprezece Apostoli să te numeri, pentru care zicem ţie:
Bucură-te, Toma, cel ce ai fost numit Geamănul;
Bucură-te, că ai cunoscut pe Iisus Galileeanul;
Bucură-te, că, prin minuni, puterea Lui ţi s-a vădit;
Bucură-te, că L-ai cunoscut pe El a fi Dumnezeu;
Bucură-te, îţi strigă sufletul meu;
Bucură-te, că pe urmele lui Hristos ai purces;
Bucură-te, că te-ai învrednicit Apostol a fi ales;
Bucură-te, că între cei dintâi ai fost chemat;
Bucură-te, că între cei doisprezece te-ai numărat;
Bucură-te, că ai urmat lui Hristos până în sfârşit;
Bucură-te, că prin tine temeiul credinţei s-a vădit;
Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos! Continuă să citești →

CANONUL SFÂNTULUI APOSTOL TOMA (6 octombrie)

ap-toma

ORNAM1

CANONUL SFÂNTULUI APOSTOL TOMA 

Troparul Sfântului Apostol Toma, glasul al 3-lea:

Apostole Sfinte Toma, roagă pe Milostivul Dumnezeu, ca să dăruiască iertare de greşeli sufletelor noastre. 

Cântarea 1, glasul al 4-lea

Irmos: Pe Voievozii cei tari…

Stih: Sfinte Apostole Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe Fiul lui Dumnezeu Cel fără de început, Dumnezeu Cuvântul, Cel Ce S-a arătat pe pământ cu Chipul precum sun­tem noi, pe Care L-ai văzut, mărite, ale Cărui mâini şi coas­ta cu palma le-ai pipăit, roa­gă-L să mântuiască pe robii săi.

Stih: Sfinte Apostole Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ştiutorul celor ascunse şi Cel Ce cercetează rărunchii şi ispiteşte inimile, Dumnezeul meu, Iisus, pe tine, Sfinte Apostole Toma Preafericite, te-a primit slujitor Dumnezeieştii Sale arătări şi mărturisitor şi Dumnezeiesc Apostol. Continuă să citești →

Canon de rugăciune către Sfânta Muceniţă Haritina (5 octombrie)

Canon de rugăciune către Sfânta Muceniţă Haritina

 

Troparul Sfintei Muceniţe Haritina, glasul al 4-lea:

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Haritina, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre.

  Continuă să citești →

SLUJBA SFINȚILOR CUVIOŞI DANIIL ŞI MISAIL DE LA MĂNĂSTIREA TURNU – UTRENIA (5 octombrie)

Slujba Sf Cuv Daniil si Misail_Turnu

Legături: 

UTRENIA

La Dumnezeu este Domnul…, Troparul Cuvioșilor (de două ori),

Troparul Sfinţilor

Glasul 1, podobie: Piatra fiind pecetluită…

Dascăli ai rugăciunii neîncetate și ai luptelor duhovnicești v-ați arătat, Cuvi­oşilor Daniil şi Misail, că de iubirea Mântuitorului Hristos nedespărţiţi fiind, cu apostolească râvnă Preasfintei Treimi aţi slujit cu osârdie, în peşteri nevoindu-vă. Pentru aceasta  cerem cu smerenie: Rugaţi-vă, să se mântuiască sufletele noastre!

Slavă…, Și acum…, al Născătoarei – al Învierii, același glas (a se vedea la Vecernia mică).

După întâia Catismă se cântă

Sedelnele, glasul al 3-lea

Podobie: De fru­mu­se­ţea…

Dumnezeiesc păstor ai fost sihaștrilor, Părinte Daniil, duhovnic iscusit, și ucenicilor ai dat înțeleptele tale sfaturi. Drept aceea, roagă-te împreună cu Misail, al tău vrednic ucenic, pentru cei ce vă laudă, cinstesc al vostru praznic și cântă: Bucură-te, doime de sihaștri!

Slavă…, Și acum…,

Însăși Podobia: De frumusețea fecioriei tale…

După a doua Catismă se cântă

Sedelnele, glasul al 4-lea,

Podobie: Spăimân­ta­tu-s-a Iosif…

Cine nu va lăuda culmile de sfințenie pe care voi v-ați înălțat, prealuminaților Părinți? Că dorul vostru de ceruri nestins a rămas și în toată viața  ați slujit lui Hristos întru smerenie, răbdare și nevoință. Pentru aceasta acum cu Sfinții bucurându-vă în cereștile locașuri, rugați-vă pururea cu îndrăzneală să fim și noi împlinitori poruncilor Domnului.

Slavă…, Și acum…,

Însăși Podobia: Spăimântatu-s-a Iosif…

Polieleu și Mărimurile:

Mărimu-vă pe voi, iubitorilor de Dumnezeu, pustnici, Daniil şi Misail, povăţuitori ai călugărilor şi împreună vorbitorilor cu Îngerii. Continuă să citești →

SLUJBA SFINȚILOR CUVIOŞI DANIIL ŞI MISAIL DE LA MĂNĂSTIREA TURNU – VECERNIA (5 octombrie)

5 oct_sf-misail-daniil-turnu_2

Legături: 

LA VECERNIA MICĂ

La Doamne, strigat-am…, punem 4 stihiri, glas 1.

Podobie: Ceea ce eşti bucuria…

Pe Cuvioșii Părinți Daniil și Misail, care cu bucurie și cu râvnă fierbinte pe toate ale lumii le-au părăsit și slujirii Stăpânului s-au dăruit întru toată viața lor, cu evlavie să îi cinstim acum (de două ori).

Prealăudaţilor pustnici din Munții Coziei, Părinte Daniile, schimonah și duhovnic, și mult-nevoitorule Misail, ocrotiți cu cerescul har locașul sfânt pe care voi l-ați întemeiat și pe cei ce se nevoiesc întru el.

Întru cântări prăznuiește al vostru sfânt sobor din Mănăstirea Turnu, unde peștera voastră altar sfințit se vede prin osteneli, rugăciune și privegheri, iar ale voastre sfinte moaște ne sunt izvor de minuni și de tămăduiri.

Slavă…, glasul al 2-lea:

De Dumnezeu purtătorilor Părinţi Daniil şi Misail, cei ce în Mănăstirea Cozia ați crescut duhovnicește și în sihăstria de la Turnu v-ați desăvârșit prin pustnicie, după dreptate lăudăm ostenelile voastre, pe care le-ați săvârșit pentru dragostea lui Hristos, că, după cuvântul Scripturilor, nădejdea voastră este plină de nemurire. Pentru aceasta, în viață nevoindu-vă, cu mari binefaceri ați fost dăruiți în cer, că Dumnezeu v-a aflat vrednici de El. Acestuia cu deadinsul rugați-vă să se mântuiască și sufletele noastre. Continuă să citești →

4 octombrie: Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Ierotei, Episcopul Atenei

Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Ierotei, Episcopul Atenei

 sveti_jerotej_atinski_medium

ORNAM1

Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Ierotei, Episcopul Atenei, glasul al 4-lea:

Bunătate învăţându-te şi îmbărbătându-te întru toate, cu bună cunoştinţă, ca un sfinţitor cuvios îmbrăcându-te, ai scos din vasul alegerii cele negrăite; şi credinţa păzind, stadiul întocmai ai săvârşit, Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre. 

Cântarea 1, glasul al 8-lea

Irmosul:

Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând, israeliteanul striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe învăţătorul Tainelor, care s-a răpit până la cer, pe Dum­nezeiescul Pavel, pe vânătorul lumii având dascăl, te-ai făcut ucenic privirii celei de sus.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Limba Apostolului Pavel cea mişcată de Duhul, grăind arătat Tainele lui Dumnezeu, aceea te-a cu­prins pe tine, fericite şi te-a făcut grăitor de Dumnezeu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Rănindu-te cu dragostea cea duhovnicească şi cu cuvinte Dumnezeieşti, vorbind cu Stă­pânul tuturor, ai pus spre t
ine cuvintele cele sfinţite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fiind Locaş de Dumnezeu Îm­podobit al Luminii Celei Veşnice, Fecioară Preacurată, spală-mă, Stă­până şi pe mine cel spurcat şi întinat de toate păcatele. 

Continuă să citești →

3 octombrie: Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul

Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul

Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul glasul al 4-lea:

Bunătate învăţându-te şi îmbărbătându-te întru toate, îmbrăcându-te cuviincios cu bun cuget, ai scos din vasul alegerii cele negrăite; şi cre­dinţa păzind, calea întocmai ai săvârşit, Sfinţite Mucenice Dionisie: roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască su­fletele noastre.

Cântarea 1, glasul al 8-lea.

Irmosul:

Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând, israeliteanul striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind învăţat de Dumnezeies­cul Apostol Pavel văzătorul de cele ce­reşti, ai ajuns îndată, Sfinţite Mucenice Dionisie, a fî tăinuitor ceresc şi grăitor de cele Dumnezeieşti.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel ce te-ai luminat cu Dum­nezeiescul har, luminează, fe­ricite, sufletele celor ce te lau­dă, ca să înţeleagă învăţăturile tale cele de Dumnezeu însuflate, Sfinte Dionisie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Învrednicitu-te-ai, Mucenice Dionisie, cu gând prealuminos şi cu su­fletul, a vedea strălucirile rân­duielilor cereşti şi starea ce­telor de acolo.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cămară de mire Luminată, te-ai arătat Întrupării celei mai presus de gând, a Făcătorului tuturor; că din tine, Maica lui Dumnezeu, S-a îmbrăcat în trupul nostru Hristos Domnul.

Cântarea a 3-a. Irmos: Doamne, Cel Ce ai făcut…

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mai presus de Înălţimile Cereşti ridicându-te, cu­vioase, rânduielile, Oştirile şi Strălucirile cele mai presus de lume le-ai tâlcuit tuturor, cu înălţimea graiurilor şi cu preaînţeleptele tale cuvinte.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Umplându-te de înalta ştiin­ţă a Dumnezeieştilor nume preacuvioase, ai teologhisit cu­noştinţa Dumnezeirii, făcându-te, prin har Dumnezeiesc, cuvântător al Preasfintei Treimi, Preaferi­cite Dionisie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Omorându-te cu dorirea cea spre Dumnezeu şi foarte învăţându-te cu înţelepciunea cea prin harul cel făcător de viaţă, te-ai făcut organ de Dumnezeu purtător, părinte.

Continuă să citești →

SFÂNTUL IERARH ANTIM IVIREANUL: TÂLCUIREA RUGĂCIUNII DOMNEȘTI

SFÂNTUL IERARH ANTIM IVIREANUL:

RUGĂCIUNEA CARE AU ÎNVĂȚAT PRE APOSTOLI  DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS:

„TATĂL NOSTRU CARELE EȘTI ÎN CERIURI”Sf Ierarh Antim Ivireanul_1

ORNAM1

Aicea ne învață să știm cum că n-avem alt tată făru numai pre Dumnezeu cel din ceriuri, precum la Matheiu, în 25 de capete zice: și tată să nu chiemați voi pre pământ, pentru că unul iaste  Tatăl / vostru cel din ceriuri.

Sfințească-se numele tău. Numele lui Dumnezeu se sfințește cu lucrurile și cu faptele cele bune, precum la Matheiu, cap 5  zice: „Într-acesta chip să strălucească lumina voastră înaintea oamenilor, ca să vază faptele voastre cele bune și să slăvească  pre Tatăl vostru cel din ceriuri”.

Să vie împărătia ta. Aicea se roagă sufletul să-și trimită Dumnezeu împărăția, adecă ajutorul și dreptatea, ca să-l păzească curat și nebântuit de puteria păcatului, dupre cum apostolul către romani în 6 / capete zice: „Să nu împărățească  păcatul în trupul vostru cel muritor, ca să vă supuneți întru pohtele lui”. Continuă să citești →

Canon de rugăciune către Sfânta Mironosiţă, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena

Canon de rugăciune către Sfânta Mironosiţă, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena

 

maria-magdalena30

Troparul Sfintei Mironosiţe, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena, glasul 1:

Lui Hristos, Cel Ce pentru noi S-a născut din Fecioară, Cinstită Maria Magdalena, ai urmat şi ai păzit îndreptările şi legile Lui. Pentru aceasta, astăzi, preasfinţită pomenirea ta prăznuind, te lăudăm cu credinţă şi te cinstim cu dragoste.

 

Cântarea 1, glasul al 8-lea.

Irmosul:

Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând israeliteanul, grăia: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfântă Mironosiţă Maria Magdalena, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ceea ce eşti împodobită cu dumnezeieştile frumuseţi şi strălucită cu vărsările luminii celei dumnezeieşti, luminează inima mea cea întunecată, cu rugăciunile tale, Sfântă Mironosiţă Maria Magdalena.

Stih: Sfântă Mironosiţă Maria Magdalena, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

În chip lămurit te-a sfinţit Cuvântul Tatălui, mântuindu-te de duhurile răutăţii. Aceluia făcându-te următoare, te-ai umplut de darurile Preasfântului Duh.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Umplându-te de ape făcătoare de viaţă din fântâna cea îndestulată a Stăpânului, Cel Ce S-a arătat pe pământ pentru milostivire, ai uscat râurile cele tulburi ale păcatului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Lăudămu-te, Fecioară, ca pe o Maică a Celui din Fire Ziditor; căci firea oamenilor cea greşită o ai împăcat cu Dumnezeu, Preacurată Stăpână, Născătoare de Dumnezeu. Continuă să citești →

ACATISTUL SFINTEI MIRONOSIŢE MARIA MAGDALENA CEA ÎNTOCMAI CU APOSTOLII

magdalini

ACATISTUL SFINTEI MIRONOSIŢE MARIA MAGDALENA CEA ÎNTOCMAI CU APOSTOLII

Troparul Sfintei Mironosiţe, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena, glasul 1:

Lui Hristos, Cel ce pentru noi S-a născut din Fecioară, cinstită Marie Magdalena, ai urmat şi ai păzit îndreptările şi legile Lui. Pentru aceasta, astăzi, preasfinţită pomenirea ta prăznuind, te lăudăm cu credinţă şi te cinstim cu dragoste.

Condacul 1

Lui Hristos al tău, pe Care duhovniceşte L-ai iubit, I-ai urmat, cea pregătită de Domnul spre propovăduire, Sfântă Maria Magdalena; pentru aceasta cu dragoste te lăudăm în cântări şi te rugăm pe tine, ca ceea ce ai mare îndrăzneală către Domnul, din toate nevoile cu rugăciunile tale să ne izbăveşti, ca pururea bucurându-ne să strigăm ţie: Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească L-ai propovăduit pe Preadulcele Iisus! Continuă să citești →

27 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN CERURI A ARHIMANDRITULUI SOFRONIE SAHAROV: Când harul e cu tine, nu mai vezi defectele altora.

27 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN CERURI

A ARHIMANDRITULUI SOFRONIE SAHAROV

 

„Nimenea pe acest pământ nu poate fugi de suferinţe; şi deşi suferinţele trimise de Domnul nu sânt mari, oamenii şi le închipuie mai presus de puterile lor şi sânt zdrobiţi de ele. Aceasta se întâmplă din pricină că nu-şi smeresc sufletul şi nu se încredinţează voii lui Dumnezeu. Însă Domnul Însuşi îi călăuzeşte cu harul Său pe cei ce se predau voii lui Dumnezeu şi duc toate cu tărie, pentru Dumnezeul pe Care atâta l-au iubit şi împreună cu Care pururea se proslăvesc. Cu neputinţă este a scăpa de necaz pe lumea aceasta, însă cel ce se predă voii lui Dumnezeu duce cu uşurinţă necazul, văzându-l; ci punându-şi în Domnul credinţa, aşa trece necazul său.„

„Pentru ca cineva sa faca misiune in mod ortodox trebuie sa aiba inaun­trul lui pe Duhul Sfant. Dar trebuie sa detina si cultura locului in care se gaseste. Atunci se poate darui celorlalti.”

„Trei lucruri nu înţeleg: 1) o credinţă adogmatică, 2) un creştinism nebisericesc, 3) un creştinism fără nevoinţă. Şi aceste trei: Biserica, dogma şi ascetica (adică nevoinţa creştină) sunt pentru mine un tot al vieţii.” – Scrisoare către D. Balfour, 21 August 1945.

„Dacă este să lepezi Simbolul Credinţei ortodoxe şi experienţa nevoinţei agonisită prin veacuri de viaţă în Hristos, atunci din cultura ortodoxă nu mai rămâne decât grecescul [glas] minore şi tetrafonia rusă.” – Scrisoare către D. Balfour.

„O trasatura a dragostei celei mari catre Hristos este aceea ca nu poate coexista cu desfatarile trupesti in general si, mai intai de toate, cu cele mai puternice decat toate, cele erotice. Mintea omului, sub actiunea dragostei celei catre Dumnezeu, se desprinde de pamant si renunta la orice imagine pamanteasca, in timp ce legatura trupeasca raneste profund sufletul tocmai prin aceste imagini. Cunoastem ca multi abordeaza acest subiect intr-un mod cu totul diferit. Dar oare cuvantul Scripturii: „Nu va ramane Duhul meu pururea in oamenii acestia, pentru ca sunt numai trup” (Fac. 6, 3) nu se refera la ei?”

Din „Asceza si contemplatie” Sf. Man. a Cinstitului Inaintemergator, Essex -Anglia, 1996, pg 66)

„(Multi) ignora insa adevarata esenta a crestinismului. Crestinismul implica suferinta; dar prin suferinta patrundem in tainele fiintei. Suferinta face cu putinta intelegerea umanitatii si libertatii noastre. Curajul (duhovnicesc) se naste dintr-o credinta statornica in Hristos-Dumnezeu. Aruncarea noastra in necunoscut inseamna a avea incredere in Dumnezeu, parasirea nadejdii in mai-marii pamantului si hotararea de a pleca in cautarea unei vieti noi in care locul cel dintai sa-I fie dat lui Hristos.

Numai printr-o masura inca si mai coplesitoare a harului, aratata in iubirea de vrajmasi, devine mintea noastra inrudita cu Dumnezeu. Rugaciunea e ca o mana puternica ce se tine cu tarie de haina lui Dumnezeu, in tot timpul si in tot locul: in zarva multimii, in clipele placute de odihna, in ragazurile de singuratate. Este vital sa ne salasluim in rugaciune spre a contracara influenta distructiva si persistenta a lumii exterioare.”

 

Legături:

Viaţa Arhimandritului Sofronie Saharov

sofronie1Există fiinţe care, încă de la naştere, sunt mistuite de setea de absolut. Aceasta este o taină a persoanei umane şi a preştiinţei lui Dumnezeu. Născut la Moscova în 1896, într-o familie ortodoxă numeroasă, Părintele Sofronie este, cu siguranţă, una dintre acestea. Încă din fragedă vârstă a fost tulburat de marile întrebări metafizice. Foarte curând avea să conştientizeze caracterul tragic al existenţei umane, prin intermediul marii literaturi ruse şi de asemenea, prin intermediul istoriei care îmbrăca formele absurde ale Războiului şi ale eshatologiei sângeroase a Revoluţiei din Octombrie. Deşi ofiţer în trupele de geniu, părintele Sofronie nu a mers pe front. Avea să fie închis însă, de două ori, de poliţia bolşevică la închisoarea moscovită Liubianka. Continuă să citești →

Sfântul Nicolae Velimirovici: RUGĂCIUNE PENTRU VRĂJMAŞI

Sf. Nicolae Velimirovici:

RUGĂCIUNE PENTRU VRĂJMAŞI

Doamne binecuvântează pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem! Vrăjmaşii m-au împins şi mai mult spre Tine, în braţele Tale, mai mult decât prietenii. Aceştia m-au legat de pământ şi mi-au răsturnat orice nădejde spre pământ. Vrăjmaşii m-au făcut străin faţă de împărăţiile pământeşti şi un locuitor netrebnic, faţă de pământ. Precum o fiară prigonită, aşa şi eu, prigonit fiind, în faţa vrăjmaşilor, am aflat un adăpost mai sigur, ascunzându-mă sub cortul Tău, unde nici vrăjmaşii, nici prietenii, nu pot pierde sufletul meu.
Doamne, binecuvântează pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem. Ei au mărturisit în locul meu păcatele mele în faţa lumii. Ei m-au biciuit, când eu m-am cruţat de biciuire. Ei m-au chinuit atunci când eu am fugit de chinuri. Continuă să citești →

SFÂNTUL ISIDOR PELUSIOTUL DESPRE IUBIREA DE ARGINŢI

30

ORNAM1

Boala cea cumplită şi anevoie de vindecat a iubirii de câştig nu se curmă altfel decât dacă cel stăpânit de ea se depărtează de gândul că va găsi câştig acolo unde i se pare lui… fiindcă, de fapt, va găsi foarte mare pagubă. Iar dacă cineva nu crede ce spun eu, are tot temeiul să creadă ceea ce spune Dumnezeiescul Judecător, Care a zis: Ce folos este omului dacă va câştiga lumea întreagă, iar sufletul său îl va pierde? (Mt. 16, 26). Dacă va înceta, puţin câte puţin, să adune şi va începe să împartă altora, se va întoarce la sănătatea desăvârşită. 

(Cuviosul Isidor Pelusiotul, Cum să biruim iubirea de arginți, Editura Sophia, București, 2013, p. 105)

Dacă, văzând că te îneci în bogăţia nedreaptă, te vei socoti fericit, iar pe cei ce filosofează, văzându-i că se luptă cu sărăcia cum s-ar lupta cu o fiară cumplită, să ştii că ceea ce crezi despre ei păţeşti de fapt tu. Iar dacă nu simţi așa, nu este de mirare, fiindcă și îndrăciții, făcând în nebunia lor ceea ce fac, se fericesc pe sine, iar pe cei sănătoşi îi batjocoresc.

Toţi cei ce pun deoparte şi strâng bogăţii sunt săraci, şi chiar mai rău decât toți săracii, fiindcă vor fi aruncaţi în mormânt goi ca hoiturile aruncate în drum. 

(Cuviosul Isidor Pelusiotul, Cum să biruim iubirea de arginți, Editura Sophia, București, 2013, p. 128)

Dintre oamenii iubitori de agonisire şi asupritori, unii ştiu că păcătuiesc, pe când alţii habar nu au că păcătuiesc fară vindecare. Fiindcă a nu simţi boala de care eşti cuprins este o mare nesimţire, care se încheie prin nesimţirea și omorârea sufletească desăvârşită. De aceea, pentru aceştia trebuie mai ales să ne pară rău, fiindcă a face răul este lucru mai vrednic de jale decât a îndura răul. Cei ce fac răul sunt ameninţaţi de cea mai mare primejdie, pe când paguba celor ce-l suferă priveşte numai averea. Pe lângă asta, cei ce fac răul nu simt îndoita lor omorâre, fiindcă înţelegerea lor este nedesăvârşită, pruncească. Copiii foarte mici nesocotesc lucruri cu adevărat de speriat, vârându-şi adesea mâinile în foc; în schimb, văzând o mască goală, o nălucă, se înspăimântă şi se cutremură. Ceva asemănător se întâmplă şi cu iubitorii de agonisire: temându-se de sărăcie, care nu este de temut, ci mai degrabă slujeşte drept prilej pentru paza gândurilor şi cugetarea smerită, pun mare preţ pe bogăţia nedreaptă, care e mai cumplită decât focul, fiindcă preface în pulbere şi gândurile, şi nădejdile celor care o au. 

(Cuviosul Isidor Pelusiotul, Cum să biruim iubirea de arginți, Editura Sophia, București, 2013, p. 104)

Aproape oricare altă patimă îşi are treapta vârstei sale depline, ca să zic aşa; cunoaşte şi o vreme a împuţinării puterilor, cunoaşte şi saţ, ajunge singură la sfârşit — însă cumplita dragoste de multa agonisire, nefiind înnăscută, ci adusă în suflet de undeva din afară, nu cunoaşte istov, nu ştie de veselie, nu i se împuţinează puterile, nu se satură, ci întotdeauna se străduie să devină mai tânără şi mai samavolnică. Întrucât, nu cu alte patimi, ci cu sine însăşi se întrece, şi se sileşte să se biruie pe sine. Mai degrabă va atinge cineva ceea ce este de neatins decât să simtă saturare această patimă; tocmai de aceea, socotind câştigul – nu ştiu de ce – drept împuţinare şi micşorare, înteţeşte foc tot mai mare, care, zic unii, s-a atins şi de sufletul tău. Aşadar, stinge-l mai repede — iar dacă nu-l vei stinge, şi aici vei duce viață care nu seamănă a viață, și dincolo vei fi tras la grea răspundere.

(Cuviosul Isidor Pelusiotul, Cum să biruim iubirea de arginți, Editura Sophia, București, 2013, p. 121)