Arhive categorii: ORTODOXIE

Sf. Ioan de Kronstadt: „TEME-TE DE RĂU CA DE FOC!”

Teme-te de rău ca de foc”

 

Sf_Ioan

Teme-te de rău ca de foc. Nu îl lăsa să îţi atingă inima chiar dacă pare drept sau cinstit. Indiferent de circumstanţe, nu îl lăsa să intre în tine. Răul este întotdeauna rău. Uneori răul se prezintă ca o strădanie spre slava lui Dumnezeu sau ca ceva cu intenţii bune către aproapele tău. Chiar în aceste cazuri, nu te încrede în această simţire. Este o strădanie greşită şi nu este însufleţită de înţelepciune. În schimb, lucrează pentru alungarea răului de la tine. Răul, oricât de inocent se arată, încalcă iubirea îndelung-răbdătoare a lui Dumnezeu, care este slava Lui cea dintâi. Iuda a trădat pe Domnul său pentru 30 de arginţi pretextând ajutorarea săracilor. Păstrează în minte că duşmanul urmăreşte continuu moartea ta şi atacă mai violent când nu te aştepţi. Răul lui este fără sfârşit. Nu lăsa ca mândria şi iubirea de bunurile materiale să te atragă de partea lui.

Când simţi mânie împotriva cuiva, crede din toată inima ta că este un rezultat al lucrării diavolului în inima ta. Încearcă să îl urăşti pe el şi faptele lui şi te va lăsa. Nu îl accepta ca pe o parte din tine şi nu îi da dreptate. Ştiu asta din experienţă. Diavolul se ascunde în spatele sufletelor noastre şi noi gândim orbeşte că acţionăm de unii siguri. Apoi, susţinem lucrarea diavolului ca pe ceva care face parte din noi. Uneori gândim că mânia este o reacţie dreaptă la ceva rău. Dar însăşi ideea că o patimă poate vreodată să fie dreaptă este o minciună totală şi de moarte. Când cineva este mânios pe tine, aminteşte-ţi că acest simţământ rău nu este de la el. Este doar înşelat de diavol şi este un instrument ce suferă în mâna lui. Roagă-te ca vrăjmaşul să-l părăsească şi ca Dumnezeu să-i deschidă ochii sufleteşti, care au fost întunecaţi de duhul cel rău. Roagă-te lui Dumnezeu pentru toţi oamenii robiţi de patimi pentru că vrăjmaşul acţionează în inimile lor. Poate tu urăşti pe aproapele tău, îl dispreţuieşti, nu vrei să-i vorbeşti cu calm şi cu afecţiune, pentru că el a fost ignorant, arogant sau dezgustător în vorbirea sau purtarea sa. Îl poţi dispreţui pentru că fost plin de sine sau mândru sau nerespectuos. Dar tu trebuie să fi mustrat mai mult decât el. „Doctore, vindecă-te pe tine însuţi!” (Luca 4: 23). Aşadar: Învăţătorule, învaţă-te pe tine însuţi. Acest fel de mânie este mai rea decât orice rău. Cum poate fi alungat răul de un alt rău? Continuă să citești

Lucrarea Sfântului Duh – Sfântul Ioan de Kronstadt

 Lucrarea Sfântului Duh – Sfântul Ioan de Kronstadt

Duhule Sfinte, Facatorule de viata, Unul fiind din Sfânta Treime,

Tu esti viata si cuviinta, frumusetea tuturor fapturilor vii si neînsufletite,

Tu esti culoarea si mireasma plantelor,

Tu esti respiratia tuturor fiintelor organice si anorganice, fiindca Tu pricinuiesti rodirea, hranirea în plante, în arbori si în arbusti.

Tu uzi roadele si le aduci la pârguire prin razele de soare,

Tu luminezi prin soare, luna si stele,

Tu pricinuiesti vânturile în vazduh si valurile în râuri, mari si lacuri,

Tu le îmblânzesti, Tu pricinuiesti tunetele si fulgerele în crugul ceresc. Continuă să citești

19 decembrie: Sfântul Mucenic Bonifatie și Sfânta Aglaida, Italia

Sfântul Mucenic Bonifatie și Sfânta Aglaida, Italia

(19 decembrie)

1. Sf Mc Bonifatie 21.1

Acesta slujea la Roma unei femei bogate și desfrânate, pe nume Aglaida, viețuind cu dânsa în necurății și fărădelegi. Ei erau amândoi păgâni.

Odată, Aglaida voi să aibă în casa sa moaștele unui sfânt, spre a fi ferită de rele și de aceea îl trimise pe slujitorul ei în Asia ca să afle și să dobândească ceea ce voia.

Bonifatie luă cu sine mai mulți robi și mulțime de aur și, mai înainte de a se despărți de Aglaida, zise către dânsa:

– De nu voi putea afla vreun mucenic și vor aduce la tine în schimb trupul meu muncit pentru Hristos, oare îl vei primi cu cinste, doamna mea?

Aglaida râse de dânsul și astfel se despărțiră.

Sosind în cetatea Tars, sfântul Bonifatie văzu mulțime de creștini dați la chinuri: pe unii cu picioarele tăiate, pe alții cu mâinile scurtate, pe alții cu ochii scoși, pe alții spânzurați, pe alții munciți cu alte feluri de chinuri. Atunci inima lui Bonifatie se schimbă, se pocăi pentru viața sa păcătoasă și începu a plânge. Apoi, intrând în mijlocul creștinilor, prinse a strigă:

– Și eu sunt creștin! Continuă să citești

19 decembrie: Sfântul Mucenic Timotei din Mauritania, Africa

Sfântul Mucenic Timotei din Mauritania, Africa

(19 decembrie)

2. Sf Mc Timotei, Mauritania, Africa 1.1Miniatură din Menologion-ul (Mineiul) împăratului Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025), săvârșită în anul 985 la Constantinopol

Fiind prins de prigonitori, sfântul Timotei mărturisi că este creştin. Iar după ce a fost chinuit mult, fu aruncat în foc și astfel își dădu sufletul în mâinile Domnului. Sinaxarele păstrează locul pătimirii sale ca fiind Mauritania, aflată în nord-vestul Africii.

Sursa: http://sfintisiicoane.wordpress.com/2014/12/19/sfantul-mucenic-timotei-din-mauritania-africa-19-decembrie/

19 decembrie: Sfântul Mucenic Polieuct din Cezareea

Sfântul Mucenic Polieuct din Cezareea

(19 decembrie)

2. Sf Mc Polieuct, Cezareea, Israel 1.1Miniatură din Menologion-ul (Mineiul) împăratului Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025), săvârșită în anul 985 la Constantinopol

Sfântul Polieuct fu supus la felurite chinuri, iar mai apoi fu aruncat în foc în Cezareea şi aşa îşi primi sfârşitul.

Din păcate, nu am aflat de care ținut al Cezareei este vorba, cel al Palestinei (Israelul de astăzi) sau al Capadociei (Turcia).

Sursa: http://sfintisiicoane.wordpress.com/2014/12/19/sfantul-mucenic-polieuct-din-cezareea-19-decembrie/

ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOS DANIIL SIHASTRUL (18 decembrie)

1_5_1

ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOS DANIIL SIHASTRUL

Troparul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, glasul al 8-lea:

Întru tine, Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că luând crucea, ai urmat lui Hristos şi lucrând ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta, cu îngerii împreună, se bucură, Cuvioase Părinte Daniil, duhul tău.

Condacul 1

Iubitorului de rugăciune şi de viaţă sihăstrească, înţeleptului povăţuitor pe calea mântuirii, celui ce este laudă sihaştrilor şi bucuria credincioşilor, cu dragoste să-i strigăm: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!

Icosul 1

Făcătorul îngerilor şi al oamenilor te-a chemat pe tine ca să preamăreşti cu viaţa ta de înger în trup numele Preasfintei Treimi, iar tu lepădând grija cea lumească, ca o rază prealuminoasă a Soarelui Dreptăţii ţi-ai făcut viaţa ta, iar noi, luând aminte la sfintele tale nevoinţe, cu smerenie şi bucurie rostim unele ca acestea: Continuă să citești

Cuviosul Daniil Sihastrul – purtător de Hristos şi mare dascăl al liniştii şi rugăciunii lui Iisus

Chilia lui Daniil Sihastrul - Wikipedia

Pentru sfinţenia vieţii sale, Cuviosul Daniil Sihastrul s-a dovedit din tinereţe purtător de Hristos şi mare dascăl al liniştii şi rugăciunii lui Iisus. În timpul vieţii sale nu era în Moldova alt sihastru şi duhovnic mai vestit, nici alt lucrător şi dascăl al rugăciunii mai iscusit decât el. De aceea, toţi egumenii şi duhovnicii din nordul Moldovei, ca şi dregătorii din sfatul ţării, îl aveau de părinte duhovnicesc.

Urmând exemplul vieţii sale, numeroşi călugări iubitori de linişte din chinovii se retrăgeau în pustie, cu binecuvântarea Cuviosului Daniil, şi deveneau sihaştri şi lucrători sporiţi ai rugăciunii lui Iisus. Astfel, acest mare ascet al Moldovei avea prin mănăstiri şi sate numeroşi fii duhovniceşti, iar prin munţi şi prin codri avea peste o sută de ucenici sihaştri care se nevoiau în plăcere de Dumnezeu, după sfatul său. Aşa a creat Sfântul Daniil Sihastrul în Moldova o mare mişcare isihastă, aproape fără egal, înnoind astfel, pentru multă vreme, viaţa duhovnicească prin mănăstiri şi schituri şi ridicând o întreagă generaţie de sihaştri şi rugători ai neamului. Continuă să citești

ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH MODEST, ARHIEPISCOPUL IERUSALIMULUI (18 decembrie)

Sf Ierarh Modest 18 dec

ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH MODEST, ARHIEPISCOPUL IERUSALIMULUI

Troparul Sfântului Ierarh Modest, Arhiepiscopul Ierusalimului, glasul al 4-lea:

Petrecând, înţelepte, viaţa ta cu cuvioşie, te-ai împodobit cu veşmântul cel luminat al arhieriei, sfinţite nevoitorule Modest. Drept aceea, şi nevoindu-te prea cu osârdie, Părinte, acum întru veselie împreună cu Hristos te bucuri, rugându-te pentru noi toţi, care te lăudăm pe tine.

Condacul 1

Pe ierarhul şi Mucenicul lui Hristos, pe marele Modest, veniţi, credincioşi, la preacinstita lui pomenire, să-l lăudăm cu dumnezeieşti cântări, că, fiind plin de dragoste de Dumnezeu şi de toată făptura Lui, s-a făcut plin de darul tămăduirii a toată boala animalelor celor necuvântătoare. Prin aceasta fiind nouă, oamenilor, mare ajutor în necazuri şi nevoile noastre, al celor ce-l rugăm cu credinţă şi cu smerită mulţumire îi cântăm: Bucură-te, Sfinte Modest, lauda ierarhilor şi a mucenicilor!

Icosul 1

Din părinţi binecredincioşi fiind născut, dăruit lor de Dumnezeu la bătrâneţe prin rugăciune, ca pe Samuil cel de demult Anei, lucru minunat care ne îndeamnă pe noi credincioşii a lăuda pe Dumnezeul minunilor, iar către tine, Sfinte Modest, a zice unele ca acestea: Continuă să citești

ACATISTUL SFÂNTULUI MUCENIC SEBASTIAN (18 decembrie)

Agios_Sevastianos

ACATISTUL SFÂNTULUI MUCENIC SEBASTIAN

Troparul Sfântului Mucenic Sebastian, glasul al 4-lea:

Cu roşeala sângiuirilor tale vopsindu-ţi haina pătimirii, te-ai îmbrăcat ca şi cu o porfiră, lăudate Sebastiane. Pentru aceasta te-ai sălăşluit împreună cu Hristos întru Împărăţia cea de sus şi fără de sfârşit, împreună cu cei ce au pătimit cu tine şi au primit cununi, înţelepte. Cu care împreună dănţuind, pomeneşte-ne totdeauna şi pe noi.

Condacul 1

Cu cunună de virtuţi ţi-ai împodobit sufletul, Sfinte Mucenice Sebastian, şi, răbdând durerea săgeţilor omorâtoare de trup, ai primit cu bucurie mucenicia şi te-ai înălţat de la cele trecătoare la cele veşnice, slăvind pe Dumnezeu şi cântând: Aliluia!

Icosul 1

Sfinte Sebastian, viteaz ai fost şi nu te-ai temut de durerile muceniciei, ci arzând de iubire pentru Hristos, singur ţi-ai mărturisit credinţa descoperind tuturor fericirea de a fi al lui Hristos; iar noi te cinstim cântând: Continuă să citești

DANIIL SIHASTRU – 18 decembrie (VIAŢA, SLUJBA)

Daniil Sihastrul

În vremile vechi, se zice că mai lţi călugări evlavioşi, care se strânseseră într-un loc singuratic şi înconjurat cu păduri străvechi, clădiseră o mănăstire. Ei îşi durară mănăstirea din bârne groase din stejar trainic în apropierea şi spre asfinţit de satul Vicovul de Sus, pe locurile lui şi o închinară Sfântului Laurenţiu.

Călugării se rugau lui Dumnezeu Sfântul pentru iertarea păcatelor lor şi ale oamenilor. Ca să-şi agonisească cele puţine, însă cu totul trebuincioase pentru nevoile vieţii, lucrau fel de fel de meşteşuguri.

Dintre aceşti vrednici părinţi era ieromonahul Daniil, cel mai evlavios şi iscusit. Şi el se îndeletnicea cu cioplirea de linguri din lemn de paltin.

Lingurile le vindea prin satele învecinate şi aşa îşi agonisea el puţina pâine cea de toate zilele. Cele ce-i mai rămâneau de prisos de la vânzarea lucrului mâinilor lui şi din cele ce-i aduceau bunii creştini ca răsplată pentru sviştănii, dezlegări, cărţile lui Lazăr, cetanii ş.a. împărţea săracilor, văduvelor şi orfanilor. Era un adevărat părinte duhovnicesc! Continuă să citești

18 decembrie: Sfântul Simeon de Verhotur, Siberia, Rusia

Sfântul Simeon de Verhotur, Siberia, Rusia

(18 decembrie)

3. Sf Simeon de Verhotur 70

Acesta s-a născut în jurul anului 1607 în Rusia, într-o familie de oameni de seamă și foarte evlavioși care si-au dat din plin osteneala pentru ca fiul lui să aibă o educație aleasă și să devină un creștin destoinic.

De la fragedă vârstă, sfântul Simeon își întoarse fața de la grijile și desfătările lumești, pentru ca în vremea tinereții să crească într-însul dorința de a se înstrăina de locul său natal pentru a-și putea închina viața lui Dumnezeu. Continuă să citești

ACATISTUL SFÂNTULUI PROOROC DANIEL (17 decembrie)

17 dec Sf Prooroc Daniil

ACATISTUL SFÂNTULUI PROOROC DANIEL

Troparul Sfântului Prooroc Daniel, glasul al 2-lea:

Mari sunt faptele credinţei, în izvorul văpăii, ca într-o apă de odihnă, Sfinţii trei tineri s-au bucurat şi Proorocul Daniel leilor păstor, ca unor oi, s-a arătat. Pentru rugăciunile lor, Hristoase Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi.

Condacul 1

Vas ales al lui Dumnezeu şi sfeşnic al Luminii Celei neapropiate te-ai arătat lumii, Sfinte Proorocule Daniel, învrednicindu-te prin viaţa sfinţită a prooroci cele viitoare. Pentru aceasta, ca pe un iconom al tainelor dumnezeieşti şi organ al Duhului Sfânt, te cinstim pe tine, cântând: Aliluia!

Icosul 1

Născut din neam regesc în Vitora de sus, ai fost dus rob de mic copil din Iudeea în Babilon, împreună cu Ioachim, împăratul Iudeii. Iar darul lui Dumnezeu s-a revărsat din fragedă vârstă în inima ta. Prin minunata judecată ai izbăvit de moarte pe femeia lui Ioachim, Suzana cea curată, din mâinile judecătorilor nedrepţi şi desfrânaţi. Pentru aceasta strigăm ţie:
Bucură-te, revărsat de zori al înţelepciunii;
Bucură-te, din pruncie dăruit cu cinstea bătrânilor;
Bucură-te, ştiutor al celor ascunse;
Bucură-te, cumpănă a dreptăţii dumnezeieşti;
Bucură-te, arc întins de dreapta lui Dumnezeu;
Bucură-te, rază purtătoare de lumină cerească;
Bucură-te, stâlp al fecioriei şi al întregii înţelepciuni;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor ce-şi pun nădejdea în Domnul;
Bucură-te, că legea Lui s-a arătat în inima ta vieţuind;
Bucură-te, făclie risipind întunericul necunoştinţei;
Bucură-te, că descoperi şi ruşinezi tot sfatul viclean;
Bucură-te, flacără a Duhului ce arzi pe slujitorii patimilor;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite! Continuă să citești

ACATISTUL SFÂNTULUI DIONISIE DIN ZAKYNTHOS (17 decembrie)

Ο-άγιος-Διονύσιος

ACATISTUL SFÂNTULUI DIONISIE DIN ZAKYNTHOS

Condacul 1

Cu flori de cântări împodobim prea cinstită prăznuirea ta, Sfinte Dionisie, căci din florile gândurilor dumnezeieşti împletindu-ţi cununa înţelepciunii, de alunecarea în păcatul lui Adam te-ai izbăvit şi în raiul înţelegător al inimii ai săltat cu gând smerit în cântări îngereşti de: Aliluia!

Icosul 1

Din pământul cel binecuvântat de rugăciune al familiei tale ai răsărit ca o mlădiţă smerită; fiind adăpat cu apele cele dulci ale înţelepciunii celei de sus, ca un nor înţelegător ai slobozit apa cunoştinţei de Dumnezeu, iar acum veseleşti inimile cele însetate de mântuire, ale celor ce îţi aduc picături de laude ca acestea:

Bucură-te, mlădiţă binecuvântată cu darurile Cuvântului;
Bucură-te, pom duhovnicesc lângă izvoarele Duhului; Continuă să citești

17 decembrie: SFÂNTUL PROOROC DANIEL (Viața, Canonul)

Viaţa şi nevoinţele Sfântului Prooroc DANIEL care se prăznuieşte de către Sfânta Biserică în ziua de 17 decembrie 

Mari sunt isprăvile credinţei; în izvorul văpăii, ca într-o apă de odihnă, sfinţii trei tineri s-au bucurat şi Prorocul Daniel leilor păstor ca unor oi s-a arătat.  Pentru rugăciunile lor, Hristoase Dumnezeule, miluieşte-ne pre noi[1]. 

Canon de rugăciune către Sfântul Prooroc Daniel

Troparul Sfântului Prooroc Daniel şi al Sfinţilor trei Tineri: Anania, Azaria şi Misail, glasul al 2-lea:

Mari sunt faptele credinţei; că în mijlocul izvorului văpăii, ca într-o apă de odihnă sfinţii trei Tineri s-au bucurat şi Proo­rocul Daniel păstor leilor ca unor oi s-a arătat. Pentru rugăciunile lor, Hristoase Dum­nezeule, miluieşte-ne pe noi.

Cântarea 1, glasul al 8-lea

Irmosul:

Cântare să înălţăm, po­poarelor, Minunatului Dumnezeu, Cel Ce a scos din robie pe Israel, care-I cânta cântare de biruinţă şi striga: să cântăm Ţie, Singurului Stăpân al nostru.

Stih: Sfinte Proorocule Daniel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mântuitorule, Făcătorule de bine a toate, Pricinuitorule al bunătăţilor, luminează mintea mea cu Raza cea purtătoare de Lumină, Iubitorule de oameni, ca să laud pomenirea cea mărită a Proorocului Tău Daniel.

Stih: Sfinte Proorocule Daniel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un revărsat de zori al în­ţelepciunii răsărind, înţelepte, ai mântuit pe Suzanacea curată, care era mai înainte în primej­die; că Dumnezeu te-a ridicat pe tine ştiutor al celor ascunse, ca să osândeşti pe bătrânii cei răi.

Stih: Sfinte Proorocule Daniel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Urmaşii lui Avraam înce­pând a se deprinde cu frica lui Dumnezeu, vitejeşte au lepădat mâncarea cea împotriva Legii şi hrănindu-se cu dragostea cea Dumnezeiască a dreptei cinstiri de Dumnezeu, spre mai mare mărire s-au înălţat.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Munte Înţelegător ai văzut, Sfinte Daniel, Preasfinţite, pe Ceea ce Singură este Fiică Preacurată, puru­rea Fecioară, din care s-a tăiat Piatra Cea din capul unghiului şi toată înşelăciunea a fost zdrobită.

Continuă să citești

17 decembrie: Cuvioşii Atanasie, Nicolae şi Antonie, ctitorii Mănăstirii Vatopedi

Cuvioşii Atanasie, Nicolae şi Antonie, ctitorii Mănăstirii Vatopedi

17 decembrie

3 ctitori vatoped

Conform tradiţiei, ctitorii Sfintei Mănăstiri Vatopedi sunt consideraţi boierii de viţă nobilă Athanasie, Nicolae şi Antonie[1]. Aceştia au venit în Sfântul Munte la mijlocul secolului al X-lea[2], în vremea construirii Sfintei Mănăstiri Marea Lavră, în preajma ctitorului, Cuviosul Athanasie Atonitul, care a formulat şi tipicul noului aşezământ[3]. Ascultând de îndemnul marelui Cuvios, au reconstruit şi reînfiinţat Sfânta Mănăstire Vatopedi, care fusese pustiită de piraţi[4]. Cei trei cuvioşi sunt înfăţişaţi în icoane ca fraţi după trup[5], bogaţi[6], monahi[7] şi ctitori[8].

Aceşti trei cuvioşi veniseră în Sfântul Athos cu scopul de a construi o mănăstire. Faima Cuviosului Athanasie îi atrăsese şi pe ei aşa cum atrăsese și pe alţii, veniţi din multe părţi. I-au propus, bineînţeles, să rămână alături de el, oferindu-i şi cele 9000 de nómisme (monede) de aur pe care le aduseseră cu ei în acest scop[9]. Cuviosul Athanasie le-a spus, însă: „S-a dat împăratului Nichifor să fie ctitor al acestei mănăstiri [Marea Lavră]. Dar dacă doriţi să zidiţi mănăstire, iată, Mănăstirea Vatopedi este pustie. Reînnoiţi-o pe aceasta şi veţi avea plată de la Domnul”[10]. Continuă să citești