PREDICA PĂRINTELUI CALISTRAT LA
DUMINICA DUPĂ BOTEZUL DOMNULUI
“De atunci a inceput Iisus a propovadui si a zice: Pocaiti-va ca s-a apropiat Împaratia cerurilor”. (Matei 4, 17)
*
*
Sursa: http://prediciaudio.wordpress.com/
(2012)
Iubiți frați și surori întru Domnul,
Dacă în duminica dinaintea Botezului Domnului…și prima din an…Evanghelia zilei a vorbit despre pocăință…în duminica de după Botez [Mt. 4, 12-17]…pocăința e mărturisită, de Însuși Domnul, ca pregătire pentru Împărăția Cerurilor [v. 17].
Și cel care vrea să simtă și să înțeleagă lucrarea lui Hristos Dumnezeu în persoana sa, ieri și azi, are nevoie de pocăință, de curățire de sine…pentru ca să fie iradiat de slava Lui.
Așa stând lucrurile…pocăința, pentru un ortodox, nu e ceva anost…nu e cevamohorât, lipsit de bucurie…ci, dimpotrivă, e o sinceritate din toată inima, o descărcare a durerilor și a neîmplinirilor în fața Lui…care înseninează…întremează…bucură…luminează mintea și inima…
Și acolo unde bucuria nu se naște din pocăință…e semn că nu există pocăință reală…
Dar unde pocăința, vederea de sine și osândirea de sine…văd lucrurile așa cum suntîn ființa noastră…și în fața lui Dumnezeu nu căutăm să ne îndreptățim în niciun fel pentru ce am făcut…Dumnezeu coboară lina Sa iertare, bucurie, milostivire…care ne face să fim duioși cu alții…înțelegători…
Simțirea curată față de alții, adică duioșia, e consecința directă a duioșiei cu care ne iartă Dumnezeu.
Și dacă Dumnezeu nu ne învață ce înseamnă iertarea…prin iertările Lui cele multe și prea-prea-preamilostive, făcute în taina ființei noastre….nici Scriptura, nici Sfinții Părinți, nici mersul la Biserică, nici faptele noastre bune nu ne pot învăța iertarea șimila…așa cum mila Lui ne învață în mod direct… Continuă să citești
Iubiți frați și surori întru Domnul,
ce vă spune icoana Sfântului Ioan de deasupra?
Pare a fi plin de o veselie avară, de pofta de stăpânire, de pofta de bani, ca unul îmbrăcat la modă și doritor să parvină…sau este interiorizat, cufundat în rugăciune și își poartă portul lui de bărbat, de bărbat Cuvios, Sfânt?
Căci dacă am privi cu atenție la Sfintele Icoane am vedea o profundă așezare duhovnicească și o pronunțată distincție socială a Sfinților.
Haina trebuie purtată cu o anumită stare interioară pentru ca să ne personalizeze. Învățăm asta cu timpul, dacă dorim…
Hainele de pe noi trebuie să prezinte ceva din noi, la prima impresie, pentru ca să fim plăcuți celor care ne văd. Celor care ne văd…și care au gusturi netrucate, nestricate…cărora le place naturalețea și măreția sufletească a persoanei.
Fiindcă îmbrăcămintea trebuie să-l trimită pe cel care ne vede la sufletul nostru… Continuă să citești
![]()
-2012-

Iubiți frați și surori întru Domnul,
înțelegem cât de necesară este în viața noastră apa…dacă suntem lăsați fără apă ore întregi…Dacă suntem lăsați să murim de sete și de foame…sub niște dărâmături, la un cutremur…sau într-un loc pustiu…sau aruncați, de o mână criminală, în vreo groapă sau locuință ermetică…
Și când înțelegem cât de importante sunt apa, mâncarea, sănătatea, iubirea în viața noastră…cât de importante sunt pentru viață…atunci când suntem privați de ele…suntem apți să înțelegem, prin luminarea lui Dumnezeu, cât de absolut importantă e apa harului, lumina lui Dumnezeu, pentru setea inimii noastre.
Deșertul este imaginea sufletului distrus, devastat de patimi.
Când ai făcut toate păcatele lumii, când ți-ai distrus viața prin răutate, prin lăcomie, prin nesimțire față de dramele altora…și rămâi singur…căzut la pat…și te simți ca o mașină stricată, abandonată, părăsită de toți…sau ca un pustiu dogorit de chinuri…atunci ai vrea măcar o oază de verdeață, o alinare, pe cineva care să te înțeleagă, să te creadă, să îți plângă de milă…să te scoată din pustiul neiubirii… Continuă să citești
În predica de anul acesta ne-am ocupat de două lucruri: în primele 30 de minute (prima parte) am comentat troparul și condacul praznicului, în următoarele 20 de minute și în a doua parte a predicii (adică a doua filă audio) am comentat rugăciunile de la Sfințirea Agheasmei celei Mari.
Inclusă în arhiva Praedicationes.
Preasfintitul Parinte CORNELIU, Episcopul Husilor:
“Semnul iubirii lui Dumnezeu, pruncul infasat si asezat in iesle” Luca 2,12

Scrisoare pastoralala sarbatoarea Nasterii Mantuitorului lumii, anul mantuirii 2011
+ CORNELIU
Prin Harul lui Dumnezeu, Episcop al stravechii Episcopii a Husilor,
Iubitorului de Hristos cler, tuturor vietuitorilor manastirilor si schiturilor si la toti dreptcredinciosii crestini,
Har, mila, pace si sanatate de la Iisus Mantuitorul nostru
Cel nascut pentru noi in Betleem, iar de la noi bucurie si binecuvantare!
“Taina cea din veci ascunsa, iar acum descoperita sfintilor Sai”, (Colos. 1, 26) prin venirea in aceasta lume a lui Dumnezeu, ne-a adunat iarasi in sfintele biserici spre a trai, ca in fiecare an “intalnirea noastra cu Cel Vesnic, Care la plinirea vremii” (Gal. 4, 4) si-a asumat conditia umana pentru a ne ridica din suferinta si tragedia instrainarii de Dumnezeu.
Vestea cea noua si unica sub soare, se descopera in vechea cetate a Betleemului, cand Mantuitorul lumii se naste din fecioara Maria spre a da semn nou, semnul iubirii nesfarsite a lui Dumnezeu fata de noi. Continuă să citești
„Iată Dumnezeul cel tare al mântuirii mele; nădăjdui-voi întru El şi nu mă voi înfricoşa, că izvorul puterii mele şi cântarea mea de laudă este Domnul Dumnezeu.” .
|
|
Preacucernici Părinţi, Slujitori ai Sfintelor Altare, Dreptmăritori Creştini, Iubitori ai Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, Primul gând care trebuie să ne străbată fiinţa, de fiecare dată când revenim la viaţă, într-o nouă zi binecuvântată de Dumnezeu, este gândul sfânt asupra lucrării Sale făcută dintru început: zidirea noastră, a fiecăruia dintre noi, în această frumuseţe a lumii văzute.
Începuturile existenţei noastre, ca făpturi alcătuite din trup şi suflet, au fost în Sfatul Sfintei Treimi, atunci când Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul şi asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul! Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie.”![]()
Peste o vreme de secole, acum aproape douăzeci şi cinci de veacuri, Sofocle, în scrierea sa Antigona, ne lăsa în chip profetic, pentru adâncă meditaţie cele câteva cuvinte de foc: „În lume-s multe mari minuni! Minuni mai mari ca omul nu-s!”.Această zidire – bărbat şi femeie – în toată plenitudinea ei, a preocupat spiritele alese ale omenirii. Să ne gândim la cele scrise de profetul David: „Când privesc cerurile, lucrul mâinilor Tale, luna şi stelele pe care Tu le-ai întemeiat, îmi zic: Ce este omul că-Ţi aminteşti de el? Sau fiul omului că-l cercetezi pe el? Micşoratu-l-ai pe dânsul cu puţin faţă de îngeri, cu mărire şi cu cinste l-ai încununat pe el. Pusu-l-ai pe dânsul peste lucrul mâinilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui.” Continuă să citești


Prăznuim astăzi Duminica dinaintea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos – numită şiDuminica Sfinţilor Strămoşi. Pentru aceea s-a şi citit astăzi – de la începutul Evangheliei Sfântului Apostol şi Evanghelist Matei – despre spiţa neamului Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Despre spiţa neamului Domnului a mai scris, în capitolul al treilea al Evangheliei sale, Sfântul Evanghelist Luca.
Niciun istoric din lume, scriind despre neamul vreunui om mare, nu a mers atât de mult în trecut, printre strămoşi, căutând pe cel dintâi dintre strămoşi, aşa cum au procedat cei doi evanghelişti, Matei şi Luca, atunci când au scris despre neamul lui Iisus Hristos, despre sfântul lui neam, despre care Proorocul Isaia zice: „Iar neamul Lui cine îl va spune?” (Isaia 3, 8).
„O scara uriaşă în văzduhul mântuirii noastre”
Sfântul Evanghelist Matei începe spiţa neamului sau genealogia lui Iisus Hristos de la Avraam şi o urcă până la Iisus Hristos. Iar Luca, începând de la Iisus Hristos, suie neamul Mântuitorului până la Dumnezeu. Citind aceste înşirări de neamuri ale Mântuitorului, ni se pare că vedem o scara uriaşă în văzduhul mântuirii noastre, o scară asemănătoare cu scara aceea din Sfânta Scriptură pe care a văzut-o în vis Patriarhul Iacob, şi pe care îngerii lui Dumnezeu se suiau la cer şi se coborau la pământ. Continuă să citești
PR. DORIN OCTAVIAN PICIORUŞ
Evanghelia zilei: Matei 1, 1-25…inclusă în Evanghelia după Matei, traducerea noastră.
Predica noastră are 28. 44 minute și e în format audio. Se poate downloada de aici.