Fragmente din Pastorala de Crăciun a PS Petroniu :

Sfânta Fecioară Maria, model în împlinirea poruncilor lui Dumnezeu

În Pastorala de Crăciun, Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, vorbeşte credincioşilor din eparhia pe care o păstoreşte despre „Sfânta Fecioară Maria, cea pe care Dumnezeu şi-a ales-o de Mireasă şi de Maică a Fiului Său, ea fiind vasul preacurat pe care omenirea l-a oferit lui Dumnezeu în vederea întrupării”.

Ierarhul Sălajului arată în Pastorala sa că „în faptul că Fiul lui Dumnezeu S-a născut din pântecele Sfintei Fecioare Maria avem dovada de necontestat că ea este cea mai neprihănită fiinţă de parte femeiască ce a trăit vreodată pe pământ, motiv pentru care a şi fost aleasă de Născătoare şi Maică a Fiului lui Dumnezeu. Dacă Sfântul Duh întruchipează sfinţenia divină, Fecioara Maria întruchipează sfinţenia umană”. PS Petroniu subliniază că „Dumnezeu Fiul numai pentru că avea din veci ca Părinte pe Dumnezeu Tatăl s-a putut face şi Fiu al unei Maici omeneşti Fecioară. Numai fiindcă era Fiu al unui Tată ceresc nu avea nevoie de un tată pământesc ori s-a putut face fiu omenesc al unei Maici Fecioară. Paternităţii Tatălui din sfera divină îi corespunde maternitatea Născătoarei de Dumnezeu în sfera omenească”. Continuă să citești →

PREDICĂ LA DUMINICA A 28-A DUPĂ POGORÂREA DUHULUI SFÂNT

din “Predici la duminici şi sărbători”

La fapta bună nu se caută rangul, starea şi neamul

Oare cântarea cea sfântă, pe care noi o cântăm, nu a întrunit laolaltă toate deosebitele noastre glasuri într-un cântec armonios?

Noi toţi, tineri şi bătrâni, săraci şi bogaţi, femei şi bărbaţi, robi şi stăpâni, noi toţi împreună intonăm o cântare.

Aşadar când noi ne-am adunat aici în casa Domnului, spre închinarea şi proslăvirea lui Dumnezeu, nu se mai face deosebire între rob şi stăpân, între bogat şi sărac, între stăpânitor şi supus, ci toată nepotrivirea vieţii cele obişnuite se alungă dintr-un loc sfânt, toţi împreună facem o singură ceată, toate glasurile gustă o singură slobozenie şi pământul aici urmează cerului.

Aşa de mare este înălţimea Bisericii!

Nu se poate zice, că aici deşi stăpânul cântă cu o mare voioişie, robul însă trebuie să fie mut, că deşi bogatul mişcă buzele sale, săracul este osândit la tăcere. Continuă să citești →

CUVÂNTUL SF. TEOFAN ZĂVORÂTUL

LA DUMINICA A 28-A DUPĂ RUSALII

Din “Tâlcuiri din Sfânta Scriptura pentru fiecare zi in an”
Sfantul Teofan Zavoratul, Ed. Sophia
Bucuresti, 1999

[Col. 1, 12-18; Lc. 14, 16-24].

„Mulţi chemaţi, puţini aleşi.” Chemaţi sunt toţi creştinii, iar aleşi, aceia dintre creştini au atât credinţă, cât si viaţă creştinească, în primele timpuri ale creştinismului, la credinţă oamenii erau chemaţi prin propovăduire; noi suntem chemaţi prin însăşi naşterea noastră si prin creşterea primită între creştini. Şi slavă lui Dumnezeu!

O jumătate din drum, adică intrarea în creştinism şi înrădăcinarea temeiurilor acestuia în inima noastră, ce are loc încă din copilărie, o străbatem fără nici o osteneală. Continuă să citești →

PREDICĂ LA DUMINICA A 28-A DUPĂ RUSALII A PR. DR. DORIN PICIORUŞ 

†

Iubiți frați și surori întru Domnul,

după praznicul fără bucurie…Evanghelia de azi [Lc. 14, 16-24] teoretizează pe marginea cinei fără participanți.

Pentru că o parte dintre oamenii religioși aflați în sinagogă nu s-au bucurat devindecarea demonizatei cocoșate de 18 ani…după cum la Cina cea prea mare a Împărăției lui Dumnezeu, cei chemați n-au vrut să vină din diverse motive puerile…și cu totul improprii chemării.

Și a cui și care chemare? Chemarea lui Dumnezeu la bucurie.

Pentru că Omul din parabola de astăzi, acest Preamilostiv, Care i-a chemat pe mulți…adică pe toți la Împărăție…S-a văzut refuzat de foarte mulți într-un mod pătimaș, prefăcut, mincinos… Continuă să citești →

PREDICĂ LA DUMINICA A XXVIII-A DUPĂ RUSALII

A PĂRINTELUI DORIN PICIORUŞ

(2010)

†

Iubiți frați și surori întru Domnul,

încă este loc în Biserică…și încă este loc în Împărăția lui Dumnezeu! Și aceasta a fost și este o veste preafericită pentru toți, pentru toate generațiile de oameni…

Pentru că e loc de mai mult, de mai bine, de mai frumos…în inimile noastre, în casele noastre, în Bisericile și Mănăstirile noastre, în țara noastră, în țările noastre ortodoxe și, cu atât mai mult, în cele neortodoxe, pe care trebuie să le silim, nu cu forța, ci prin exemplul nostru bun, ca să se schimbe prin apa Botezului și a noii vieți în Hristos Dumnezeu.

Pentru că încă avem nevoie de cizelare interioară și de o tot mai mare coeziune/înfrățire între noi și unire/comuniune între noi și Dumnezeu. Pentru că venirea la cina, la dipnonul Lui, la marea cină a Împărăției Sale înseamnă să ne facem capabili de a trăi bucuria lui Dumnezeu cu toată ființa noastră, încă de acum și această bucurie să o dăruim și altora. Continuă să citești →

PREDICĂ LA POMENIREA SFÂNTULUI IERARH NICOLAE, ARHIEPISCOPUL MIRELOR LICHIEI

 PR. DR. DORIN PICIORUŞ

Iubiți frați și surori întru Domnul,

Sfântul Nicolae, Părintele milostivirilor…este patronul duhovnicesc al platformei noastre, Teologie pentru azi, pentru că acum 5 ani de zile…începeam aceastălucrare învățătorească la nivel online tocmai în ziua sa de pomenire, pe 6 decembrie 2006.

A trecut timpul…și am înțeles că rolul nostru e acela de a dărui mai mult decât primim…că rolul nostru este acela de a uimi prin măreția dăruirii și prin constanta muncă de creație.

Însă creația noastră nu este o luare la întrecere cu cineva…ci o ieșire de conștiință spre toți, o ieșire în întâmpinarea tuturor…o întâmpinare de suflet pentru toți cei care au nevoie de niște prieteni reali.

Și cred că Dumnezeiescul Nicolae ne-a condus spre o tot mai echilibratăperspectivă a întâmpinării tuturor…în ciuda tuturor obstacolelor care au apărut între timp. Continuă să citești →

PREDICĂ LA POMENIREA SFÂNTULUI IERARH NICOLAE AL MIRELOR LICHIEI

PR. DR. DORIN PICIORUŞ 

†

Iubiții mei,

când cineva devine paradigmatic în istorie, la modul bun, ca Sfântul Ierarh Nicolae, în sensul că de ziua lui de pomenire părinții și bunicii fac daruri copiilor lor și nepoților, atunci înseamnă că a fost un om preaminunat. Și de aceea e cel mai mare bine pentru noi și pentru posteritatea noastră, ca să rămânem în istorie un exemplu luminos, măreț, înalt, care să îndemne și pe alții la fapte de mare eroism și de mare frumusețe duhovnicească.

Și după cum o să vedem în viața Dumnezeiescului Nicolae (al cărui nume înseamnăBiruitorul), ascetismul, evlavia și milostenia s-au îmbinat la modul armonios, în persoana sa, a unui ierarh al Bisericii, care nu a căutat pe ale sale…ci întotdeauna pe ale altora, pentru ca să mântuiască pe mulți. Continuă să citești →

PREDICĂ LA DUMINICA A 27-A DUPĂ RUSALII

 Pr. Dr. Dorin Picioruş 

†

Iubiți frați și surori întru Domnul,

Evanghelia de astăzi [Lc. 13, 10-17] se ocupă cu întrebarea: cum trebuie să ne petrecem sărbătorile? Sau cum trebuie să fie sărbătorile noastre, ortodoxe, în așa fel încât să simțim și noi că ne priesc pe de-a-ntregul?

Adică trebuie să ne cocoșăm tot timpul spinarea cărând genți cu alimente și cadouri, să facem 10 feluri de mâncare și să nu vedem pe unde trece vremea, să mergem în Egipt, la soare și să ascultăm colinde…sau la schi și să ne rupem gâtulpe-acolo?

Există și varianta nefardată: stai acasă, ții la salariu și pensie, mai închizi caloriferul sau faci foc mai puțin…mănânci fără nazuri…și te duci sau nu…la Biserică, dar știi că e Nașterea Domnului, că sunt zile de sărbătoare, că acum lucrurile sunt altfel… Continuă să citești →

Predică la Duminica a 27-a după Rusalii

[2011]

*

†

Iubiți frați și surori întru Domnul,

Evanghelia de astăzi [Lc. 13, 10-17] se ocupă cu întrebarea: cum trebuie să ne petrecem sărbătorile? Sau cum trebuie să fie sărbătorile noastre, ortodoxe, în așa fel încât să simțim și noi că ne priesc pe de-a-ntregul?

Adică trebuie să ne cocoșăm tot timpul spinarea cărând genți cu alimente și cadouri, să facem 10 feluri de mâncare și să nu vedem pe unde trece vremea, să mergem în Egipt, la soare și să ascultăm colinde…sau la schi și să ne rupem gâtul pe-acolo?

Există și varianta nefardată: stai acasă, ții la salariu și pensie, mai închizi caloriferul sau faci foc mai puțin…mănânci fără nazuri…și te duci sau nu…la Biserică, dar știi că e Nașterea Domnului, că sunt zile de sărbătoare, că acum lucrurile sunt altfel…

Sărbătoarea de acasă…cu statul la televizor sau la computer și cu dusul la Biserică…ceva colinde…ceva milostenie și un dus la cimitir…cred că e majoritară în România. Continuă să citești →