Sfânta Cuvioasă Elena Behteeva (Florovskaia) din Kiev, Ucraina (23 martie)

Aceasta s-a născut în anul 1756 în Zadonsk, guberia Voronej din Rusia, într-o familie înstărită şi de vază, primind numele Ecaterina. Familia sa, precum şi rudeniile sale, se aflau în relaţii apropiate cu sfântul ierarh Tihon din Zadonsk (pomenit la 14 mai si 13 august) care venea din vreme în vreme la dânşii şi stătea câte două luni sau mai mult. Evlavia prieteniei cu sfântul Tihon s-a transmis fără îndoială şi tinerei Ecaterina, care la 18 ani, mânată de dorul de a petrece departe de desfătările cele vremelnice ale lumii acesteia, plecă pe ascuns din casa părintească îndreptându-se către mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Voronej.

Mare fu întristarea părinţilor ei care începură să o caute pretutindeni până o aflară. Aceştia încercând a o convinge să se întoarcă din drumul cel plin de osteneli pe care îl apucase, fură ei înşişi înduplecaţi de neclintirea fiicei lor şi de cuvântul cel plin de înţelepciune al egumenei. Continuă să citești →

Chipul Sfântului Cuvios Serghie Srebianski, arhimandrit mărturisitor, Rusia (23 martie)

Duhovnicul Mănăstirii Sfintelor Marta şi Maria din Moscova, întemeiată de Sfânta Nouă Muceniţă Elisabeta Feodorovna

(pomenită la 5 iulie)

Continuă să citești →

23 martie: Sfântul Cuvios Gheorghe cel Nou, făcătorul de minuni din Dipiu

Sfântul Cuvios Gheorghe cel Nou, făcătorul de minuni din Dipiu, Constantinopol, Turcia

(23 martie)

Chip al scriitorului de odinioara Sf Nicodim Aghioritul3

Acesta, lăsându-şi femeia, copiii şi rudele, alese calea cea strâmtă şi cu nevoinţe, căci luând asupra-şi jugul cel uşor al Domnului, înconjura cetăţi şi sate şi mergea până departe în pustiu, fiind lipsit, necăjit şi cu totul amărât.

Continuă să citești →

Chipul Sfântului Cuvios Nicon, stareţ al Lavrei Peşterilor din Kiev, Ucraina (23 martie)

Continuă să citești →

23 martie: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. NICON ŞI A CELOR ÎMPREUNĂ CU EL (Gr, Ro, En)

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. NICON ŞI A CELOR ÎMPREUNĂ CU EL


23 MARTIE

Cuviosul Nicon

În cetatea ce se numeşte Neapole, care este în ţara Campaniei, a fost un bărbat cu numele Nicon, în rînduiala ostăşească, împodobit cu frumuseţe, vesel la faţă şi viteaz în războaie, dar cu credinţa elin, născut din tată elin şi învăţat la închinarea idolească. Însă maica sa era creştină şi îl sfătuia totdeauna spre cunoştinţa lui Hristos. Spunîndu-i despre puterea Crucii lui Hristos, mama îi zicea: „Fiul meu iubit, de ţi se va întîmpla vreodată a cădea în vreo primejdie, precum se întîmplă adeseori în războaie, să te însemnezi cu semnul Crucii, că vei scăpa din mîinile potrivnicilor; şi nu numai că te vei izbăvi din mîinile lor, dar vei scăpa şi de toate rănile, pentru că nu te va lovi nici săgeată, nici sabie şi prin mijlocul tăierii vei rămîne nevătămat”.

Odată s-a întîmplat că a ieşit din Roma oastea romană la război cu cea elinească. Iar Nicon, fiind unul din ostaşi, se afla în mijlocul vrăjmaşilor, în mare strîmtorare şi primejdie de moarte, pentru că vedea pe mulţi din tovarăşii săi ucişi şi acum aştepta să cadă şi el de sabia vrăjmaşilor săi. Atunci şi-a adus aminte de sfatul maicii sale şi, ridicîndu-şi ochii la cer şi suspinînd din adîncul ini-mii, s-a înarmat cu semnul Sfintei Cruci şi a zis: „Hristoase, Dumnezeule Atotputernice, arată spre mine în ceasul acesta puterea Crucii Tale, că de acum făgăduiesc să fiu şi eu robul Tău, adică mă voi închina Ţie, împreună cu mama care m-a născut”. Continuă să citești →

DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (VII)

Luni, 18 martie 1994

            A trecut cu ajutorul lui Dumnezeu şi Canonul Mare şi am participat şi la Liturghia Darurilor mai–înainte sfinţite, după care a urmat şi Sf. Maslu, potrivit obiceiului din această mănăstire, ca în fiecare vineri să se săvârşească Sf. Maslu după Sf.Liturghie. Nu este corect aşa; ar trebui să fie mărturisirea mai întîi, apoi Sf. Maslu şi la urmă Sf. Liturghie. Aşa este corect şi nu ştiu când se vor putea îndrepta toate aceste treburi. Tot astăzi m-am şi mărturisit la părintele Iachint; am făcut o mărturisire de când mă ştiu cu păcate. Le-am spus şi celorlalţi duhovnici la timpul potrivit, dar acum parcă am simţit nevoia să mai fac această mărturisire. Am anii care te conduc mai repede spre sfârşitul vieţii. Nu ştim când ne vine ceasul despărţirii de trup. Aş vrea ca ceea ce scriu să fie şi un fel de testament, făcut în două rânduri, dar dacă se va întâmpla să plec cât mai curând la Domnul, aş vrea ca ceea ce gândesc acum să se ţie seama la moartea mea. Primul gând îl am ca tot ce-am agonisit să rămână mănăstirii Bogdana. La rude, dacă o fi cazul, să li se dea câte ceva din obiectele civile ca încălţăminte, flanele, pijama etc. Bani nu am. Este un CEC de 30.000 lei pe termen, pus la Agenţia CEC Arad, altul cu 800 lei cu parolă – Buzău. Maica Onica Maria de la Slatina mi-a lăsat 200.000 lei, pe care i-a luat de pe pământul închiriat şi mi i-a încredinţat să fac ce doresc, adică să-i dau la o biserică. Sânt în CEC pe numele meu. Mănăstirea are drept asupra banilor. Continuă să citești →

CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL (partea a IV-a)

ÎN JOIA CEA CURATĂ, SEARA – TOATĂ SUFLAREA ORTODOXĂ ÎN BISERICI LA SLUJBA PAVECERNIŢEI MARI CU CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL. CEI CARE DIN MOTIVE BINECUVÂNTATE NU POT AJUNGE LA ACEASTĂ SLUJBĂ O POT CITI ÎN CASELE LOR DUPĂ CINĂ

ÎN JOIA CEA CURATĂ SEARA
SLUJBA PAVECERNIŢEI MARI

CU CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL
(PARTEA A PATRA)

Preotul zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru… iar de nu este preot, se zice: Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri… Şi cântăreţul cel rânduit începe aşa:
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre. Continuă să citești →

SFÂNTUL ȘTEFAN DE LA DECIANI

VIAȚA PE SCURT A SFÂNTULUI ȘTEFAN DE LA DECIANI

Sfântul Ștefan de la Deciani a fost fiul Regelui Milutin şi tatăl Ţarului Duşan. La porunca tatălui lui înaintea căruia fusese clevetit pe nedrept, el a fost orbit, iar la porunca nestatornicului său fiu, Duşan, el a fost sugrumat, pe când era deja mai vârstnic. Când l-au orbit, s-a arătat înaintea lui Sfântul Nicolae, în biserica de la Ovce Pliie (Câmpul Oilor), şi arătând către ochii lui, i-a zis: „Ştefane, nu te teme, iată ochii tăi se află în palma mea. La vremea cuvenită, îi vei căpăta înapoi.” Ştefan a petrecut timp de cinci ani ca prizonier la Constantinopol, în Sfânta Mănăstire Pantocrator. Fiind bărbat plin de înţelepciune, el s-a înarmat cu rugăciunea, cu răbdarea, cu cele mai aspre nevoinţe călugăreşti, cu blândeţea şi cu evlavia. Astfel, el i-a întrecut în bunătăţi nu doar pe monahii de la Pantocrator, ci şi pe toţi monahii constantinopolitani.

Încheindu-se cei cinci ani, Sfântul Mare Ierarh Nicolae Făcătorul de Minuni iar s-a arătat înaintea multpătimitorului Ştefan şi i-a zis: „Am venit să împlinesc făgăduinţa ce ţi-am făcut.” Sfântul Nicolae a însemnat atunci cu semnul Sfintei Cruci faţa lui Ştefan, iar Ştefan şi-a recăpătat vederea, desăvârşit. Spre mulţumită şi slavă lui Dumnezeu, el a ctitorit Biserica de la Decani, una dintre cele mai frumoase biserici ale creştinătăţii şi evlaviei sârbe, zidite în vechiul şi somptuosul stil bizantin.

Sfântul Rege Ştefan, împreună cu Sfântul Sava al Sârbilor şi cu Sfântul Principe Lazăr, constituie ceva mai slăvită treime a sfinţeniei, nobleţei şi jertfei de sine, şi un dar nepreţuit adus de Dumnezeu poporului sârb. Sfântul Ştefan a trăit ca un mucenic toată viaţa lui, şi mucenic s-a înălţat la ceruri la anul 1336, primind de la Atotputernicul Dumnezeu pe Care cu credinţă L-a slujit cununa nepieritoare a veşnicei slave.

(Sfântul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida, vol. II iulie-decembrie, traducere Mihaela Grosu, Editura Egumeniţa, 2005, pp. 627-628)

PELERINAJ ÎN SERBIA

26 MARTIE – 2 APRILIE 2024

Ziua I, MARȚI, 26 martie:

Plecare din Gara Timișoara, la orele 22. Trecerea frontierei în Serbia pe la Stara Moravița. Cazare la hotel în Vârșeț sau Belgrad.

Ziua a II-a, MIERCURI, 27 martie, BELGRAD:

Vizităm Catedrala Sfântului Arhanghel Mihail, unde venerăm moaștele întregi ale Sfântului Cneaz Ștefan Stilianovici. Catedrala Sfântul Sava – cea mai mare biserică ortodoxă din lume. Mănăstirea Racovița cu pelerinaj la mormântul Patriarhului Pavle. Cazare la hotel în Belgrad.

Ziua a III-a, JOI, 28 martie:

Mănăstirea Celie (moaștele Sf. Cuvios Iustin Popovici). Mănăstirea Lelici (moaștele Sf. Nicolae Velimirovici) Mănăstirea Mileșevo (mâna Sf. Sava, primul Arhiepiscop al Serbiei și moaștele Sf. Cneaz Vladislav). Cazare la pensiune.

Ziua a IV-a, VINERI, 29 martie:

Mănăstirea Ravanița (moaștele întregi ale Sf. Cneaz Mucenic Lazăr al Serbiei, moaștele Sf. Cuvios Romil, moaștele Sfintei Cuvioase Eufimia), Mănăstirea Manasia (moaștele Sf. Cneaz Ștefan cel Înalt), Mănăstirea Liubostinia (moaștele Sfintei Cuvioase Evghenia, fosta cneaghină Milița), Mănăstirea Zicea (moaștele Sf. Ierarh Evstatie), Mănăstirea Râul Negru (moaștele Sf. Cuvios Petru). Cazare la pensiune.

Ziua a V-a, SÂMBĂTĂ, 30 martie:

Mănăstirea Studenița (moaștele Sfinților Cuvioși Simeon Izvorâtorul de mir, Anastasia și Simon), Mănăstirea Vitovnița (mormântul Părintelui Tadei), Mănăstirea Gorniak (moaștele Sf. Cuvios Grigorie, ctitorul Mănăstirii Grigoriu din Muntele Athos). Cazare la pensiune.

Ziua a VI-a, DUMINICĂ, 31 martie:

Mănăstirea Sisoievaț (moaștele Sf. Cuvios Sisoie Sinaitul), Mănăstirea Tuman (moaștele Sfinților Cuvioși Zosima sinaitul și Iacov), Mănăstirea Kovil. Cazare la pensiune.

Ziua a VII-a, LUNI, 1 aprilie:

Mănăstirea Hapovo (moaștele întregi ale Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron), Mănăstirea Grgheteg (icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „cu trei mâini”), Mănăstirea Kruședol (moaștele Sfinților Brancovici: Ștefan cel Orb, Anghelina, Maxim – mitropolitul Țării Românești și Ioan, fratele său). Mănăstirea Jazak (moaștele Sf. Ștefan Uroș al V-lea, regele Serbiei). Cazare la pensiune.

Ziua a VIII, MARȚI, 2 aprilie: Drum spre România (Timișioara).

Preț: 600 euro.

Pentru detalii și înscrieri: teostirict@yahoo.com.

SERVICII INCLUSE:

– Transport cu microbuz clasificat

– 7 nopţi cazare cu demipensiune în hoteluri 3* în camere duble (clasificare locală), cina este menu fix (de post in zilele de post)

– Însoţitor de grup preot/ teolog

SERVICII NEINCLUSE:

– Intrările la obiectivele turistice

– Asigurarea medicală

ACTE NECESARE: carte de identitate valabilă sau paşaport valabil 6 luni de la data întoarcerii în ţară.

Programul pelerinajului poate fi modificat de către conducătorul de grup, ca ordine de desfăşurare sau se pot înlocui unele obiective sau hoteluri in functie de anumite situatii speciale.

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A PATRA A POSTULUI!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A PATRA A POSTULUI!

(Rugăciuni din Triod)

Cel ce ai arătat pe Apostoli luminători până la marginile lumii, Cuvinte al lui Dumnezeu, luminează prin propovăduirea lor inimile noastre cu lumina virtuţilor şi cu postul le curăţeşte, dând pocăinţă de întoarcere robilor Tăi: ca să Te slăvim, Mântuitorule, pe Tine, Cel ce eşti singur prea bun.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, ami

Născătoare de Dumnezeu nu mă trece cu vederea pe mine, cel  ce am nevoie de ajutorul tău, că întru tine a nădăjduit sufletul meu şi mă miluieşte.

Rugămu-ne vouă celor doisprezece Apostoli, rugaţi-vă ca să trecem cu pace postul, cel mai luminat decât alte virtuţi şi locuitor al cerurilor, şi să luăm roadele mântuirii. Că voi cu adevărat sunteţi întărirea pământenilor şi scăparea sufletelor noastre.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Pe tine mai sfântă decât Heruvimii şi mai înaltă decât cerurile, prealăudată Născătoare de Dumnezeu, cu adevărat mărturisindu-te, te avem păcătoşii mântuire şi te aflăm ocrotitoare întru primejdii. Pentru aceasta nu înceta rugându-te pentru noi, ceea ce eşti întărirea şi scăparea sufletelor noastre.

TRICÂNTAREA

Cântarea a 4-a, glasul al 2-lea

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie

Continuă să citești →

Pr. Alexander Schmemann: Tâlcuire la rugăciunea Sfântului Efrem Sirul

Pr. Alexander Schmemann:

Tâlcuire la rugăciunea Sfântului Efrem Sirul

128595_sf-efrem-sirul 

Dintre toate cantarile si rugaciunile din timpul Postului, o singura scurta rugaciune poate fi considerata rugaciunea specifica a acestuia. Traditia o atribuie unui mare invatator al vietii duhovnicesti – Sfantul Efrem Sirul:

„Doamne si Stapanul vietii mele, duhul trandaviei, al grijii de multe, al iubirii de stapanire si al grairii in desert nu mi-l da mie. Iar duhul curatiei, al gandului smerit, al rabdarii si al dragostei, daruieste-l mie, robului Tau. Asa Doamne, imparate, daruieste-mi ca sa-mi vad gresalele mele si sa nu osandesc pe fratele meu, ca binecuvantat esti in vecii vecilor. Amin.”

Aceasta rugaciune este citita de doua ori la sfarsitul fiecarei slujbe din timpul Postului Mare, de Luni pana Vineri (nu si Sambetele si Duminicile), caci, slujbele acestor zile nu urmeaza celor savarsite de obicei in timpul Postului Mare.

Continuă să citești →

CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL (partea a III-a)

Continuă să citești →

ÎN MIERCUREA CEA CURATĂ, SEARA – TOATĂ SUFLAREA ORTODOXĂ ÎN BISERICI LA SLUJBA PAVECERNIŢEI MARI CU CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL. CEI CARE DIN MOTIVE BINECUVÂNTATE NU POT AJUNGE LA ACEASTĂ SLUJBĂ O POT CITI ÎN CASELE LOR DUPĂ CINĂ (PARTEA A TREIA)

ÎN MIERCUREA CEA CURATĂ SEARA
SLUJBA PAVECERNIŢEI MARI

CU CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL
(PARTEA A TREIA)

Preotul zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru… iar de nu este preot, se zice: Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri… Şi cântăreţul cel rânduit începe aşa:
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Continuă să citești →

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A TREIA A POSTULUI!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A TREIA A POSTULUI!

 

(rugăciuni din Triod)

SEDELNELE TRIODULUI

Cel ce ai dat tuturor nepătimire cu patimile Tale, Iubitorule de oameni, omorând patimile trupului meu cu Crucea Ta, învredniceşte-mă a vedea dumnezeiasca patimă, prin Post, plăcând slavei Tale; ca să iau din destul mare milă.

Fecioara şi Maica Ta, Hristoase, văzându-Te mort întins pe lemn, plângând cu amar zicea: Fiul meu, ce taină înfricoşătoare este aceasta? Cel ce dăruieşti tuturor viaţă veşnică, cum mori de voie pe Cruce cu moarte de ocară?

Vremea cea dătătoare de lumină a postului, pe care acum ai sfinţit-o şi ai dăruit-o nouă, Doamne, învredniceşte-ne pe noi toţi cu umilinţă curată să o săvârşim în pace, prin puterea Crucii, Unule, Iubitorule de oameni. Continuă să citești →

Sfântul Nicodim Aghioritul: Nicicând să nu te saturi să-L chemi pe Iisus!

Nicicând să nu te saturi să-L chemi pe Iisus!

Sfântul Nicodim Aghioritul

 

Omul nu poate împlini altfel prima și marea poruncă, „să iubești pe Domnul Dumnezeu din toată inima ta, din tot sufletul tău și din toată puterea ta și din tot cugetul tău”, pe care ne-a dat-o Domnul (Lc. 10, 27), decât prin intermediul rugăciunii minții.

“Intrarea sufletului drept în Rai“. Lucrare de Elena Tserkasova

Rugăciunea minții și a inimii, după Sfinții Părinți numiți neptici, înseamnă în primul rând ca omul să-și adune mintea în inimă și fără de a grăi cu gura, ci doar cu „cuvântul lăuntric” ce se rostește în inimă, să spună această rugăciune scurtă, într-un singur gând: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă”, ținându-și puțin, totodată, și respirația.

Astfel, în chiar adâncurile inimii sale, omul cheamă numele preasfânt al Domnului şi cere cu stăruință mila Sa, luând aminte numai și numai la cuvintele rugăciunii, fără a primi alt gând, nici din lăuntru, nici din afară, şi își ține cugetul cu totul lipsit de închipuire, în afara oricărei imagini. Imboldul pentru această lucrare și miezul ei le-au preluat cei care se îndeletnicesc cu ea din însăși învățătura Domnului, Care spune într-un anumit loc: „Împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru” (Lc. 17, 21), iar într-altul:„Fariseule orb! Curăță întâi partea dinăuntru a paharului și a blidului, ca să fie curată și cea din afară. (Mt. 23, 26). Continuă să citești →