Mare minune a fost Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ca Dumnezeu Cel necuprins, nemărginit, fără început şi fără sfârşit să ia chip de copilaş, născându-se în cel mai umil lăcaş.

Spre încheierea activităţii Sale dumnezeieşti pe pământ, la ultima Sa cină cu ucenicii, Mântuitorul a săvârşit o altă mare minune şi a întemeiat o mare taină, ca din fiinţa Sa de om adevărat şi Dumnezeu adevărat, să se micşoreze pe Sine într-o fărâmitură de pâine şi într-o mică parte dintr-un strop de vin, care să cuprindă întreaga Sa dumnezeire. Este o mare minune pe care mintea noastră omenească, mărginită, nu o poate cuprinde.

Prin Taina Sfântului Botez şi a ungerii cu Sfântul Mir, noi devenim fii ai Bisericii noastre. Prin Taina Mărturisirii şi a Sfintei Împărtăşanii, devenim fii ai Împărăţiei Cerului.

Atât mărturisirea păcatelor, cât şi Taina Sfintei Împărtăşanii sunt taine ce se repetă în viaţa noastră şi e bine, pe cât se poate, să le cunoaştem, pentru a le preţui şi a le primi cu multă credinţă, dragoste, dar şi cu frică şi cutremur.

(Arhim. Serafim Man, Crâmpeie de propovăduire din amvonul Rohiei, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, 1996, p. 69)

Sursa: doxologia.ro