SF. IGNATIE BRIANCIANINOV:
DESPRE LACRIMI
[…] Ca însusire a firii cazute, lacrimile sunt molipsite de boala caderii, asemenea tuturor însusirilor firii omenesti. Sunt oameni care din fire sunt deosebit de înclinati spre lacrimi si varsa lacrimi cu orice prilej la îndemâna: aceste lacrimi se numesc firesti. Sunt si lacrimi pacatoase. Aceste lacrimi ie varsa din belsug si cu deosebita usurinta oamenii dedati patimii dezmierdarilor; lacrimi asemenea lacrimilor celor împatimiti de dezmierdari varsa cei aflati în amagire de sine si înselare; slava desarta, fatarnicia, prefacatoria, dorinta de a fi pe placul oamenilor pot face pe cineva sa verse lacrimi din belsug. În fine, lacrimi varsa si rautatea: atunci când nu are putinta sa faca rau, sa verse sânge omenesc, ea varsa lacrimi. Aceste lacrimi le avea Nero, în care crestinii acelei vremi, din pricina cruzimii si urii lui fata de crestinism, credeau ca vad pe antihrist. Între lacrimile firesti se numara lacrimile varsate din amaraciune; Continuă să citești