Patriarhul Maxim al Bulgariei la împlinirea vârstei de 96 de ani
Patriarhul Maxim s-a născut sub numele Marin Naidenov Minkov, pe data de 29 octombrie 1914, şi a crescut în Munţii Balcani, satul Oreşak. El a devenit călugăr ucenic la Mănăstirea Troian înainte de a studia la Universitatea din Sofia, unde s-a specializat în Teologie Ortodoxă. A primit darul preoţiei în 1941.
După o serie de promovări în cadrul Bisericii Ortodoxe Bulgare, Maxim a fost numit în funcţia de Patriarh al Bulgariei la 4 iulie 1971, imediat după mutarea la Domnul a predecesorului său, Chiril.
29 octombrie 2010 – Sfânta Liturghie a fost săvârșită în Mănăstirea Troyan (cu hramul Adormirea Maicii Domnului), a treia mare mănăstire din Bulgaria.
Je suis toujours impressionné par l’immense trésor des offices de la Sainte Orthodoxie. Dans les Matines et dans les Vêpres, non seulement nous prions, mais nous sommes instruits dans la foi. Citeşte mai departe…
“Ne vorbeşte Părintele Augustin… din brațele lui Hristos”
VOLUMUL CUPRINDE ÎN PRIMA PARTE O SCURTĂ BIOGRAFIE A STAREŢULUI MITROPOLIT, INFORMAŢII DESPRE ULTIMELE LUI ZILE ÎN BISERICA LUPTĂTOARE, ADORMIREA ŞI ÎNMORMÂNTAREA SA, IAR ÎN PARTEA A DOUA PREDICI LA DUMINICI, SĂRBĂTORI ŞI SFINŢI, PRECUM ŞI UN MATERIAL APOLOGETIC DESPRE PAPISM.
Cartea numără 208 pagini, preţul este 10 RON, iar comenzile se pot face la adresa de mail [email protected] sau la numerele detelefon 0722. 543. 098 (d-na Mariana) și 0727.713.470 (d-na Iuliana).
(Traducere din limba greacă şi tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Augustin)
“LABORATORUL DE TEOLOGIE” ŞI ”PROGRESISTUL” MITROPOLIT DE DIMITRIADA
Articolul de astăzi al lui Nikou Papahristou în „KATHIMERINI” de duminică (17.10.2010) găzduieşte printre altele opinii ale Mitropolitului de Dimitriada. Mitropolitul Ignatie declară despre Academia de Studii Teologice care funcţionează în Mitropolia sa: „Este un laborator de teologie şi nu un amvon al Bisericii. Caută un dialog liber, deschis, iar reacţiile arată că se face ceva corect”. De asemenea, într-o altă declaraţie a sa apreciază: „Curentul conservator este exprimat în principal de către mireni, în timp ce noi, ierarhii, în orice Sinod, ne poziţionăm liber şi ne păstrăm unitatea noastră”. Citeşte mai departe…
Nepocăiţi, ecumeniştii promovează din ce în ce mai mult comunicarea inter-creştină şi inter-religioasă. La întâlnirile respective, participă de obicei şi episcopi, reprezentând uneori Bisericile Locale cărora aparţin, iar alteori Patriarhia Ecumenică. În acelaşi timp se dezvoltă relaţiile „ştiinţifice” ale ortodocşilor cu ereticii catolici, protestanţi, dar şi cu cei de alte religii (budişti, hinduşi, musulmani etc.) prin congrese în Elada şi în afară.
Prin toate aceste acţiuni, ecumeniştii promovează pan-religia (religia mondială). Nu mai există erezii şi Adevăr. Ortodoxia cu conţinut patristic nu există nici în inimile, nici în mintea, nici în cuvântul ecumeniştilor. Marele absent din acţiunile şi cuvintele ecumeniştilor este Însuşi Domnul Iisus. Citeşte mai departe…
Voi povesti o întâmplare personală care are legătură cu Părintele Stareţ Augustin, ca să prezint simplitatea sa şi în continuare voi pune o întrebare credincioşilor.
Părintele Augustin a străbătut cei 33 de ani de păstorire cu două veşminte arhiereşti vechi, care întotdeauna erau curate şi călcate, mulţumită fiului său duhovnicesc Alexandru Foka, care-l slujea cu multă dragoste. În prima perioadă a activităţii lui episcopale, din cauza apei de ploaie, care intra printre cărămizile sparte ale Mitropoliei, bederniţa unui veşmânt se chircise.
Văzând-o, m-am gândit să-i cos un nou veşmânt arhieresc. Am cumpărat materialul şi rămăsese să iau binecuvântare.
Credeam că o să accepte, de vreme ce singură aveam să-l cos şi n-aş fi făcut multe cheltuieli. M-am dus la biroul său, ca să primesc binecuvântarea sa. Mi-a refuzat-o categoric. N-am deznădăjduit. Pe 6.09.1985 i-am trimis o mică însemnare, în care scriam:
,,Cinstitul meu Părinte duhovnicesc, iertaţi-mă pentru această însemnare. Însă aş vrea să vă spun că m-a întristat mult că nu aţi vrut să Vă cos veşmintele. Să nu Vă supăraţi că V-o zic din nou, nu o fac din neascultare. Să-mi puneţi şi o condiţie: la fiecare ac, la fiecare cusătură, să zic şi un ,,Doamne miluieşte”, să fac şi o rugăciune…
"Cuvintele noastre ortodoxe sunt ca armele care îi apără pe ai noştri şi îi lovesc pe eretici. Aceste cuvinte nu îi lovesc pentru a-i doborî, ci pentru a-i ridica după ce au căzut. Acesta este scopul luptei noastre: să îi ajutăm şi pe vrăşmaşii noştri să se mântuiască."(Sf. Ioan Gură de Aur).
Comentarii recente