Arhive autor: Ιχθυς

Părintele Spiridon Mikraghiannanitul, psaltul aghiorit (+ 10 mai 2015)

Părintele Spiridon Mikraghiannanitul, psaltul aghiorit (+ 10 mai 2015)

spyridon mikraghiannanitul

În zorii zilei în care Biserica îi prăznuia pe cei doi frați din Tesalonic și luminători ai slavilor, Sfinții Chiril și Metodie, orașul Tesalonic se despărțea de un fiu de-al său cu care, pe bună dreptate, se mândrește. Vocea dulce-glăsuitoare a părintelui Spiridon Aghiannanitul de la Coliba Gherasimilor de la Sfânta Ana, de acum încolo va cânta, lăudând pe Dumnezeu, împreună cu cetele Bisericii celei din ceruri.

Vrednicul de pomenire Gheronda Spiridon s-a născut la Tesalonic din părinți de origine din Asia Mică, numele său civil fiind Gheórghios Rahónis. La Tesalonic a urmat cursurile școlii primare și gimnaziale, iar între 1968 și 1969 a urmat cursurile Athoniadei. După numai un an avea să fie tuns în monahism în obștea părintelui Gherasim Imnograful de la Schitul Sfânta Ana Mică, coliba Adormirii Maicii Domnului.

Continuă să citești →

9 mai: SFÂNTUL HRISTOFOR (Viaţa, Canonul)

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. HRISTOFOR

9 mai

Luînd cu nedreptate împărăţia Romei, prearăul Dechie, la anul de la Hristos 108 şi, punînd ajutător la ocîrmuirea împărăţiei pe Valerian, îndată a pornit prigoană mare contra creştinilor, pe care istoricii o numără a opta. El a pornit această prigoană, cum zic unii din istorici, din pizma ce o avea asupra lui Filip, cel mai înainte de dînsul, care iubea pe creştini şi îi cinstea; unii zic că Filip s-ar fi făcut chiar creştin. Dechie, atît s-a îndrăcit cu luptarea contra lui Dumnezeu şi atît de aspru şi cumplit s-a ridicat asupra creştinilor, încît a scris cărţi şi porunci nelegiuite şi nedrepte către toţi ighemonii şi stăpînitorii cei de sub stăpînirea lui, care erau păgîni ca şi dînsul. El le-a poruncit ca, cu mare groază, să silească pe cei drepţi şi binecredincioşi robi ai lui Hristos, să jertfească idolilor şi să mănînce bucate din cele spurcate cu sîngele dobitoacelor jertfite; iar cîţi nu vor să se lepede de Hristos, mai întîi să-i pedepsească şi să-i bată cu felurite răni şi să le pună asupra lor nenumărate munci; iar după aceea, să-i omoare cu nemilostivire. Deci, toţi stăpînitorii şi ighemonii ţărilor şi cetăţilor se sîrguiau cu toată puterea să se arate bineplecaţi şi supuşi către împăratul, avînd păgînii multă îndrăzneală, iar cei credincioşi erau prigoniţi şi munciţi păgîneşte. Continuă să citești →

9 mai: Preacuviosul Stareţ Iosif de la Optina (VIAŢA, MINUNILE, ÎNVĂŢĂTURILE) – Mântuirea înseamnă a răbda cu mulţumire.

Preacuviosul Stareţ Iosif de la Optina

[ro]image1

9 mai

Ce e uşor pentru trup, acela e nefolositor pentru suflet, iar ce e folositor pentru suflet, acela e greu pentru trup. Rugăciunea însăşi ne învaţă. Răbdarea este mama mângâierilor. Mântuirea înseamnă a răbda cu mulţumire.

Sunt mulţi cei care plâng, însă nu pentru ce trebuie, sunt mulţi care se mâhnesc, însă nu pentru păcate; sunt mulţi care par smeriţi, însă nu sunt cu adevărat. Exemplul Domnului Iisus Hristos ne arată cu câtă blândeţe şi răbdare trebuie să suportăm greşelile oamenilor.

Cuviosul părintele nostru Iosif (în lume Ivan Litovkin) s-a născut la 2 noiembrie 1837, în familia conducătorului de sat Efim Litovkin şi a soţiei sale Maria. La vârsta de patru ani Vanea şi-a pierdut tatăl, iar la vârsta de unsprezece a rămas orfan şi de mamă. A început pentru el o viaţă grea. A fost nevoit să muncească la birt şi la băcănie, să care saci de cinci puduri şi alte greutăţi, să însoţească convoiul cu marfă. A suferit de foame, a fost prigonit, bătut de stăpânul crud. Însă viaţa aspră, înspăimântătoare, nu i-a pervertit şi nu i-a schimbat în rău caracterul. Continuă să citești →

8 mai/26 sept: Pomenirea Sfîntului Slăvitului Apostol şi Evanghelist Ioan, Cuvîntătorul de Dumnezeu (VIAŢA, ACATISTUL)

Pomenirea Sfîntului Slăvitului Apostol
şi Evanghelist Ioan, Cuvîntătorul de Dumnezeu

(8 mai)

ioan-evanghelistul-gr

 

Veniti toate popoarele crestinesti pe „Fiul Tunetului” sa-l laudam, pe Apostolul si Evanghelistul loan, cel ce a scris si a tunat dogmele dumnezeiesti in toata lumea, caruia cu credinta si cu evlavie din inima sa-i strigam: Bucura-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Se cuvine a şti că tatăl cuvîntătorului de Dumnezeu era Zevedeu, iar maica sa era Salomi, fiica lui Iosif, logodnicul Născătoarei de Dumnezeu. Pentru că Iosif a avut patru feciori: pe Iacov, pe Simeon, pe Iuda şi pe Iosif, şi trei fiice: pe Estir, pe Marta şi pe Salomi, care a fost femeia lui Zevedeu şi maică a lui Ioan cuvîntătorul de Dumnezeu. Deci, Mîntuitorul, era unchi lui Ioan, pentru că era frate al Salomeei, fiica lui Iosif. Se cuvine să ştim că, în vremea în care a fost vîndut Domnul nostru iudeilor şi a fost răstignit, au fugit toţi. Dar Ioan, ca un iubit, a fost de faţă la vînzarea şi la răstignirea Lui şi a venit la mormînt cu Petru.

Apoi a luat pe Născătoarea de Dumnezeu întru ale sale. De aceea se zice că a avut trei maici pe pămînt: întîi pe Salomi, dintru care s-a născut; a doua, tunetul, că s-a numit „fiul tunetului”; şi a treia pe Preasfînta Născătoarea de Dumnezeu, precum a zis Domnul: Iată Maica ta! Şi a îngrijit-o Ioan pînă la adormirea ei. Apoi a venit la Efes şi a dărîmat prin rugăciunea sa capiştea Artemidei şi a mîntuit din rătăcire patru sute de mii de bărbaţi şi femei ce slujeau Artemidei şi i-a adus la lumină. Continuă să citești →

Pentru avva Arsenie (8 mai)

Pentru avva Arsenie

Provenit dintr-o familie nobilă senatorială, Arsenie s-a născut la Roma în vremea mortii sfântului Antonie. A detinut importante functii la curtea imperială de la Constantinopol, fiind si educatorul fiilor împăratului Teodosie I, viitorii împărati Arcadie si Onorie. În anul 394, la vârsta de 34 de ani, fuge de lume si de slava ei, se retrage în taină în Egipt si se face monah în Schetia pe lângă avva Ioan Colov. După ce stă un timp la Petra, apoi în Canop (Alexandria), părăseste definitiv Schetia după devastarea ei de către saracini în 434 si îsi petrece ultimii ani  ai vietii la Troe (astăzi Tura, la 15 km sud-est de Cairo). Se duce la Domnul în jurul anului 449, pomenirea lui făcându-se pe data de 8 mai. Arsenie este una dintre figurile cele mai bine conturate ale Patericului si va rămâne pentru totdeauna unul dintre campionii fugii de lume si model râvnit de toti isihastii: «Arsenie, îngere, puterea tăcerii (isihiei), roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, păcătosii!» (Canonul Părintilor, din Sâmbăta brânzei, cântarea întâi).

1. Avva Arsenie, fiind încă în palatele împărătesti, s-a rugat lui Dumnezeu zicând: «Doamne, îndrumează-mă, ca să stiu cum mă voi mântui». Si i-a venit glas zicându-i: «Arsenie, fugi de oameni si te vei mântui».

2. Acesta, după ce s-a dus la viată pustnicească, iarăsi s-a rugat, acelasi cuvânt zicând (Mt. 26, 44). Si a auzit glas zicându-i: «Arsenie, fugi, taci, linisteste-te1; că acestea sunt rădăcinile nepăcătuirii».

3. Odată au venit dracii la avva Arsenie în chilie, năcăjindu-l. Si venind cei ce slujeau lui2 si stând din afară de chilie, l-au auzit strigând către Dumnezeu si zicând: «Dumnezeule, nu mă părăsi! Nimic bun n-am făcut înaintea Ta; dar dă-mi, după bunătatea Ta, să pun început3„. Continuă să citești →

7 mai: Sfântul Cuvios Ioan Psihaitul

Sfântul Cuvios Ioan Psihaitul

(7 mai)

Sf Cuv Ioan Psihaitul 1.1

Acesta din tinereţe urmând obiceiurilor sfinților Ioan Botezătorul şi Ilie Tesviteanul şi îndreptându-şi viaţa spre aspră petrecere, birui bărbăteşte războaiele demonilor, curăţindu-şi mai înainte sufletul cu curgerile lacrimilor. Continuă să citești →

Înjumătăţirea Praznicului Cincizecimii

Înjumătăţirea Praznicului Cincizecimii

Injumatatirea Praznicului

„In mijlocul praznicului Hristos Mesia, stand, in mijlocul invatatorilor, ii invata“.

In Miercurea de dupa Duminica Slabanogului, in Biserica Ortodoxa se face pomenirea Injumatatirii Cincizecimii, in a carei atmosfera sfintele noastre slujbe ne tin timp de o saptamana. Aceasta sarbatoare o praznuim intru cinstirea celor doua mari praznice, al Pastilor si al Rusaliilor, „ca pe una ce le uneste si le leaga pe amandoua“.

Multe din cantarile de la Vecernie si Utrenie au in vedere tocmai aceasta legatura:  „Apropiatu-s-a revarsarea cea din plin a dumnezeiescului Duh peste toti, precum este  scris. Sorocul nemincinoasei fagaduinte, date Ucenicilor de Hristos, dupa Moartea, Ingroparea si Invierea Sa, ajungand la injumatatire, vesteste, adeverind, aratarea Mangaietorului“. Continuă să citești →

6 mai: SF. SERAFIM DIN BEOTIA

SF. SERAFIM DIN BEOTIA

 


6 MAI: CUVIOSUL ŞI DE DUMNEZEU-PURTĂTORUL PĂRINTELE NOSTRU SERAFIM, CARE A PUSTNICIT ÎN MUNTELE DOMBUS DIN LEVADIA ŞI ÎN PACE S-A SĂVÂRŞIT.

 

            Născut într-un sătuleţ din Viotia, în anul 1527, Părintele nostru Serafim a arătat din cea mai fragedă vârstă o minunată chemare către viaţa pustnicească. Sub îndrumarea preotului satului s-a dedat cu râvnă şi hărnicie studiului Scripturilor şi Vieţilor Sfinţilor, pe care se hotărâse imediat să-i imite, urmând vieţuirea monahală într-o mică mănăstire părăsită din împrejurimi, închinată Proorocului Ilie.A vieţuit acolo aproape şase luni, nevoindu-se într-o peşteră. Deranjat însă de desele vizite ale părinţilor lui, a fost nevoit să se mute în Mănăstirea Schimbării la Faţă, din Muntele Sagmation, ce se află între Teba şi Evia. S-a dedat cu vitejie la cele mai aspre nevoinţe şi îndeosebi ascultării fără cârtire faţă de toţi fraţii. Încredinţându-se de rapidele lui progrese, egumenul l-a îmbrăcat în schima monahală şi în ciuda împotrivirilor motivate de smerita lui cugetare, l-a hirotonit diacon şi apoi preot. Continuă să citești →

6 mai: CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL ŞI DREPTUL IOV

iov2

ORNAM1

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL ŞI DREPTUL IOV (6 mai)

Troparul Sfântului și Dreptului Iov, glasul 1:

Bogăţia virtuţilor lui Iov văzând-o vrăjmaşul drepţilor, a uneltit a o fura, şi rupând turnul trupului, vistieria duhului nu o a furat; căci a aflat întrarmat sufletul celui fără prihană, iar pe mine şi golindu-mă m-a robit. Deci mai înainte de sfârşit întâmpinându-mă, izbăveşte-mă de cel viclean, Mântuitorule, şi mă mântuieşte.

Cântarea 1, glasul al 4-lea.

Irmos: Cetele israeliteneşti…

Stih: Sfinte și Dreptule Iov, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Văzând Biserica lui Hristos cu ochii cei înţelegători pe diamantul cel suferitor, împodobit cu cununa răbdării, prăznuieşte cu veselie cântând: Să cântăm Dumnezeului nostru că S-a preaslăvit.

Continuă să citești →

6 mai: Pomenirea sfântului şi dreptului şi mult-pătimitorulul prooroc Iov / Righteous Job the Long-Suffering (ROMANIAN, ENGLISH)

Pomenirea sfântului şi dreptului şi mult-pătimitorulul prooroc Iov


Iov

Sfîntul şi dreptul Iov se trăgea din seminţia lui Avraam, fiu din fiii lui Isav, care era al cincilea de la Avraam. El îşi avea petrecerea sa în pămîntul Hus, într-una din laturile Arabiei, şi era cel mai bogat om de la răsăritul soarelui, fiind foarte temător de Dumnezeu. Dintre dobitoace avea şapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute perechi de boi; asinele ce se păşteau erau cinci sute şi slugi foarte multe, avînd el lucruri mari pe pămînt, pentru că era bărbatul acesta de bun neam şi cu cinste mare între toţi cei ce vieţuiau la răsărit.

Acesta era om adevărat, fără prihană, drept şi credincios, depărtîndu-se de la tot lucrul rău. El avea şapte feciori şi trei fete. Şi feciorii, văzînd pe tatăl lor că face milostenie veşnic la mii de săraci, au început să facă la fel ca tatăl lor; şi mulţi oameni erau chemaţi la masă şi ei slujeau la masa celor necăjiţi acolo. Deci, într-o zi, se ospătau toţi împreună la cel dintîi frate, într-altă zi la celălalt frate şi aşa pînă la cel din urmă, cînd începeau iarăşi de la cel dintîi. Continuă să citești →

PARACLISUL SFANTULUI EFREM CEL NOU DE LA NEA MAKRI (AUDIO)

ACATISTUL SFÂNTULUI EFREM CEL NOU DE LA NEA MAKRI, GRABNIC AJUTĂTOR ŞI MARE FĂCĂTOR DE MINUNI (5 mai/3 ianuarie)

Sf Efrem

ORNAM1ACATISTUL SFÂNTULUI EFREM CEL NOU DE LA NEA MAKRI, GRABNIC AJUTĂTOR ŞI MARE FĂCĂTOR DE MINUNI (5 mai/3 ianuarie)

După obişnuitul început, se zice:

TROPARUL Sfântului Efrem cel Nou, glasul al 3-lea 

Ai strălucit ca soarele pe Colina Neprihăniţilor şi ai urcat la Domnul pe calea martiriului, dându-ţi sufletul sub loviturile necredincioşilor, Sfinte Părinte Efrem, Mare Mucenic al lui Hristos. Pentru aceasta, ai făcut ca dumnezeiescul har să se reverse neîncetat spre cei ce cu evlavie îţi strigă ţie:

Slavă Celui Ce ţi-a dăruit putere!

Slavă Celui Ce ţi-a dăruit harul tămăduirilor!

Slavă Celui Care dă tuturor tămăduiri prin tine!

şi:

 CONDACUL Sfântului Efrem cel Nou, glasul al 3-lea 

Pe Colina Neprihăniţilor te-ai întărit vieţuind întru nevoinţă, Părinte de Dumnezeu înţelepţite, şi de acolo ai purces pe calea muceniciei. Pentru aceasta Cel Care dăruieşte lumii viaţa, cu îndoită cunună te-a încununat, Mare Mucenice Efrem, şi te-a dăruit nouă ca în tot locul să te avem ajutător şi să te rugăm cu stăruinţă: miluieşte-i pe cei ce te cinstesc pe tine!

Condacele şi Icoasele:

Condacul 1

Strălucitu-ne-ai tuturor ca o nouă stea, când s-au descoperit sfintele tale moaște, Părinte, iar cu strălucirea minunilor tale luminezi întreaga lume. Prin mila și smerenia ta, plinește cererile celor care se apropie cu credință și care îți strigă ție: Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite! Continuă să citești →

5 mai: SFÂNTA MUCENIŢĂ IRINA (Viaţa, Acatistul, Canonul)

SFÂNTA MUCENIŢĂ IRINA 

5_mai_Sf_M_Mc_Irene[2]

În vremile acelea, când poporul trăia în întuneric şi în umbra morţii, prin închinarea la idoli păgâneşti, a început a străluci lumina sfintei credinţe prin propovăduirea apostolilor. Atunci era un împărat cu numele Liciniu, care vieţuia în cetatea ce se numea Maghedon. Acela avea împărăteasă de un nume cu sine, pe Licinia, care a născut o fiică şi a numit-o Penelopi. După ce a început a veni în vârstă, ca de şase ani, s-a arătat foarte frumoasă la faţă, încât pe multe fecioare le întrecea cu frumuseţea ei. Deci, tatăl ei a zidit pentru ea un stâlp, afară din cetate, departe, într-un loc frumos şi deosebit, care avea diferite camere, toate împodobite cu toată bunăcuviinţa şi îndestulate cu multă bogăţie, în care erau: scaune, mese, sfeşnice, paturi şi toate vasele ferecate cu aur.

Continuă să citești →

5 MAI: ICOANA MAICII DOMNULUI "POTIRUL NESECAT"

Pomenirea icoanei Maicii Domnului „Potirul nesecat”

5 MAI

Legătură:

ACATISTUL PREASFINTEI NĂSCĂTOAREI DE DUMNEZEU „POTIRUL NESECAT”

potirul nesecatIcoana Maicii Domnului „Potirul Nesecat” a fost desoperită în Rusia în anul 1878. Un soldat în rezervă din Tula obişnuia să-şi dea toată pensia pe alcool, distrugîndu-şi sănătatea. Deşi a ajuns să nu mai poată merge, el continua să bea.

Într-o noapte un sfânt i-a apărut în vis sfătuindu-l să meargă la Mănăstirea Maicii Domnului din Serpuhov. „Să ţi se facă o molitfă în faţa icoanei „Potirul Nesecat.” Pentru că nu avea nici un ban şi nici nu putea să meargă, omul nu a luat în seamă visul. Dar sfântul i-a apărut şi a doua şi a treia oară, îndemnîndu-l mai aspru să meargă la mănăstirea de care i-a spus.

Atunci, târîndu-se în patru labe, omul a ajuns până în satul învecinat şi s-a oprit la casa unei femei bătrâne care i-a doftoricit picioarele şi bărbatul a început să se simtă mai bine. În ziua următoare el a pornit din nou la drum, la început cu două cârje, apoi cu una, până ce a ajuns la mănăstire. Continuă să citești →

5 mai/3 ianuarie: POMENIREA SFÂNTULUI NOU MUCENIC EFREM DE LA NEA MAKRI

Pomenirea sfântului noului mucenic Efrem

VIAŢA ŞI MINUNILE

5 mai/3 ianuarie

Citiţi şi:

Sfântul Nou Mucenic şi Făcător de Minuni Efrem s-a născut în Grecia la 14 septembrie, 1384. A rămas fără tată pe când era încă tânăr şi mama a rămas singură să crească şapte copii.

Când Efrem a împlinit 14 ani, Bunul Dumnezeu i-a călăuzit paşii către o mănăstire din Muntele Amoman, lângă Nea Makri din Atica. Mănăstirea avea hramul Buneivestiri şi a Sfintei Parascheva. Aici el şi-a luat crucea lui Hristos pe care toţi cei ce vor să-L urmeze trebuie să o facă (Mat. 16:24). Aprins de dragostea pentru Domnul Sf. Efrem s-a supus de bunăvoie disciplinei monastice. Timp de aproape 27 de ani el a urmat exemplul vieţii sfinţilor şi pustnicilor deşertului. Cu râvnă dumnezeiască el L-a urmat pe Hristos şi s-a dezrobit de plăcerile lumeşti. Din mila Domnului şi-a purificat sufletul de patimile omorâtoare devenind vas ales al Sfântului Duh, fiind învrednicit şi de înalta treaptă a preoţiei, slujind cu multă smerenie şi zdrobire de inimă în altar.

În 14 septembrie 1425, barbarii turci au atacat mănăstirea dinspre mare, distrugînd-o şi prădînd locurile învecinate. Sf. Efrem a fost unul din victimele urii lor sălbatice. Mulţi călugări au fost torturaţi şi decapitaţi dar Sf. Efrem a rămas calm. Acest lucru i-a înfuriat pe turci şi i-au făcut să-l arunce în temniţă pe Efrem pentru a-l tortura şi a-l forţa să renunţe la Hristos. Continuă să citești →