PREDICA PĂRINTELUI ILIE CLEOPA LA DUMINICA A XXVI-A DUPĂ RUSALII (Pilda bogatului caruia i-a rodit tarina)

Bogatia de ar curge, nu va lipiti inima de ea (Psalm 61, 10)

Iubiti credinciosi,
In multe locuri ale Sfintei si dumnezeiestii Scripturi, gasim invataturi in care se arata cit de greu si amagitor este pacatul iubirii de avutii si ce osinda primesc cei ce isi pun nadejdea in avutii si nu fac milostenie din averile lor, spre a cistiga in felul acesta mila lui Dumnezeu, dupa cuvintul Sfintei Evanghelii, care zice: Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui (Matei 5, 7); si iarasi: Fericit barbatul care se indura si da (Psalm 111, 5).

Una din invataturile Sfintei Scripturi care arata la cita orbire si nebunie ajunge omul care are inima sa lipita de avutii, este si pilda Evangheliei citita astazi, care incepe cu aceste cuvinte: Unui om bogat i-a rodit din belsug tarina… (Luca 12, 16). dar pentru care pricina a rinduit Dumnezeu sa rodeasca tarina acestui om bogat? Dumnezeu, fiind Preabun, preadrept si indurat, nu pedepseste pe om pentru orice pacat in veacul de acum, caci asteapta indreptarea lui si voieste ca toti oamenii sa se mintuiasca si la cunostinta adevarului sa vina (I Timotei 2, 4; Tit 2, 11). Continuă să citești →

Cuvînt la Duminica a 26-a după Rusalii 

Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina 
Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului  

Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub tirania satanei. Fie ca sfătuirile noastre să poată aduce oarecare folos!

Noi numim destrămaţi pe acei tineri care îndată ce au primit moştenirea părintească o cheltuiesc fără a gândi cui şi când trebuie să dea; care risipesc haine, aur şi argint cu desfrânatele şi cu tovarăşii cei răi. Tot aşa se întâmplă şi cu beţia. Ea se năpusteşte asupra judecăţii beţivului ca asupra unui tânăr destrămat, face mintea lui roabă şi îl sileşte a cheltui toate comorile duhului fără prevedere şi fără chibzuire.

  Continuă să citești →

Predică la pomenirea Sfântului Patriarh Ioan Gură de Aur [13 noiembrie 2012]

PREDICA Părintelui Cleopa Ilie la

Duminica a XXV-a după Rusalii (a Samarineanului Milostiv):

DESPRE ISPITIRE ŞI FĂŢĂRNICIE

Şi iată un învăţător de lege s-a ridicat şi, ispitindu-L, a zis: Învăţătorule ce voi face ca să moştenesc viaţa veşnică? (Luca 10, 25)

Iubiţi credincioşi,

Dacă citim cu atenţie Sfînta Evanghelie vedem că Mîntuitorul nostru Iisus Hristos a fost ispitit de diavolul (Matei 4, 1-11), dar mai ales de multe ori a fost ispitit de slugile diavolului, care erau cărturarii, saducheii, fariseii, arhiereii şi legiuitorii (Matei 22, 15-18).

Aceste ispitiri din partea lor, întotdeauna erau amestecate cu ură, cu vicleşug şi cu făţărnicie. Aşa vedem, de exemplu, că fariseii, au ţinut sfat cu vicleşug ca să prindă în cuvînt pe Mîntuitorul, şi au trimis la El nişte iscoade ca să-L întrebe dacă se cuvine a da dajdie Cezarului. Dar Mîntuitorul, cunoscînd viclenia lor, a zis către ei: De ce Mă ispitiţi, făţarnicilor? (Marcu 12, 15). Altă dată saducheii şi fariseii s-au apropiat cu vicleşug de Domnul, să le dea semn din cer. Iar El le-a răspuns:

 Cînd se face seară, ziceţi: Mîine va fi timp frumos, pentru că este cerul roşu; iar dimineaţa ziceţi: Astăzi va fi furtună, pentru că se roşeşte cerul posomorît. Apoi le-a zis: Făţarnicilor, faţa cerului ştiţi să o judecaţi, dar semnele vremilor nu puteţi! Neam viclean şi adulter cere semn şi semn nu i se va da decît numai semnul lui Iona, şi lăsîndu-i a plecat (Matei 16, 1-4). Continuă să citești →

SFÂNTUL MARE MUCENIC DIMITRIE IZVORÂTORUL DE MIR

Iată vă trimit pe voi ca pe nişte miei în mijlocul lupilor.

Aceasta este singura făgăduinţă pe care a făcut-o Mântuitorul Iisus Hristos celor care aveau să-L urmeze prin credinţă şi prin viaţă pe El Însuşi. Rămânem destul de dezorientaţi şi de înfricoşaţi în momentul în care primim o asemenea invitaţie. Să mergem ca mieii, adică având toată nevinovăţia, toată bunătatea, toată iubirea. Să mergem cu acestea toate în mijlocul lupilor. Deci, pe de o parte cutremurul, pe de altă parte eroismul mielului de a se jertfi, de a se oferi, pur şi simplu, colţilor lupului. În Evanghelia care s-a citit în continuare la Sfânta Liturghie avem această înfricoşătoare formulă creştină despre care am mai vorbit, dar astăzi pică într-un anumit context. Şi anume, iubiţi pe vrăjmaşii voştri!

Taote acestea vreau să le aduc şi să le aşezăm în jurul personalităţii creştine a Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. Mirul fiind cu totul altceva şi decât cutremurul şi decât lupul şi decât vrăjmaşul. Mirul este exact icoana bunătăţii, a strălucirii, a blândeţii mai ales. Şi toate câte se cuprind ca daruri frumoase în acest mir, iată-le acum aşezate în persoana Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Continuă să citești →