Catedrala Patriarhală Sfinții Constantin și Elena de pe Dealul Patriarhal. Imagine: tripadvisor.ru
Biserica Română a declarat că orice inițiativă privind data celebrării Paștelui poate fi discutată doar la un Sinod Panortodox.
Pe 28 ianuarie 2025, Biserica Ortodoxă Română a declarat că schimbarea datei celebrării Sfintelor Paști va fi posibilă numai după un Sinod Panortodox, transmite serviciul de presă al Patriarhiei Române.
În Comunicatul publicat pe site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Române se arată: „În urma declarației recente a Papei Francisc referitoare la stabilirea unei date comune a celebrării Învierii Domnului facem precizarea că orice consultare referitoare la data Paștelui și o eventuală hotărâre pot avea loc numai în cadrul unui viitor Sinod pan-ortodox, prin participarea tuturor Bisericilor Ortodoxe surori”.
Prezenta inițiativă se înscrie în același parcurs de lucru, ținând cont și de recomandarea foarte importantă a Sinaxei Întâistătătorilor și Reprezentanților Bisericilor Ortodoxe, întrunită între 21-28 ianuarie 2016 la Centrul Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy, în cursul căreia s-au precizat următoarele: „în ceea ce privește tema Calendarului, este potrivit ca fiecare Biserică să fie liberă de a pune în practică ceea ce consideră de cuviință pentru formarea duhovnicească a enoriașilor săi, dar fără să modifice data sărbătoririi comune a Paștilor de către toți ortodocșii”.
Biserica Ortodoxă Română subliniază că orice inițiativă referitoare la data de sărbătorire a Paștelui poate fi discutată doar în cadrul unui Sinod pan-ortodox.
UJO a informat mai devreme că Papa Francisc a îndemnat creștinii să stabilească o dată unificată pentru sărbătorirea Paștelui.
PREDICA MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA POMENIREA SFÂNTULUI NOU MUCENIC ILIE (31 ianuarie)
UN SFÂNT FRIZER
Sfantul Nou Mucenic Ilie din Kalamata
„…Ilie s-a născut în Kalamata. Meseria lui era frizeria. Datorită meseriei se întreţinea cu mulţi oameni şi dobândise o suficientă experienţă socială, încât putea să vorbească despre multe teme sociale. Discutând într-o zi cu nişte fruntaşi, cu multă durere şi cu mare necaz le-a vorbit despre chinurile pe care le sufereau creştinii de la turci şi îi rugă pe fruntaşi să-i uşureze de dările grele. Dar fruntaşii susţineau că creştinii nu sunt în primejdia de a se lepăda de credinţa lor, aşa cum spunea Ilie. Şi Ilie le-a răspuns că n-au idee de cât de mult e chinuit poporul sărac.
– Mie – a spus, dacă cineva îmi dă un fes, îmi schimb credinţa… N-a spus asta pentru că aşa voia să şi facă, ci pentru a prezenta starea jalnică a creştinilor. Un fruntaş, ca să glumească, s-a dus şi a cumpărat un fes şi i l-a dat lui Ilie. Şi Ilie, din încăpăţânare în ceea ce spusese, s-a mâniat şi s-a dus de şi-a schimbat credinţa. Vedeţi, iubiţilor, unde duc câteodată glumele şi tachinările? Pot să facă cele mai mari crime. Şi există o crimă mai mare decât ca un creştin să-şi schimbe credinţa? Creştinii, care au aflat acest lucru dureros, s-au întristat mult. Dar frizerul Ilie n-a purtat multă vreme fesul. A înţeles ce făcuse, a plâns mult şi nesuferind să-i vadă pe creştini privindu-l cu dispreţ, s-a ridicat şi s-a dus în Sfântul Munte. Acolo şi-a mărturisit păcatele sale, a fost miruit şi a devenit călugăr şi a trăit o viaţă monahală timp de opt ani întregi. Dar Ilie nu se odihnea. Conştiinţa continua să-l mustre pentru ceea ce făcuse. În gând îi veneau înfricoşătoarele cuvinte ale lui Hristos: “De cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, şi Eu mă voi lepăda de el înaintea Părintelui Meu ceresc”. Această nelinişte i-a destăinuit-o duhovnicului său, iar acela, om cu frică de Dumnezeu, i-a spus să se ducă înapoi în Kalamata şi acolo să-şi mărturisească credinţa în Hristos. Continuă să citești →
Sfântul Cuvios Arsenie Sergiu Sergiadis, in lume Athanasie, s-a născut din părinţi evlavioşi în orasul grecesc Ioannina, în anul 1800.
Foarte de timpuriu a ramas orfan de ambii parinti. La vârsta de 9 ani, a plecat în Kidonies, Asia Mică, unde, sub îndrumarea directorului şcolii, Arhimandritul Grigorie -un bărbat virtuos şi învăţat- s-a înscris la şcoală.
A studiat la această şcoală timp de 5 ani. În timpul ultimilor ani de studiu, l-a cunoscut pe vestitul bătrân Daniel. L-a urmat pe acesta în Sfântul Munte, unde a fost tuns monah cu numele de Arsenie. În timpul celor şase ani de vieţuire în muntele Athos s-a dovedit a fi un monah exemplu. Urmându-l pe bătrânul Daniel, a plecat la Sfânta Mânăstire Pendelis şi apoi in Paros, la manastirile Logovardas şi Sfântul Antonie Marpisis. Mai târziu a plecat in insulele Sikino si Folegandro. Aici a fost hirotonit diacon, apoi numit profesor de limba greacă, contribuind mult la ridicarea standardelor spirituale, etice, sociale şi naţionale ale poporului. A rămas în Folegandros câţiva ani, slujind neobosit în lucrarea misionară. Continuă să citești →
Liturghie la Lavra de la Poceaev. Imagine: canalul de YouTube „Mir”
Presbiterul Anastasios Gotsolupos a subliniat că argumentele vrăjmașilor BOUkr că comunitățile sale nu trec la BOaU din cauza Moscovei, sunt anulate de război.
Canonistul, teologul și scriitorul bisericesc grec, presbiterul Anastasios Gotsopoulos, în studiul său asupra expertizei Serviciului pentru Etnopolitica de Stat în ceea ce privește existența legăturilor dintre Biserica Ortodoxă Ucraineană (BOUkr) cu Biserica Ortodoxă Rusă, a subliniat că statul și Epifanie Dumenko se așteptau că, în condițiile războiului, comunitățile bisericești vor începe să adere în masă la Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOaU). Însă acest lucru nu s-a întâmplat.
Comentând momentul primirii Tomosului în 2019, preotul a arătat că inițiatorii creării BOaU s-au confruntat cu eșecul proiectului lor. Dar în loc să se pocăiască, ei „au început un război fără milă împotriva Bisericii canonice cu acaparări de biserici, expulzări forțate a enoriașilor, banditism și persecuții de către instituțiile guvernamentale și grupuri parastatale asupra clerului și credincioșilor ortodocși, persecuții pe care le întâlnim doar în sistemul ateu”.
„În februarie 2022, după ce Rusia a declarat război Ucrainei, autorii și susținătorii „Tomosului de Autocefalie” credeau că problema lor va fi rezolvată, iar arhiereii, clerul și credincioșii care au rămas credincioși Bisericii canonice și mitropolitului Onufrie, vor trece cu ușurință la biserica autocefală a lui Epifanie. Astfel, în sfârșit, lăcașurile bisericii autocefale se vor umple de credincioși! Dar în zadar… Încă o dată, previziunile și dorințele lor nu s-au îndeplinit”, a scris teologul grec.
El a arătat că „ei au rămas fără argumentele prin care au încercat să explice poziția majorității covârșitoare a poporului ucrainean (cler și mireni) de a rămâne în tradiția lor, în Biserica părinților lor, în Biserica Ortodoxă canonică!”.
„Acum referirea la argumentul că Moscova pune presiune, influențează și… finanțează mii de clerici și milioane de credincioși pentru ca aceștia să nu se alăture lui Epifanie, ci să rămână, în pofida persecuției existente, în Biserica canonică, demonstrează că cei care apelează la acest argument sunt, cel puțin, cam fără de minte…”, scrie preotul.
Prin urmare, după cum notează el, „prigoana, întemnițarea, violența, persecuția multor episcopi, preoți și credincioși s-au intensificat și mai mult. Acapararea bisericilor parohiale au continuat prin folosirea polizoarelor de mână, a răngilor , fierăstraielor, baloanelor cu gaze lacrimogene și chiar a armelor”.
„Și toate acestea nu au adus niciun rezultat! Credincioșii se îndepărtează de Epifanie și de structura lui. În cele din urmă, guvernul Zelenski, cu sprijinul structurii bisericii autocefale, și chiar și a acestui primat Epifanie, au mers pe urmele regimului ateu sovietic și au vrut să scoată în afara legii Biserica Ortodoxă canonică a Mitropolitului Onufrie, care este recunoscută de toate cele paisprezece Biserici Ortodoxe!”, a subliniat teologul.
UJO a informat mai devreme că potrivit presbiterului Anastasios Gotsopoulos, guvernul lui Zelenski încearcă să scoată în afara legii Biserica Ortodoxă Ucraineană.
Schisma stiliștilor din Bulgaria revendică egalitatea în drepturi cu Biserica Ortodoxă Bulgară. Imagine: UJO
Autoritățile bulgare trebuie să ia o decizie: să acorde sau nu legalitate structurii ortodoxe schismatice a stiliștilor.
Decizia Curții Supreme de Casație și Justiție din Bulgaria de a înregistra „Biserica Ortodoxă de stil Vechi din Bulgaria” a fost o surpriză totală pentru observatorii externi (cum suntem noi, de exemplu). Dar din câte înțelegem, și pentru bulgari. În spațiul public și ecleziastic al țării, această decizie a provocat o furtună de indignare – atât din partea Bisericii canonice Bulgare, cât și din partea unor forțe politice și civice.
După 15 ani de bătălii juridice, creștinii de stil vechi au primit recunoaștere oficială, fapt care după părerea multora va amenința unitatea Bisericii Ortodoxe Bulgare, iar în al doilea rând, va slăbi influența acesteia asupra proceselor care au loc în țară. Ce a dus la această decizie și care sunt consecințele pentru bulgarii ortodocși? Să încercăm să clarificăm situația.
Justiție sau o lovitură pentru Biserica canonică?
Motivul principal al separării stiliștilor de Patriarhia Bulgară a fost reforma calendarului bisericesc din 1968, care a dus în cele din urmă la crearea unei structuri bisericești alternative în 1990 (deci, timp de 22 de ani totul a fost bine, dar apoi cineva a decis că situația necesită să fie schimbată). Momentan, Biserica Ortodoxă de stil Vechi din Bulgaria are trei „episcopi”, o mănăstire cu 60 de maici și 18 parohii, inclusiv o catedrală la Sofia. Comunitatea este condusă de „Mitropolitul” Fotie de Triadița.
Din 2009, „biserica de stil vechi” a făcut tot posibilul pentru a obține înregistrarea de stat, dar fără succes. Totuși, la 31 decembrie 2024, Curtea Supremă de Casație și Justiție a Bulgariei, anulând deciziile Curții de Apel a orașului Sofia, a permis înregistrarea Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi. Instanța a menționat că înregistrarea unei noi comunități religioase nu a încălcat drepturile Bisericii Ortodoxe Bulgare canonice și ale membrilor săi. Hotărârea a scos în evidență rolul istoric și spiritual al Patriarhiei Bulgare, care avea drept scop „calmarea” părților nemulțumite. Însă este puțin probabil ca recunoașterea juridică a dreptului la existență a unei comunități care respectă un stil clendaristic diferit să aducă pace. Pentru că această decizie înseamnă înlăturarea obstacolelor administrative și juridice care limitau activitățile vechilor calendariști din Bulgaria. Cu alte cuvinte, schismaticii vor putea atinge egalitatea cu Biserica canonică, iar în cazul unei schimbări a conducerii politice sau a cursului țării, chiar vor putea revendica rolul „bisericii poporului” și al celei mai „patriotice” organizații religioase.
Reacţia
Din acest motiv, Sfântul Sinod al Patriarhiei Bulgare a afirmat că crearea unei jurisdicții paralele este o încălcare directă a sfintelor canoane și o amenințare la adresa unității Bisericii. În plus, potrivit Sinodului, o astfel de decizie judecătorească creează un precedent periculos, deschizând ușa pentru înregistrarea altor grupuri schismatice.
La rândul său, Patriarhul Daniil al Bulgariei a subliniat că două Biserici Ortodoxe nu pot exista pe același teritoriu canonic. Potrivit primatului, legalizarea de stat a stiliștilor ar putea deveni începutul distrugerii unității nu numai ecleziastice, ci și sociale. Este clar că această hotărâre judecătorească poate deveni un instrument de influență politică. După cum a afirmat președintele bulgar Rumen Radev, statul trebuie să asigure condiții pentru unitatea Bisericii, considerând amenințările la adresa acesteia drept amenințări la adresa suveranității naționale.
Cu alte cuvinte, atât liderii bisericești, cât și cei politici înțeleg perfect că „scenariul ucrainean”, în care schisma bisericească a fost folosită pentru atingerea unor scopuri politice, poate fi aplicat și în Bulgaria. Întrebarea este cine și de ce ar putea recurge la el?
Cine este Yonko Grozev?
Decizia de înregistrare a Bisericii de stil vechi din Bulgaria a fost luată nu de niște structuri fără chip, ci de anumite persoane concrete care activează la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Figura centrală în acest proces a fost Yonko Grozev, un judecător bulgar la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), strâns asociat cu George Soros și organizația sa „Open Society” (Societatea deschisă).
Yonko Grozev a fost numit judecător la CEDO în 2015, după ce judecătorul bulgar de la Strasbourg, Zdravka Kalaydjieva, a demisionat pentru a-i elibera locul. Grozev a fost legat direct de ministrul bulgar al justiției Hristo Ivanov, care era cunoscut pentru sprijinul acordat structurilor finanțate de Soros. Înainte de aceasta (din 1993), Grozev a fost avocatul și unul dintre cofondatorii Comitetului Bulgar de la Helsinki (CBH), care a promovat activ ideile „Societății deschise” a lui Soros și care a fost finanțată de acesta.
Curios este faptul că la începutul anului 2020, niște avocați francezi independenți l-au acuzat pe Grozev că ar servi interesele lui Soros în cauzele CEDO care implică o serie de țări europene. Acest lucru a dus la colectarea a peste 9.500 de semnături pentru o petiție prin care se solicita îndepărtarea sa din funcție din cauza numeroaselor conflicte de interese, devenite obișnuite în munca lui. Dar în loc să fie pedepsit, înalții oficiali europeni au decis să-l ridice pe Grozev într-o funcție superioară la CEDO.
Grozev a fost cel care a luat decizia ca stiliștii bulgari să aibă dreptul la înregistrarea legală în țară. Interesele stiliștilor la CEDO au fost reprezentate de avocatul Natasha Dobreva. Numele ei este o altă verigă în lanțul de oameni din spatele legalizării schismei bulgare. Dobreva și Grozev nu au fost doar colegi, ci și parteneri de afaceri pentru o perioadă durată, lucrând împreună timp de nouă ani, din 2006 până în 2015, la firma de avocatură „Grozev și Dobreva”, reprezentând interesele Comitetului Bulgar din Helsinki, finanțat de Soros.
Astfel, decizia CEDO cu privire la schisma bulgară implică în mod evident un conflict de interese între judecător și avocat, și iese în evidență urma organizațiilor finanțate de George Soros. Întrebarea este următoarea: de ce oamenii care reprezintă aceste organizații au nevoie de toate acestea?
Cine beneficiază de această decizie?
Decizia CEDO privind Biserica de stil vechi din Bulgaria indică faptul că de acum înainte orice grup care se autointitulează „ortodox” își poate revendica legalizarea, ceea ce va duce, fără îndoială, la continuarea fragmentării a unității religioase din țară.
În același timp, așa cum subliniază Biserica Ortodoxă Bulgară, această situație ar putea duce la desființarea nu numai a securității spirituale, dar și a securității naționale în Bulgaria. Acest lucru este valabil mai ales pentru că structurile internaționale finanțate de Soros vor interveni cu siguranță în politica țării (există multe exemple în acest sens).
Mai mult, legalizarea schismaticilor este, cel mai probabil, o componentă a unui plan mai larg care vizează slăbirea gradului de influență a Bisericii Ortodoxe Bulgare canonice în țară. Iată de ce, având în vedere cele expuse mai sus, putem trage anumite concluzii din această situație.
În primul rând, crearea unei structuri bisericești paralele în Bulgaria ar putea fi folosită ca presiune politică asupra Bisericii Ortodoxe Bulgare. De exemplu, s-ar putea exercita presiuni asupra Bisericii cu privire la recunoașterea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOaU), cu amenințarea că se va retrage sprijinul statului și va cădea încrederea populară dacă BOG va refuza. Acest scenariu a fost implementat cu succes în Ucraina și ar putea fi ușor repetat în Bulgaria.
În al doilea rând, înregistrarea Bisericii Ortodoxe de stil vechi din Bulgaria reprezintă o amenințare la adresa unității credincioșilor ortodocși din Bulgaria. Împărțirea enoriașilor în două structuri recunoscute legal și sprijinul politic al schismaticilor vor submina, fără îndoială, autoritatea Bisericii canonice, care a fost pilonul identității și culturii bulgare timp de secole. Acest lucru va slăbi treptat rolul BOG în societate, făcându-l mai „negociabil” în ochii celor care stau în spatele acestei situații.
În al treilea rând, crearea unei Biserici paralele deschide ușa pentru utilizarea „factorului religios” în scopuri politice – exact același scenariu care a fost deja aplicat cu succes în Ucraina. Politicienii care doresc să-și consolideze pozițiile sau să-și slăbească adversarii pot susține o parte a conflictului, așa cum s-a făcut la noi. Cei din jurul lui Soros înțeleg bine că conflictele religioase pot deveni un instrument puternic de manipulare, ducând la fragmentarea societății, ceea ce le va permită să obțină partea lor din „plăcinta politică”.
În al patrulea rând, aceste concluzii sunt confirmate chiar de numele folosit de vechii calendarişti, care oglindește în întregime numele Bisericii Ortodoxe Bulgare canonice. Exact așa funcționează schismaticii din Ucraina, creând structuri paralele cu sprijinul statului și revendicând apoi biserici și mănăstiri ale Bisericii canonice. Mai mult, calendariștii bulgari folosesc aceeași tactică pe care o foloseau cândva reprezentanții Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Kievului. De exemplu, într-un interviu recent, liderul Bisericii Calendaristice, „Mitropolitul” Fotie, și-a exprimat îndoielile cu privire la caracterul canonic al alegerii episcopilor Patriarhiei Bulgare, sugerând că alegerea s-a desfășurat sub controlul autorităților bulgare comuniste. Logica unei astfel de afirmații este evidentă și dureros de familiară pentru noi, ucrainenii. Potrivit acestei narațiuni, Biserica canonică este acuzată mai întâi de dependență de autorități, apoi episcopii săi sunt înfățișați ca „agenți ai KGB-ului”, iar apoi schismaticii sunt prezentați drept „adevărații patrioți”, însă singurul lor scop este de a distruge Biserica canonică. Acest scenariu este simplu, dar funcționează bine, așa cum putem vedea după exemplul Ucrainei.
În al cincilea rând, înregistrarea BOG Calendaristice vorbește despre dorința anumitor forțe de a aduce Biserica sub control politic. Această dorință ar putea duce la un dezastru atât în viața religioasă, cât și în sfera socială a țării, deoarece încercările de a folosi Biserica ca instrument de beneficiu politic amenință să provoace o criză profundă în viața publică.
La sfârșitul anului 2024, reprezentanții Bisericii Ortodoxe de stil vechi din Bulgaria au solicitat înregistrarea lor oficială, însă pe 27 decembrie au fost refuzați. Potrivit ministrului justiției, motivul respingerii a fost că petenții nu au depus toate documentele necesare. Având în vedere atenția specială îndreptată asupra acestei probleme, refuzul procedural al înregistrării nu pare foarte convingător. Cel mai probabil, „saga Vechiul Calendar” va continua.
Din păcate, la fel ca și în cazul Ucrainei, în Bulgaria există destui politicieni care cred că Biserica poate fi folosită în beneficiul lor. Ei nu se gândesc la binele țării, la viața oamenilor obișnuiți sau la Biserică ca o structură religioasă. Ei sunt dispuși să sacrifice toate acestea pentru a face pe placul patronilor lor, al căror singur scop este să câștige influență și putere maximă, nu doar într-o singură țară, ci și în întreaga lume.
Bulgaria trebuie să reflecteze serios la viitorul său, deoarece în curând acesta ar putea să nu mai fie luminat…
Vicepreședintele SUA J.D.Vance (centru) și Catherine Whiteford (dreapta). Foto: X
Catherine Whiteford a făcut apel la cei care îi persecută pe credincioșii BOUkr să oprească represiunile și să se pocăiască. Ea a avertizat că „este prea puțin timp”.
În discursul său, Whiteford a remarcat că, odată cu învestirea președintelui Trump, „oamenii sunt plini de speranță și dornici să vadă acțiuni rapide din partea administrației”.
„Acest moment este istoric din multe motive, dar mai presus de toate, cred că istoria îl va păstra ca fiind momentul în care creștinii americani obișnuiți au spus în sfârșit „destul” și și-au luat țara înapoi. Acesta este începutul sfârșitului luptei despotice cu Dumnezeu, stare care a domnit prea mult timp în Occidentul creștin”, a notat ea.
Potrivit lui Whiteford, „Inaugurarea lui Trump este ca un far de speranță pentru creștinii suferinzi din întreaga lume”.
„Acest lucru este valabil mai ales pentru creștinii ortodocși, a căror persecuție reprezintă principalul interes pentru administrația de stat. Astăzi, Statele Unite își reafirmă rolul de apărător global al creștinilor; suntem uniți cu administrația în această misiune, iar tiranii lumii au fost preveniți”, a subliniat Whiteford.
„Celor care îi asupresc pe creștini, în special celor care îi persecută pe credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene, BOUkr, aș dori să le adresez acest mesaj: Vine răsplata. Dacă veți opri persecuția și vă veți pocăi acum, o să vă puteți salva de justiția viitoare, dar este prea puțin timp”, a spus politicianul.
La finalul discursului, ea s-a adresat credincioșilor ortodocși ai Ucrainei (în limba ucraineană – n.tr.): „Ucrainenii ortodocși, credincioși ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene, nu vă temeți de nimic! Dumnezeu este cu voi, ceasul vostru va veni în curând! Vă mulțumesc și Dumnezeu să binecuvânteze America”.
Invitația oficială a fost rezultatul unei ședințe a Sinodului Mitropoliei Basarabiei, desfășurată la Chișinău.
„Sinodul și-a exprimat dorința de a trimite o invitație oficială Preafericitului Părinte Patriarh Daniel să efectueze o vizită istorică în Republica Moldova. Această vizită va fi un eveniment marcant, subliniind și întărind legătura spirituală și identitară între cele două maluri ale Prutului”, se arată în comunicatul de presă publicat după ședința sinodală.
Invitația este dedicată împlinirii a 100 de ani a Patriarhiei Române, dar și a Mitropoliei Basarabiei, aflată pe teritoriul Republicii Moldova. Dacă vizita va avea loc, aceasta ar putea deveni prima călătorie a Patriarhului României în Republica Moldova.
Momentan, niciun patriarh român nu a vizitat Mitropolia Basarabiei. Cea mai importantă vizită recentă dincolo de Prut a fost a Mitropolitului Teofan, care a participat ca delegat al Patriarhului Daniel, la sfințirea Paraclisului Eparhial din Cahul, în anul 2022.
Și Premierul Dorin Recean l-a invitat în vara anului 2023 pe Patriarhul României în Republica Moldova, spunând: „Sunteți așteptați acasă, în Basarabia. Ceea de ce avem nevoie aici este un duh românesc autentic, care caută o legătură cu Biserica Mamă”.
UJO a scris mai devreme că România cere ca Moldova să sprijine „Mitropolia Basarabiei”.
Catedrala Sf. Andrei. Imagine: Eparhia de Zaporojie
Fragmentele rachetei au dărâmat acoperișul catedralei, cupola, tavanele, a distrus ferestrele și au avariat sălile de clasă.
În timpul atacului de dimineață cu rachete balistice rusești asupra or. Zaporojie din 18 ianuarie a.c., catedrala Sfântului Andrei a Bisericii Ortodoxe Ucrainene a fost grav avariată.
Ca urmare a loviturii cu fragmente de rachetă, acoperișul, cupola, tavanele, ferestrele și sălile de clasă ale catedralei au fost avariate grav.
Eparhia de Zaporojie s-a adresat către enoriașilor după ajutor pentru repararea pagubelor.
„Îi rugăm pe toți cei care nu sunt indiferenți, dacă este posibil, să acorde asistență și să facă o donație în contul catedralei Sfântul Andrei!
Rugăm pe toți cei care au puterea și capacitatea să vină să ajute la înlăturarea consecințelor loviturii și să facem ordine (vă rugăm să aveți instrumente pentru a curăța teritoriul)”, scrie serviciul de presă al eparhiei.
Credincioșii s-au adunat și fac ordine pe teritoriul catedralei. Din fericire, nimeni nu a fost rănit.
„Paznicul nostru, care este de serviciu non-stop, a fost acolo și o enoriașă care vine întotdeauna devreme. A lăsat-o să intre, iar când au intrat, a avut loc explozia. Slavă Domnului, nimeni nu a fost rănit, dar puteți vedea singuri ce a făcut această explozie”, a spus martorul ocular, protoiereul Costantin Kostiukovyci.
Fostul parlamentar este acuzat că „ar fi asigurat aflarea unei părți semnificative a societății ucrainene, credincioși ai BOUkr, sub influența directă a liderului BORu”.
Fostul parlamentar și protodiaconul Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOUkr) Vadim Novinski a fost informat cu privire la suspiciunea de înaltă trădare și „încălcarea egalității cetățenilor în funcție de rasă, naționalitate, locul de reședință și convingeri religioase” (Partea 1 a articolului 111, Partea 2 a articolului 161) din Codul penal al Ucrainei), după cum a raportat serviciul de presă al Parchetului General.
„Conform investigațiilor, fostul deputat, care a fost mult timp asociat cu „Partidul Regiunilor” și „Blocul de opoziție”, a răspândit narațiunile Kremlinului încă de la începutul agresiunii armate a Rusiei împotriva Ucrainei în 2014″, se arată în comunicatul de presă.
Potrivit anchetatorilor, scopul fostului parlamentar ar fi fost menținerea influenței Bisericii Ortodoxe Ruse în Ucraina, care sprijină agresiunea armată împotriva țării. „Suspectul a răspândit așa-numita ideologie „lumii ruse”, notează Parchetul General. „Cu ajutorul patriarhului Rusiei, el a devenit curatorul Bisericii Ortodoxe Ruse în Ucraina. Suspectul a îndeplinit ordine și instrucțiuni pentru a se asigura că o parte semnificativă a societății ucrainene, care sunt credincioși ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene (Patriarhia Moscovei), rămâne sub influența directă a liderului Bisericii Ortodoxe Ruse”.
În plus, deputatul și-a folosit inițiativa legislativă pentru „a camufla legătura eclesiastico-canonică și apartenența Bisericii Ortodoxe Ucrainene la Patriarhia Moscovei a Bisericii Ortodoxe Ruse”.
„Suspectul a dat interviuri presei, în care a făcut declarații despre alte confesiuni religioase care funcționează în Ucraina, descriindu-le în termeni negativi”, se subliniază în comunicat. Astfel de acțiuni, potrivit anchetatorilor, aveau ca scop incitarea la ură și ostilitate pe motive religioase.
Ancheta preliminară este condusă de Biroul de Investigații de Stat, cu sprijinul operațional al Serviciului de Securitate al Ucrainei.
UJO a informat mai devreme că Vadim Novinski a declarat că interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene ar putea fi privită de autoritățile ucrainene ca o „carte de joc” în negocierile cu Rusia.
Canalul de Telegram al Lavrei Peșterilor de la Kiev relatează că atmosfera în timpul audierii a fost tensionată.
Pe 15 ianuarie 2025, la Curtea Economică de Apel de Nord din Kiev a fost ținută o altă audiere cu privire la mănăstirea Lavra Peșterilor de la Kiev, relatează canalul de Telegram Cetatea Lavra.
Avocații mănăstirii au solicitat creșterea numărului de judecători până la cinci, însă instanța a respins petiția. În plus, credincioșii care se roagă la Lavră au apelat la instanță pentru a fi implicați ca terți în proceduri.
În timpul audierii, avocații mănăstirii au propus implicarea Administrației de Stat a orașului Kiev (KCSA) și a Administrației militare a or. Kievului (AMK) ca părți în caz. Totuși, instanța a respins și această cerere.
Doi dintre credincioșii care încercau să se alăture procedurii au protestat împotriva acțiunilor Rezervației Naționale „Lavra Peșterilor de la Kiev” și s-au adresat instanței. Aceștia au afirmat că rugăciunea în mănăstire nu trebuie interzisă și au subliniat importanța protejării drepturilor religioase.
Atmosfera din timpul audierii a fost foarte tensionată, dar s-a încheiat fără incidente. Următoarea ședință de judecată în cazul evacuării călugărilor din Lavra Peșterilor, inițiat de Rezervația Națională, este programată pentru 27 ianuarie, orele 13:00. În aceeași zi, o altă audiere cu privire la Lavra Superioară este stabilită pentru ora 14:00.
UJO a informat mai devreme că Camera de Conturi a anunțat că Rezervația Națională Lavra Peșterilor a cheltuit ineficient 29,5 milioane de grivne.
Blocările anterioare au avut loc după cum urmează:
Pe 16 decembrie 2023 a fost publicat ordinul de blocare a site-ului spzh.news, pe 13 martie 2024 – spzh.media, pe 12 septembrie 2024 – spzh.live, pe 15 noiembrie 2024 – spzh.life.
Problema nu constă doar în eforturile tehnice sau costurile financiare necesare pentru a restabili funcționalitatea resursei media. Întrebarea mai mare este de ce se întâmplă aceste blocaje. Numai în 2024, toate site-urile ortodoxe majore din Ucraina care acoperă viața Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOUkr) – inclusiv site-ul său oficial (!) – au fost blocate.
Mai mult, nici funcționarii guvernamentali, nici agențiile de securitate nu au oferit vreo explicație jurnaliștilor cu privire la motivele acestor blocaje. Nu există hotărâri de judecată, nici scrisori oficiale de la SBU către redacție care să explice acțiunile lor și nici măcar declarații ale forțelor de ordine pe rețelele de socializare (în pofida faptului că conturile de rețele sociale ale SBU sunt foarte active și bogate în conținut).
Din acest motiv, UJO a decis că nu mai poate să păstreze tăcerea ca răspuns la astfel de acțiuni ale SBU. Echipa juridică a platformei aduce problema în instanță, cerând de la SBU să explice de ce cei respunsabili de respectarea legii se angajează în ceea ce pare a fi o ilegalitate totală. Făcând acest lucru, UJO nu se apără doar pe sine. Acest caz legal creează un precedent. Dacă instanța va pronunța o decizie în favoarea UJO, guvernul va fi obligat să ridice blocajul pe site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Ucrainene și de pe toate celelalte platforme care apără Biserica. Aceste site-uri (cum ar fi UJO) continuă să funcționeze și acum, dar cititorii sunt nevoiți să folosească VPN-uri pentru a accesa conținutul, ceea ce nu este întotdeauna comod.
Unii ar putea argumenta că poziția noastră este nefondată, crezând că SBU, acționând în interesul securității naționale, poate bloca resursele media „fără judecători” . Pentru a aborda acest lucru, să examinăm ce prevede legislația ucraineană și cea din UE, precum și practicile judiciare în această problemă.
Ce prevede legea ucraineană
Conform articolului 34 din Constituția Ucrainei:
„Fiecărei persoane i se garantează dreptul la libertatea de gândire și de exprimare și la libera exprimare a opiniilor și convingerilor sale. Orice persoană are dreptul de a colecta, stoca, utiliza și difuza liber informații prin mijloace orale, scrise sau prin alte mijloace la discreția sa”.
Exercitarea acestor drepturi poate fi restricționată prin lege numai „în interesul securității naționale, integrității teritoriale sau ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor sau infracțiunilor, protejării sănătății populației, protejării reputației sau drepturilor altor persoane”.
Să punem o întrebare simplă: știrile și articolele UJO (sau, de exemplu, site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Ucrainene) incită la dezordine sau la crimă? Dăunează ele sănătății publice? Evident, nu. Poate că acestea dăunează reputației persoanelor sau organizațiilor implicate în crime motivate religios. Deci ține de acești indivizi, nu de jurnaliști.
Articolul 15 din Constituția Ucrainei prevede:
„Viața socială în Ucraina se bazează pe principiile diversității politice, economice și ideologice. Nicio ideologie nu va fi recunoscută ca obligatorie de către stat. Cenzura este interzisă. Statul va garanta libertatea activităților politice, neinterzise de Constituţia şi legile Ucrainei”.
Merită să reamintim de dosarele penale inițiate de anchetatorii SBU împotriva jurnaliștilor UJO, în care BOaU este denumită „atribut de stat”. Poate că aceleași persoane au scris ordinele de blocare a site-urilor ortodoxe – indivizi care nu știu că Ucraina nu are ideologii sau confesiuni”obligatorii” și că cenzura este interzisă constituțional. Blocarea site-urilor este, fără îndoială, o cenzură.
Articolul 4 din Legea Ucrainei „Cu privire la mass-media” prevede că activitățile din sfera mass-media „se bazează pe principiile libertății de exprimare, libertatea de difuzare, de schimb și recepție a informațiilor. Cenzura este interzisă. Nu este permisă intervenția ilegală în activitățile mass-media din partea organelor de stat, administraților locale, asociaților publice, partidelor politice, proprietarilor ai entităților relevante sau orice alte persoane fizice sau juridice”.
În realitate, are loc o încălcare flagrantă a acestui articol. Blocarea site-urilor constituie o „cenzură” evidentă și „o interferență ilegală în activitățile media din partea autorităților statului”.
Ce prevede dreptul internațional
Conform articolului 10 din „Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”, „Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept include libertatea de a avea opinii și de a primi și de a împărtăși informații și idei fără amestecul autorității publice și fără a ține cont de frontiere”.
Blocarea site-ului UJO încalcă drepturile a zeci sau chiar sute de mii de cititori din Ucraina care, din cauza „intervenției autorităților publice”, nu au putut accesa anumite informații.
Înțelegem că critica la adresa autorităților și a BOaU de către UJO ar putea irita funcționarii, dar să luăm în considerare următoarele fapte:
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a luat hotărâri în dosare precum „Fatullayev împotriva Azerbaidjanului” și „Handyside împotriva Regatului Unit” în temeiul paragrafului 2 al articolului 10 din Convenție: libertatea de exprimare se aplică nu numai „informațiilor” sau „ideilor” privite favorabil sau considerate inofensive, dar și celor care jignesc, șochează sau deranjează statul sau orice segment al populației. Acestea sunt cerințele pluralismului, toleranței și a viziunii largi, fără de care nu poate exista o „societate democratică”.
UJO neagă că ar fi jignit, șocat sau deranjat pe cineva. Dar chiar dacă s-ar fi întâmplat așa, statul nu poate recurge la asemenea metode ca cenzura.
În „Declarația Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind drepturile omului și statul de drept în societatea informațională” din (28 mai 2003) se precizează:
„Libertatea de exprimare, informare și comunicare trebuie respectată atât în mediul digital, cât și în cel ne-digital și nu trebuie restricționată. Se subliniază, de asemenea, că „statele membre trebuie să susțină și să îmbunătățească măsurile legale și practice pentru prevenirea cenzurei din partea statului și a mediului privat”.
În Principiul 3 al Declarației se notează:
„Autoritățile statului nu trebuie, prin măsuri generale de blocare sau filtrare, să priveze publicul de accesul la informații și alte forme de comunicare pe internet, indiferent de frontiere”.
În Declarație se menționează, de asemenea, că „unele țări blochează accesul la site-uri interne sau străine din motive politice, ceea ce constituie o formă de control prealabil de stat și acest fapt trebuie să fie ferm condamnat”.
În Declarația Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind drepturile omului și statul de drept, în alineatul 2 al articolului 10 din „Convenția Europeană a Drepturilor Omului” sunt enumerate măsurile admise pentru eliminarea conținutului ilegal de internet sau blocarea accesului la acesta, dar numai dacă „autoritățile naționale competente au luat o decizie prealabilă sau finală cu privire la ilegalitatea acestuia”.
Principiul 3 al Declarației Comitetului Miniștrilor prevede că statele pot lua măsuri pentru eliminarea sau blocarea conținutului, dar numai „în urma unei hotărâri preliminare sau definitive a autorităților naționale competente că acesta este ilegal, nu numai în temeiul dreptului penal, ci și în alte ramuri ale dreptului, cum ar fi dreptul civil sau administrativ. Acesta este, de obicei, cazul când sunt solicitate acțiuni pentru a preveni publicarea de conținut ilegal pe internet”.
Până în prezent, nu au fost emise astfel de decizii cu privire la UJO sau alte site-uri ortodoxe.
În Recomandarea 2008/2160(INI), adoptată de Parlamentul European la 26 martie 2009, statele membre au fost îndemnate să participe la eforturile de a crea o democrație bazată pe acces deplin și sigur la internet. Prin urmare, Parlamentul a recomandat statelor membre „să asigure libertatea de exprimare, care să nu fie restricționată în mod arbitrar de către stat sau entitățile private și să se evite orice măsuri legislative sau administrative care ar putea avea un „efect de reținere” asupra libertății de exprimare în toate formele sale”.
În comentariul general nr. 34 la articolul 19 din „Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice” (adoptat la cea de-a 102-a sesiune, 11-29 iulie 2011), Comitetul ONU pentru Drepturile Omului a declarat:
„Nu este permisă interzicerea unui site sau a unui sistem de distribuție a informațiilor doar pentru că poate conține critici la adresa guvernului sau a sistemului politic sau social sprijinit de guvern”.
Mai jos cităm principiile și hotărârile care pot fi aplicate direct situației cu blocarea UJO și a altor site-uri ortodoxe.
Practica Curții Europene
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și-a exprimat în mod categoric poziția cu privire la blocajele ilegale de site-uri în cauze precum *Ahmet Yildirim împotriva Turciei* și *Cengiz și alții împotriva Turciei”.
În primul caz, statul a blocat un site deținut de Ahmet Yildirim pe baza unui dosar penal legat de insultarea memoriei președintelui Atatürk.
În al doilea caz, Turcia a blocat canalul de YouTube al lui Cengiz, tot pentru critici la adresa lui Atatürk.
CEDO a constatat că statul în aceste cazuri a încălcat drepturile prin blocarea site-urilor în cadrul procedurilor penale din cauza existenței materialelor potențial ilegale.
În plus, Wikipedia a intentat un proces împotriva Turciei în cadrul CEDO pentru o interdicție pedurata de doi ani a site-ului din țară.
Pe 26 decembrie 2019, plenul Curții Constituționale a Republicii Turcia, înainte ca CEDO să ia o decizie, a decis că blocarea accesului la Wikipedia constituie o încălcare a libertății de exprimare. Șase din zece judecători au votat în favoarea deciziei.
Cazul a fost acceptat spre examinare de Curtea Constituțională pe 11 septembrie, pe baza unei plângeri private depuse de Fundația Wikimedia în mai 2017, după ce instanța de la Ankara i-a respins cererea.
Este important de reținut că acest caz a câștigat acțiune doar după ce plângerea Fundației Wikimedia cu privire la blocarea Wikipedia de către Turcia a fost acceptată spre revizuire de către CEDO. Fundația a inițiat recursul deoarece sistemul judiciar turc a ignorat cererea sa timp de doi ani. CEDO a acceptat cazul la începutul lunii iulie 2019, i-a acordat statutul de prioritate și a acordat guvernului turc două luni pentru a furniza documentația. La 18 noiembrie 2019, Comisarul European pentru Drepturile Omului a prezentat o analiză a situației drepturilor omului în țară, argumentând că „Sistemul judiciar al Turciei pentru protecția drepturilor omului are nevoie de o revizuire totală”.
Practica Națională
Pe 27 noiembrie 2024, Tribunalul Administrativ de circumscripție din Kiev, în dosarul №320/43973/24, a anulat decizia Serviciului de Stat pentru Comunicații Speciale de a bloca site-ul „Loteriei Naționale Ucrainene”.
Concluzii
1.Constituția Ucrainei și dreptul internațional prevede în mod categoric că cenzura și încălcările nejustificate ale libertății de exprimare de către stat sunt ilegale.
2. Practicile CEDO și chiar ale instanțelor ucrainene demonstrează că autoritățile judiciare obligă serviciile tehnice de stat să restabilească accesul la site-urile blocate ilegal.
3. În cazul Turciei, judecătorii locali au început să ia măsuri abia după ce au fost depuse contestații la CEDO. Deși nu facem nicio insinuare, merită remarcat faptul că ucrainenii și turcii împărtășesc unele trăsături similare în mentalitatea lor națională.
Cea mai importantă concluzie: blocarea UJO și a altor site-uri ortodoxe este complet ilegală și motivată politic. Dacă judecătorii își îndeplinesc atribuțiile cu onestitate, restricțiile aplicate resurselor ortodoxe trebuie ridicate.
Presbiterul Anastasios Gotsopoulos, în analiza sa a Expertizei Serviciului de Stat pentru Etnopolitică din Ucraina, a ajuns la concluzia că aceasta a fost motivată politic.
Teologul și presbiterul Bisericii Ortodoxe a Greciei, Anastasios Gotsopoulos, este autorul unui studiu analitic al Expertizei făcută de Serviciului de Stat din Ucraina pentru Etnopolitică privind legăturile dintre Biserica Ortodoxă Ucraineană (BOUkr) și Biserica Ortodoxă Rusă (BORu). El a concluzionat că expertiza este părtinitoare și motivată politic.
Preotul consideră că Expertiza a fost comandată de autoritățile ucrainene ca platformă pentru ulterioara interzicere legislativă a Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
„Este evident că concluzia Comisiei de experți, care servește drept bază pentru Rezoluție, este comandată de guvern și are ca scop interzicerea activităților Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice”, a scris teologul.
El a subliniat că experții au ignorat în mod deliberat deciziile Sinodului Bisericii Ortodoxe Ucrainene din 27 mai 2022, când au fost rupte toate legăturile administrative cu Patriarhia Moscovei. În același timp, preotul afirmă că experții au folosit în mod nejustificat Statutul Bisericii Ruse ca temelie pentru cercetarea lor.
„În cele din urmă, guvernul lui Zelenski, susținut de structura bisericii autocefală și chiar de șeful acesteia, Epifanie, a călcat pe urmele regimului sovietic ateu și a căutat să scoată în afara legii Biserica Ortodoxă canonică condusă de mitropolitul Onufrie, care este recunoscută de toate cele paisprezece Biserici Ortodoxe!”, a scris teologul.
El este convins că concluziile experților de stat în etnopolitică „nu pot fi acceptate în cadrul unui stat legitim care trebuie să respecte istoria, credința și drepturile religioase ale cetățenilor săi”.
„Biserica Ortodoxă Ucraineană, cu miile sale de preoți, cu episcopi și călugări și cu milioanele de credincioși și o istorie de peste 1.000 de ani, recunoscută de toate Bisericile Ortodoxe, este forțată să reziste autorităților ucrainene. Bisericile Ortodoxe, liderii și credincioșii ortodocși trebuie să sprijine prin orice mijloace și cu orice preț îndelung suferinda Biserică Ortodoxă aflată sub omoforul Preafericitului Mitropolit Onufrie”, teologul și-a încheiat studiul.
UJO a informat mai devreme că teologul german Thomas Bremer consideră că represiunile împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene vor avea un impact grav asupra sprijinului SUA pentru Ucraina.
Presbiterul Anastasios Gotsopoulos la tribunal. Imagine: eeod.gr
Preotul a reamintit în instanță că legi care interziceau Liturghia au existat în Europa până în anul 311 și în Albania sub Enver Hoxha.
Pe 13 ianuarie 2025, părintele Anastasios Gotsopoulos, îndreptățit de instanța elenă pentru săvârșirea Sfinte Liturghii în timpul restricțiilor legate de COVID-19, a emis o declarație în care își exprimă recunoștința pentru decizia instanței și își împărtășește gândurile pe site-ul grecesc al UJO.
„Astăzi, sistemul judiciar grec m-a lipsit de cea mai înaltă onoare care poate fi acordată unui preot: să fiu judecat pentru că mi-am îndeplinit datoria preoțească și pastorală, rămânând în același timp credincios conștiinței, păstoriților și lui Dumnezeu”, a declarat el.
Părintele Anastasios a subliniat că instanța l-a apărat nu doar pe el personal, dar a izbăvit Grecia de rușinea de a condamna un preot ortodox pentru săvârșirea Liturghiei de sărbătoarea Bunei Vestiri.
„Sistemul judiciar grec, prin sentința de îndreptățire, a refuzat să pună în aplicare un decret guvernamental abuziv, ilogic, ineficient, neconstituțional și, mai presus de toate, hulitor, care interzicea nu doar adunările credincioșilor în biserici, ci chiar și Sfânta Liturghie, inclusiv în mănăstiri și pe Muntele Athos, în timpul Postului Mare în anul 2020”, a spus preotul.
El a amintit că legi similare existau în Europa înainte de 311 d.Hr. în timpul domniei lui Dioclețian și în Albania sub Enver Hoxha. Nici chiar astfel de figuri precum Mehmed Cuceritorul, Lenin sau Stalin nu au îndrăznit să ia măsuri atât de extreme precum interzicerea Liturghiei.
Ca creștin și preot ortodox, părintele Anastasios a spus că nu poate accepta interzicerea săvârșirii Liturghiei: „Am fost obligat să urmez porunca lui Hristos: „Faceți aceasta întru pomenirea Mea”, fără a cere permisiunea Cezarului”.
De asemenea, preotul și-a exprimat recunoștința avocaților săi, Georgios Iatrou și Ioannis Hadziantonios, pentru că au demonstrat în mod convingător neconstituționalitatea restricțiilor.
El le-a mulțumit martorului apărării, protopresbiterului și doctorului Evangelos Papanikolaou, care, în mărturia sa fundamentată științific, a subliniat că nici săvârșirea Liturghiei, nici împărtășirea cu credincioșie nu reprezintă vreo amenințare pentru sănătatea publică.
Părintele Anastasios a mulțumit în mod special credincioșilor, călugărilor și clericilor care l-au sprijinit în instanță, precum și tuturor celor care au trimis mesaje de sprijin din toate colțurile Greciei și din întreaga lume.
În încheierea declarației sale, preotul l-a citat pe vechiul orator grec Lisias, adresându-se jurnalistului care a depus plângerea împotriva sa: „Sunt aproape recunoscător acuzatorului meu pentru că mi-a oferit acest proces, care pentru mine ca preot este cea mai înaltă cinste”.
Conducătorul adjunct al Misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, Noelle Calhoun. Foto: Ukrinform
„Securitatea națională nu este un temei care să permită restrângerea libertății religioase în baza dreptului internațional și european”, a declarat Calhoun.
La conferința de presă „Libertatea de conștiință în Ucraina: dușmanii și apărătorii săi”, organizată de Serviciul de Stat pentru Etnopolitică și Libertatea Conștiinței (SSELC) din Ucraina, Noelle Calhoun, conducătorul adjunct al Misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la posibilele restricții ale libertăților religioase în Ucraina din cauza noii legislații. Ea a subliniat că standardele internaționale stabilesc un prag ridicat pentru astfel de restricții și că securitatea națională nu poate servi drept justificare pentru încălcarea drepturilor credincioșilor.
Reprezentantul ONU a subliniat că în cel mai recent raport al Înaltului Comisar a fost examinată noua lege religioasă nr. 3894 doar prin prisma dreptului internațional, care coordonează strict problemele legate de libertatea religioasă.
„Standardele internaționale stabilesc un prag ridicat pentru impunerea unor restricții asupra libertății religioase. Aceste restricții trebuie să slujească unui scop legitim, cum ar fi protejarea drepturilor și libertăților altora. Știm că, în ceea ce privește alte drepturi, statul poate într-adevăr invoca securitatea națională atunci când impune restricții, de exemplu, cum ar fi libertatea de exprimare. Dar securitatea națională nu este o bază validă pentru restrângerea libertății religioase în temeiul dreptului internațional și european”, a subliniat Calhoun.
Ea a mai menționat că dreptul la libertatea religioasă are o prioritate mai mare decât alte drepturi.
„Când statul restricționează libertatea la mărturisirea credinței, statului îi revine sarcina de a dovedi că restricțiile impuse sunt necesare”, a notat Calhoun. „În plus, aceste restricții trebuie să fie proporționale. Când legislația afectează organizațiile religioase, statul trebuie să demonstreze în mod convingător că măsurile mai puțin restrictive ar fi insuficiente”.
Calhoun a subliniat, de asemenea, că atunci când analizează legislația din perspectiva dreptului internațional privind drepturilor omului, experții examinează îndeaproape terminologia.
„Domnul Elenski a menționat termenul „Lumea Rusă”… Experții de la Geneva sunt îngrijorați de faptul că legea conține un limbaj vag care ar putea afecta libertatea”, a spus Calhoun.
Ea a adăugat că în prezent se depun eforturi pentru a concretiza unii dintre acești termeni.
„Cea mai importantă întrebare este modul în care această lege va afecta drepturile omului. Depinde mult de aplicarea ei viitoare. Ne propunem să cooperăm cu dumneavoastră și cu organizațiile religioase în următoarele luni pe măsură ce Cabinetul de Miniștri va elabora acte pentru implementarea legii, pentru a sprijini Ucraina în continuare și a păstra tradiția ei valoroasă în apărarea drepturile religioase”, a încheiat avocatul pentru drepturile omului.
Noelle Calhoun, conducătorul adjunct al Misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, a lucrat timp de douăzeci de ani cu Înaltul comisar al ONU pentru refugiați în Ucraina, precum și la New York, Geneva, Irak, Iordania și Kenya. Ea a obținut gradul de doctor în științe politice de la Universitatea din Harvard.
UJO a informat mai devreme că Ucraina nu a reușit să justifice necesitatea și proporționalitatea măsurilor care vizează dizolvarea organizațiilor religioase, inclusiv a Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Acest lucru a fost fixat în raportul Biroului înaltului comisar al ONU pentru drepturile omului din 31 decembrie 2024 privind situația din Ucraina din luna septembrie până în noiembrie 2024.
Mitropolitul Irineu. Foto: pagina de Facebook a Episcopiei Baci
Mitropolitul de Baci crede că patriarhul Bartolomeu a fost înșelat și el trebuie să recunoască acest fapt.
Ierarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe, mitropolitul Irineu de de Novosad și Baci, într-un interviu acordat site-ului sârb „Peceat”, a vorbit despre un posibil scenariu pentru rezolvarea „problemei ucrainene”.
Mitropolitul Irineu consideră că patriarhul Bartolomeu ar trebui să facă o declarație despre faptul „că liderii schismei ucrainene și cei mai înalți reprezentanți ai guvernului ucrainean l-au înșelat, sau mai bine zis, l-au înșelat grosolan, susținând că în Ucraina toată lumea sau aproape toată lumea, de la canonicul Mitropolit Onufrie până la cetățenii lui Denisenko (autoproclamatul „patriarh al Kievului Filaret”), Dumenko (autoproclamatul „mitropolit Epifanie”) și Maletici (autoproclamatul „mitropolit Macarie”), așteaptă cu nerăbdare „sinodul de unificare” de la Kiev și crearea „Bisericii Ortodoxe a Ucrainei” (BOaU).
Apoi, patriarhul Bartolomeu va trebui să anuleze BOaU, asigurând restabilirea status quo ante a bisericii. Următorul pas ar fi un dialog între structura lui Dumenko și Biserica Ortodoxă Ucraineană (episcopul sârb o numește „Biserica Ortodoxă Rusă”) și un dialog la nivel panortodox.
„Acest lucru nu numai că ar împiedica o nouă schismă – mai gravă decât cea care există deja – între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă, dar ar și readuce pentru Patriarhia Constantinopolului renumele și încrederea sa de odinioară și l-ar aduce pe patriarhul Bartolomeu la judecata istoriei ca un mare și înțelept Patriarh”, spune Mitropolitul Sârb.
El este convins că „păstrarea dezordinii canonice existente ar avea, cu siguranță, consecințe catastrofale imposibil de prevăzut – o schismă îndelungată și chiar, poate, un nou mileniu de schismă, de data aceasta nu între Orientul creștin și Occidentul creștin, dar în Orientul Ortodox”.
„Această schismă ar aduce prejudicii ireparabile misiunii și mărturiei Ortodoxiei în lume și, în plus, ar da naștere unei erezii eclesiologice considerabile”, a încheiat Mitropolitul Irineu.
UJO a scris mai devreme că un ierarh al Bisericii Ortodoxe a Greciei a cerut convocarea unui Sinod Panortodox.
