Arhive lunare: februarie 2012

Moaştele Sfântului Inochentie de Irkutsk vor fi aduse spre închinare în Australia

Moaştele Sfântului Inochentie de Irkutsk vor fi aduse spre închinare în Australia

.

Sfântul Inochentie a fost primul episcop ortodox în China.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Ilarion, Mitropolit primat al Bisericii Ruse fără Frontiere şi a Înaltpreasfinţitului Vadim de Irkutsk şi Angarsk, racla cu moaştele Sfântului Inochentie, episcop de Irkutsk, va fi adusă pentru închinare la Catedrala Ortodoxă „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Sidney în ziua de 5 februarie, ziua sfinţilor neo-martiri şi mărturisitori ai Rusiei. Majoritatea zdrobitoare a creştinilor acestei eparhii a Bisericii Ruse fără Frontiere provin din Harbin, Changhaï, Zabaïkalsk şi Trekhrech. Sfântul Inochentie a fost primul episcop ortodox în China.

El a fost hirotonit în 1721 şi numit preşedinte al misiunii eclesiastice chineze, pentru a avea grijă de urmaşii cazacilor care au fost luaţi prizonieri de către chinezi, şi care îşi păstrau credinţa ortodoxă. Însă episcopul Inochentie nu a putut ajunge în China datorită refuzului guvernului acestei ţări de a-i acorda viză de intrare (în mod imprudent, în scrisoarea de acreditare era numit „Marele Domn”, titulatură care era folosită doar pentru Împăratul Chinei). Aşa că a rămas la Seleginsk, în regiunea Zabaïkalsk, apoi a fost numit episcop de Irkutsk în 1722. Moaştele sale vor rămâne în Australia până în 19 februarie.

Traducerea şi adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati

Sursa: www.orthodoxie.com  VIA http://www.doxologia.ro

6 FEBRUARIE: ICOANE CU SF. FOTIE AL CONSTANTINOPOLULUI

Sfântul mărturisitor Fotie cel Mare, patriarhul Constantinopolului, cel întocmai cu Apostolii

6 februarie

[slideshow]

Arhimandritul Serafim Alexiev – SMERITA CUGETARE: Fără binecuvântata smerenie, nu există o adevărată pace.

Arhimandritul Serafim Alexiev

SMERITA CUGETARE

Capitolul II – Smerita cugetare – componentă indispensabilă a oricărei virtuţi
După prima fericire, ce ne prezintă smerenia ca temelie unică şi reazem tare al vieţii duhovniceşti, sunt aşezate apoi şi celelalte fericiri. Ele vorbesc de diferite virtuţi care trebuie să fie ridicate pe temelia smereniei, pentru a-şi înălţa credinciosul acea casă duhovnicească ce va preface sufletul său în templu al Duhului Sfânt(1 Cor. 3, 16). Ridicarea acestor importante virtuţi direct peste smerenie şi aşezarea lor în strânsă legătură cu ea demonstrează că smerita cugetare este nu numai temelia vieţii tainice în Hristos, ci şi componenta necesară oricărei virtuţi. O scurtă analiză duhovnicească ne va încredinţa de acest fapt.
Oricâte virtuţi ar avea omul, dacă nu există smerenie, el nu se poate numi cu adevărat virtuos. Virtuţile lui, sprijinite pe mândrie, lăcomie, iubire de sine şi alte patimi, se vădesc a fi păcate bine mascate. Pentru a fi un om al virtuţii, trebuie să fii smerit.
Iată, de pildă, a doua fericire: Fericiţi cei ce plâng(adică cei ce-şi plâng păcatele lor – n.n.), că aceia se vor mângâia!(Mt. 5, 4). Poate oare omul să aibă o pocăinţă plină de virtute, despre care se vorbeşte aici, şi poate oare el să ajungă la fericirea celor ce-şi plâng păcatele lor, dacă nu are smerenie, care să-i deschidă ochii asupra păcătoşeniei lui? Mândria, prezentă în fiecare păcătos, îl face pe acesta orb în privinţa păcatelor lui, împingându-l spre o permanentă îndreptăţire de sine, şi-l aprinde cu înşelătorul simţământ al vredniciei . El se crede întotdeauna drept. Însetând să se laude cu valoarea sa, dorind să şi-o sublinieze şi să se spună despre el: „Ferice de el!”, pierde fericirea celor ce plâng şi se pocăiesc. Continuă să citești

Preasfințitul Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor: Smerenia, remediul omului căzut

Smerenia, remediul omului căzut

Preasfințitul Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor

Vameşul este modelul ideal a felului în care putem înainta atât în cunoaşterea de sine, cât şi în cunoaşterea lui Dumnezeu; pe când fariseul este un model păgubos de a fi.

Pilda Vameşului şi a Fariseului este precedată de pilda despre văduva stăruitoare (Luca 18, 1-8), ca exemplu de dăruire în rugăciune, şi de cutremurătoarea întrebare: „Oare, când va veni Fiul Omului, va mai găsi credinţă pe pământ?” (v. 8). Pilda se vrea a fi răspunsul Mântuitorului dat unora „care se credeau că sunt drepţi şi dispreţuiau pe ceilalţi”.

În Sfânta Scriptură, pe lângă farisei şi vameşi, sunt pomenite şi alte grupări religioase: saducheii, cărturarii, zeloţii, esenienii, fiecare cu istoria sa. Fariseii erau credincioşii nelipsiţi de la Templu; saducheii erau aristocraţii, sacerdoţii timpului; cărturarii erau înţelepţii poporului; zeloţii erau o grupare de politicieni credincioşi, care lupta pentru dezrobirea poporului de sub romani; esenienii erau un fel de călugări ai timpului. Vameşii erau perceptori, slugile romanilor, care strângeau taxele imperiale impuse prin lege. Cu toate că impozitele erau stabilite de stat, ei aveau suficiente mijloace de jefuire a populaţiei. Continuă să citești

MEDITAŢIE LA DUMINICA VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE

avva-petroniu-tanase

Cea dintai Duminica, a Vamesului si Fariseului, care ne prega­teste pentru Postul Mare, Sfintii Parinti au mai numit-o „vestitoare” a luptelor celor duhovnicesti, pentru ca prin ea, ca o trambita, ni se ves­teste  pregatirea  de  razboi impotriva  diavolilor,  in  postul  care vine.

Primul semnal al acestei pregatiri de lupta ni-l dau cele trei stihiri, care se canta indata dupa Evanghelia Utreniei: „Usile pocaintei…”, „Cara­rile mantuirii…”, si „La multimea faptelor mele celor rele…”, stihiri care ne umplu de umilinta si ne rascolesc inimile. In lumina lor ne vedem cu sufletul si cu trupul intinate de multimea faptelor celor rele pe care le-am facut; cu viata de pana acum irosita in lenevire, iar ziua infricosatei judecati apropiindu-se inspaimantatoare. Ce vom face? Adanca mahnire si cutremurare ne cuprinde si ne umbreste sufletul. Dar in acelasi timp se iveste si o raza de nadejde; milostivirea cea nemasurata a lui Dumnezeu, puternicele rugaciuni ale Maicii Domnului si lucrarea curatitoare si innoitoare a Pocaintei, ale carei usi se deschid acum. Nadejdea ne intareste si ne da indrazneala sa strigam cu zdrobire de inima ea si Proorocul David: „Miluieste-ma,  Dumnezeule,  dupa   mare   mila    Ta!” Continuă să citești

ARHIEPISCOPUL IERONIM LA EGUMENUL EFREM

EXCLUSIV:

ARHIEPISCOPUL IERONIM LA EGUMENUL EFREM

 

Scrie Emilios Polighenis:

          Arhiepiscopul Atenei şi a toată Elada, kir Ieronim l-a vizitat cu puţin timp în urmă, conform informaţiilor exclusive Romfea.gr, pe Egumenul Sfintei Mănăstiri Vatopedi, Arhimandritul Efrem.

          Conform aceloraşi informaţii vizita Preafericitului s-a făcut într-un climat fratern şi emoţional.

          Egumenul Efrem i-a mulţumit din inimă Arhiepiscopului pentru vizita sa, şi nu a uitat să mulţumească membrilor Sfântului Sinod Permanent pentru susţinerea lor faţă de persoana sa.

          Merită să semnalăm că Arhiepiscopul l-a vizitat pe Egumen în închisorile Koridallos, cu discreţie, departe de luminile publicităţii.

         În sfârşit, Întâistătătorul Bisericii Eladei şi-a exprimat pentru încă o dată solidaritatea sa faţă de Egumenul Efrem şi i-a urat ca în curând travaliul său să ia sfârşit.


PREDICĂ LA DUMINICA VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI A PĂRINTELUI CALISTRAT (Audio)

PREDICĂ LA DUMINICA VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI

A PĂRINTELUI CALISTRAT


*

Ascultă şi: Predica la Duminica Vamesului si Fariseului a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel

Predica Pr. Mihai-Andrei Aldea la Duminica Vamesului si Fariseului

Pr Gheorghe Calciu – predica (audio) la Duminica Vamesului si Fariseului 

IPS Bartolomeu – predica in duminica Vamesului si fariseului – 16 feb 2003

Predica PS Sebastian la Duminica vameşului şi a fariseului:RUGǍCIUNE ŞI NON – RUGǍCIUNE

DUMINICA  VAMEŞULUI  ŞI  A  FARISEULUI

 Lc. 18, 10 – 14

 RUGǍCIUNE ŞI NON – RUGǍCIUNE

            Doi oameni s-au suit la templu să se roage: unul era fariseu, iar celălalt vameş. Fariseul, stând, aşa se ruga întru sine: Dumnezeule,Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, răpitori, nedrepţi, adulteri, sau ca acest vameş. Postesc de două ori pe săptămână şi dau zeciueală din toate câte câştig. Iar vameşul, departe stând, nu vroia nici ochii să-şi ridice către cer, ci-şi bătea pieptul, zicând: Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosul. Adevărat vă spun vouă că acesta s-a coborât mai îndreptat la casa sa, decât acela. Fiindcă oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa”.

            Dreptmăritori creştini,

            Evanghelia de astăzi se face auzită în fiecare an în această duminică premergătoare şi vestitoare a postului mare şi cred că fiecare dintre dumneavoastră aţi intuit deja ce vrea să spună ea, în mare.

            Doi oameni: unul fariseu, iar celălalt vameş.

            Ar trebui să cunoaştem cu toţii că fariseii erau oameni din clasa cea mai înaltă a societăţii iudaice în vremea aceea, foarte buni cunoscători şi foarte atenţi observatori: a fost justă  ai Legii. De aceea şi erau consideraţi la evrei oameni foarte drepţi. Continuă să citești

MITROPOLITUL SERAFIM DE PIREU ALĂTURI DE EGUMENUL EFREM

MITROPOLITUL SERAFIM DE PIREU

ALĂTURI DE EGUMENUL EFREM

.

 

          Încă un ierarh al Bisericii Eladei l-a vizitat astăzi, vineri, 3 februarie 2012, pe Egumenul Sfintei Mănăstiri Vatopedi, Arhimandritul Efrem.

          Mai exact, pragul închisorilor Koridallos l-a păşit ÎPS Serafim, Mitropolit de Pireu, care şi-a exprimat susţinerea  totală faţă de egumen.

          Informaţii Romfea.gr menţionează că întâlnirea a avut loc într-un climat emoţionant şi a durat cca. 45 de minute.

          În sfârşit, de semnalat că Egumenul Efrem a fost vizitat şi de Horepiscopul Nicolae al Amatundei, Episcop-vicar al Mitropolitului de Lemessou.

Traducere, https://acvila30.ro/, sursa http://www.romfea.gr/index.php?option=com_content&view=article&id=10827:2012-02-03-20-44-25&catid=13

Pr. Dorin Picioruș : Predică la Duminica a 33-a după Rusalii [2012]

Pr. Dorin Picioruș :

Predică la Duminica a 33-a după Rusalii

[2012]

Citiţi şi: Predică la duminica a 33-a după Rusalii a Părintelui Dorin Picioruş (2011)

Iubiții mei,

în această zi începe Triodul…adică pregătirea pentru Paști. Și în tot acest drum vom fi când vameși…când farisei

Adică când smeriți…când infatuați

Și de aceea drumul nostru este cu vale…și deal…cu deal…și vale…cu ridicări și coborâșuri.

Cât de mari ridicăriascensiuni duhovnicești?

!!!!

Însă căderile…o, da, căderile…în păcate…sunt multe, grele și rele

Cel care nu știe logica înaintării duhovnicești…crede că duhovnicia/ sfințenia…nu are iluziicăderirușine

Ba da, are!

Însă sfințenia nu e suma locurilor în care n-am cedat păcatelor…ci e forța duhovnicească a iubirii pentru Dumnezeu…aceea care nu ne lasă de a pactizainterior…cu necurăția…cu lipsa de frumusețe.

E dorința, fără răgaz…pentru bucuria cu Dumnezeu. Continuă să citești

Băsescu: Vin la Bruxelles cu grăbire să mă-nchin la o nouă ordine

Băsescu: Vin la Bruxelles cu grăbire să mă-nchin la o nouă ordine

.

Traian Băsescu se teme că nu mai apucă încă doi ani de mandat şi grăbeşte aservirea totală a României faţă de noul imperiu european. Astăzi, şeful statului român s-a dovedit consecvent în trădare. Iată ce a declarat:

  • În ultima perioadă s-a accentuat cedarea de suveranitate, dar este în continuare insuficientă pentru ca pe viitor să avem o uniune competitivă. Va trebui să acţionăm destul de repede pentru că nu mai este vorba despre un interes naţional ci unul european.
  • UE culege “roadele” insuficientei integrări şi nu este capabilă să comande redresarea economică pentru că încă avem politici divergente. Singura soluţie pentru a garanta prosperitatea cetăţenilor noştri şi pentru a garanta că UE este un conducător al politicii globale este o integrare profundă. Soluţia corectă este realizarea Statelor Unite ale Europei.
    Că Băsescu îşi continuă politica în ciuda protestelor din ţară, deja nu mai miră pe nimeni. Problema este că nici Opoziţia nu combate viziunea aceasta trădătoare. Şi mă tem că, incompetentă şi lipsită de orice aderenţă la interesul naţional cum este, va merge pe acelaşi drum de construire a noii ordini mondiale. De bună seamă, va invoca şi ea interesul naţional cu acelaşi patos ca şi Băsescu.

Sursa: http://c-tarziu.blogspot.com

ROMÂNIA ARE NEVOIE DE UN PARTID CREŞTIN

ROMÂNIA ARE NEVOIE DE UN PARTID CREŞTIN

In Europa există partide creştine. Şi în România au existat până în 1940 atât în formula moderată a unui Partid Ţărănesc cât şi în versiunea macabeică a Mişcării Legionare.
Nevoia de un partid creştin este legitimă şi are la bază câteva principii istorice   constatabile în realitatea zilnică şi anume:
1)      Viziunea creştină asupra Statului este oarecum diferită de viziunea laică promovată de partidele politice care conduc România de 20 de ani. Un stat laic este şi dovedeşte zilnic că se  împotriveşte lui Hristos. O serie întreagă de asociaţii creştine sunt nevoite să monitorizeze şi să ia atitudine împotriva măsurilor care afectează viaţa creştinilor sau familiilor  lor.
2)      Viziunea creştină asupra Ţării este diferită de viziunea laică. Pentru partidele laice ţara este doar o istorie care legitimează statul. Este un pământ care trebuie exploatat în cadrul unor sisteme economice internaţionale.  Pentru creştini Ţara este un pământ dăruit de Dumnezeu din care poporul care îl stăpâneşte trebuie să se hrănească. Continuă să citești

A APĂRUT VOLUMUL AL VIII-LEA DIN COLECŢIA “NE VORBEŞTE PĂRINTELE AUGUSTIN, MITROPOLITUL DE 104 ANI”

A APĂRUT VOLUMUL AL VIII-LEA

DIN COLECŢIA “NE VORBEŞTE PĂRINTELE AUGUSTIN, MITROPOLITUL DE 104 ANI”

Respectabilul şi luptătorul ierarh ortodox şi-a dat binecuvântarea pentru traducerea şi editarea cărţilor sale în româneşte:

Semănăm cuvântul lui Dumnezeu şi scris, şi oral şi prin radio. Şi acest cuvânt nu cade doar în inimile neroditoare, ci şi în inimi roditoare, care aduc roadă multă.
 Mă bucur că vor fi traduse în româneşte cărţile pe care le-am tipărit, cum s-au tradus şi în engleză şi în alte limbi. Lucrul acesta mă mângâie: pentru că, dacă voi, elinii, nu le citiţi, le vor citi fraţii noştri români (Mitropolitul Augustin de Florina)

Mitropolitul Serafim de Pireu despre fericitul întru adormire Stareţ şi Vlădică Augustin:

Pe fericitul întru adormire Mitropolit de Florina, Prespe şi Eordea, răposatul Augustin Kandiotis, l-am cunoscut, desigur, pentru că am fost vreme de douăzeci de ani secretar al Sfântului Sinod al Bisericii Eladei şi am avut o strânsă legătură cu toţi Mitropoliţii şi, fireşte, cu fericitul Stareţ. A fost un om al rugăciunii, un om al luptelor şi nevoinţelor duhovniceşti, un om realmente afierosit lui Dumnezeu. Întreaga lui viaţă a fost o continuă încercare în lupta pentru slava Bisericii şi pentru slava persoanei umane şi din acest motiv simt realmente o adâncă emoţie, când mă refer la sfânta lui persoană. Cred că lucrarea sa vorbeşte de la sine, iar cărţile pe care cu amabilitate mi le-aţi oferit – care constituie osteneala duhovnicească a dumneavoastră, mişcată de dragostea dumneavoastră faţă de fericitul Stareţ – demonstrează faptul că fericitul întru adormire Mitropolit Augustin s-a bucurat deja de o recunoaştere panortodoxă şi a depăşit limitele înguste ale micii Elade.

Traducere din limba greacă şi tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Augustin, cartea cuprinde 8 predici la diferite Duminici de peste an, 7 predici la diferite praznice şi sfinţi, precum şi 13 predici tematice. Cartea numără 208 pagini, preţul este 12 leiiar comenzile se pot face la adresa de mail orthoierapostolos@yahoo.com  sau la numerele de telefon 0722. 543. 098 (d-na Mariana) și 0727.713.470 (d-na Iuliana).    

  

(Traducere: Frăţia Ortodoxă Misionară “Sfinţii Trei Noi Ierarhi”)

SFÂNTUL FOTIE CEL MARE – OCROTITORUL SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ELADEI. Se pare că Sinodul de la Bucureşti nu are ocrotitor ceresc… Ne poate contrazice cineva?!

PRĂZNUIREA SFÂNTULUI FOTIE  DE CĂTRE BISERICA ELADEI

 Luni, 6 februarie, în Sfânta Mănăstire a Adormirii Născătoarei de Dumnezeu – Pendelis, va fi cinstită, ca în fiecare an, pomenirea celui între sfinţi Părintelui nostru Fotie cel Mare, Patriarhul Constantinopolului, care este şi Ocrotitorul Sfântului Sinod al Bisericii Eladei.
 Prăznuirea va începe cu Dumnezeiasca Liturghie, pe care o va prezida Preafericitul Ieronim, Arhiepiscopul Atenei şi a toată Elada. În continuare în Sala Centrului Interortodox al Bisericii Eladei care este găzduit în spaţiile Sfintei Mănăstiri a Adormirii Născătoarei de Dumnezeu – Pendelis, va avea loc consacrata consfătuire comună a Sfântului Sinod cu Profesorii Facultăţilor de Teologie din Atena şi Tesalonic.
 La prăznuirea de anul acesta, principalul vorbitor va fi ÎPS Hrisostomos, Mitropolit de Messinia, Profesor al Secţiei de Dogmatică al Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii din Atena, cu tema: „Criza societăţii contemporane şi secularizarea diaconiei bisericeşti”, iar în continuare va avea loc o dezbatere între cei prezenţi.
 Manifestările se vor încheia cu o masă, pe care o va oferi Sfântul Sinod în onoarea profesorilor prezenţi.

 Din partea Sfântului Sinod al Bisericii Eladei.

Predica Sfântului Ioan Gură de Aur la Duminica Vameşului şi a Fariseului: IDEEA ŞI VREDNICIA SMERENIEI

Predica Sfântului Ioan Gură de Aur la Duminica Vameşului şi a Fariseului:

IDEEA ŞI VREDNICIA SMERENIEI

din “Omilii la Postul Mare”

Smerenia nu înseamnă ca un păcătos să se socotească pe sine cu adevărat păcătos, ci aceea este smerenie, când cineva se ştie pe sine că a făcut multe şi mari fapte bune, şi totuşi nu cugetă lucruri înalte despre sine, ci zice ca Pavel: „Cu nimica pe mine nu mă ştiu vinovat, însă aceasta nu mă îndreptează pe mine” (/ Cor. 4, 4). Şi iarăşi: „Iisus Hristos a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu” (/ Tim, l, 15).
Aceea este smerenie, când cineva cu faptele cele bune ale sale este mai presus de toţi, şi totuşi se înjoseşte înlăuntrul său. Iară pentru ca să cunoaşteţi cât de bine este a nu gândi cineva lucruri înalte despre sine, închipuiţi-vă două trăsuri care se întrec între ele. Trăgătorii uneia să fie dreptatea cu mândria, iar trăgătorii alteia – păcatul cu smerenia; şi veţi vedea că trăsura păcatului învinge pe cea a dreptăţii; nu pentru că păcatul ar fi având aşa de multă putere proprie, ci prin tăria smereniei celei legate cu dânsul. Şi trăsura dreptăţii rămâne în urmă, nu pentru că dreptatea ar fi foarte slabă, ci pentru greutatea şi povara mândriei. Adică, precum smerenia, prin puterea ei cea însemnată, covârşeşte puterea păcatului si ne ridică până la cer, aşa pe de altă parte, mândria, prin greutatea şi povara ei cea mare, pune stăpânire pe dreptate şi o doboară la pământ. Continuă să citești