Mărturiile unui musulman despre ajutorul dat de Sfânta Cuvioasă Parascheva (14 octombrie)

sf_parascheva_roman_site

ORNAM1

Mărturiile unui musulman despre ajutorul dat de Sfânta Cuvioasă Parascheva

M-am născut musulman şi am făcut facultatea de medicină în Iaşi. Nu ştiam nimic de creştinism, doar ceva vag despre Iisus şi Maria, oricum respectam credinţa celorlalţi, însă nu eram religios deloc. În sesiunea de vară, eram peste măsură de stresat şi îngrijorat că nu reuşisem să învăţ tonele de cursuri de la microbiologie. Aveam un profesor… spaima studenţilor, o bibliotecă de om, care pica tot ce mişca. Plin de frică, am început să învăţ, dar era foarte greu, ca o picătură în ocean. Continuă să citești Mărturiile unui musulman despre ajutorul dat de Sfânta Cuvioasă Parascheva (14 octombrie)

31 iulie /10 octombrie: Sfântul Cuvios Mucenic Dionisie şi cei împreună cu el Cuvioşii Mucenici Neofit, Ambrozie şi Macarie de la Vatopedi

Sfântul Cuvios Mucenic Dionísie. Icoană contemporană

31 iulie /10 octombrie

Cuvioşii Mucenici Neofit, Ambrozie, Macarie şi Dionisie de la Vatopedi

Cuvioşii Mucenici Neofit, Ambrozie, Macarie şi Dionisie au fost monahi în Sfânta Mănăstire Vatopedi.

În 1820, ieromonahii Neofit şi Ambrozie, ierodiaconul Parthenie şi monahii Dionisie şi Dorótheos, iar mai târziu Macarie, au fost trimişi în Creta ducând cu sine sfinte moaşte, în urma rugăminţii pe care au primit-o din partea locuitorilor insulei, care sperau că se vor izbăvi astfel de ciumă, înspăimântătoarea molimă care care-i chinuia de multă vreme[1]. Sfintele obiecte şi moaşte pe care le-au dus cu ei monahii vatopedini erau următoarele: o parte din Cinstitul Brâu al Maicii Domnului[2] dăruit mănăstirii Vatopedi de împăratul Ioan Cantacuzino, o bucată din Cinstitul Lemn şi capul Sfântului Andrei din Creta.

Continuă să citești 31 iulie /10 octombrie: Sfântul Cuvios Mucenic Dionisie şi cei împreună cu el Cuvioşii Mucenici Neofit, Ambrozie şi Macarie de la Vatopedi

Aflarea Cinstitului Brâu al Maicii Domnului în Thíra (Santorini) – 10 octombrie 1830

Aflarea Cinstitului Brâu al Maicii Domnului în Thíra (Santorini) – 10 octombrie 1830

După cum menționează numeroase mărturii scrise aflate în biblioteca Sfintei Mari Mănăstiri Vatopedi, precum și un document din Thíra, datat 1830, în luna iunie a anului 1820 au fost trimise în Creta spre păstrare, în timpul epidemiei de ciumă, sfinte moaște și relicve, printre care se aflau și Cinstitul Brâu al Maicii Domnului, o bucată din Cinstita Cruce și Capul Sfântului Andrei Cretanul. Toate acestea erau însoțite de către ieromonahii Neofit și Ambrozie, ierodiaconul Partenie și monahii Dionisie și Dorotei.

Panagia_h_Agia_Zwnh_04

Din pricina măcelului la care s-au dedat turcii în acea perioadă, cei doi ieromonahi, împreună cu monahul Dionisie au fost omorâți, iar ierodiaconul Partenie, împreună cu monahul Dorotei, în încercarea de a salva sfintele relicve, s-au refugiat la Consulatul Englez. Însă, chiar și acolo, nimeni nu le garanta siguranța. Așadar, Cinstitul Brâu, împreună cu celelalte relicve au fost așezate într-un depozit al consulatului, împreună cu celelalte lucruri de mare preț ale creștinilor, iar la adăpostul nopții, pe un geam al clădirii consulatului, au fost coborâte în portul din Iraklio, unde le aștepta un vapor pregătit ca să le ducă la Sfântul Munte.

Continuă să citești Aflarea Cinstitului Brâu al Maicii Domnului în Thíra (Santorini) – 10 octombrie 1830

21 august: Minuni ale Sfântului Athanasie Patellarios, Patriarhul Constantinopolului – Macarie al Kenyei

Minuni ale Sfântului Athanasie Patellarios, Patriarhul Constantinopolului

Metropolitan-Makarios-of-Kenya

Mitropolitul Macarie al Kenyei

Din mai multe surse rusești aflăm despre multele minuni ale Sfântului Atanasie Patellarios. În anul 1813, o prințesă din Rusia suferea de o boală incurabilă pentru acea vreme. Într-o noapte, sfântul i-a apărut în somn și i-a spus cum să ajungă la locul unde se găseau moaștele lui. În ziua de 25 mai, aceasta a ajuns la locul unde se găseau cinstitele moaște ale sfântului ierarh, a stat la Dumnezeiasca Liturghie și s-a rugat cu multă evlavie, cerând ajutorul lui Dumnezeu pentru a-i curma suferința sa. Nu a plecat acasă după slujbă, ci a rămas acolo, iar seara s-a întors iarăși în biserică pentru slujba vecerniei. Din pricina vârstei înaintate, dar și a paraliziei de care suferea, era purtată cu mare greutate dintr-un loc în altul. Însă, spre mirarea, tuturor, spre seară, femeia a ajuns singură în biserică, după ce mai întâi s-a ridicat din pat și a început să meargă fără ajutorul nimănui. După aceea, ea a mers și s-a spovedit cu pocăință la egumenul mănăstirii, spunându-i că a ajuns acolo la îndemnul sfântului care i s-a arătat de trei ori în vis. Egumenul i-a arătat mănăstirea și locul unde se găseau moaștele sfântului, care trecuse la cele veșnice în scaunul său arhieresc. După ce a dorit să afle și mai multe lucruri despre mănăstire, prințesa a continuat să vină foarte des la mănăstire, până ce s-a vindecat complet.

Continuă să citești 21 august: Minuni ale Sfântului Athanasie Patellarios, Patriarhul Constantinopolului – Macarie al Kenyei

DIN MINUNILE SFANTULUI IOAN DE RILA: Cât de repede îndeplinește o rugăciune

DIN MINUNILE SFANTULUI IOAN DE RILA: Cât de repede îndeplinește o rugăciune

sf-ioan-de-la-rila

Galina Vladimirova Bezenko­va, din Sofia, str. Boris I, nr. 151 (as­tăzi monahia Kasinia, din Mănăstirea Sfinții Ioachim și Ana, de lângă satul Bistrița-Sofia), relatează următoarele:

În anul 1936 am slăbit foarte mult și m-am îmbolnăvit. În fiecare sea­ră aveam temperatură foarte ridicată. Așa că am fost constrânsă să-mi pară­sesc serviciul și să trăiesc în dureri, în tulburare, bolnavă, neavând nici un fel de ajutor, trebuind să-i port de grijă și mamei mele bătrâne. În această stare de deznădejde, într-o joi după-amia­ză am intrat în Biserica Sfântul Nico­lae din strada Caloian și am aprins o lumânare înaintea icoanei făcătoare de minuni a Sfântului Nicolae. Când am privit la dreapta mea, am văzut o icoa­nă mare, veche și ștearsă, a Sfântului Ioan de Rila. Înainte cu șase ani fuse­sem la Mănăstirea Rila (Bulgaria), unde primi­sem mare mângâiere duhovnicească. Amintindu-mi de aceasta, am mers la icoana, mi-am rezemat capul de ea și am spus: «Sfinte Ioane, sunt bolnavă, supărată, fără nici un fel de ajutor. Atât de mare bucurie am simțit atunci când am fost la tine! Te rog, fă să ajung fie și pentru puțină vreme la tine!» Spu­nând aceasta, i-am sărutat mâna și am ieșit. Nu aveam nici o nădejde în pu­terile mele că voi ajunge la Mănăstirea Rila, căci rămăsesem fără nici un ban.

Continuă să citești DIN MINUNILE SFANTULUI IOAN DE RILA: Cât de repede îndeplinește o rugăciune

23 iulie: ICOANA MAICII DOMNULUI DE LA POCEAEV (POCEAEVSKAIA)

Sărbătoarea în cinstea icoanei Maicii Domnului de la Poceaev de pe 23 iulie a fost stabilită în amintirea eliberării Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului, de asediul tătarilor din 20-23 iulie 1675.

0723pochaevb

Icoana Maicii Domnului de la Poceaev (Poceaevskaia)

(23 iulie/ 8 septembrie/ Vinerea din Săptămâna Luminată)

Icoana Maicii Domnului de la Poceaev este una dintre cele mai cinstite sfinte odoare ale Bisericii Ortodoxe din Rusia.

Această icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu se află în Catedrala Adormirii Maicii Domnului a Lavrei Poceaev, Ucraina. Icoana este renumită în toată lumea slavă, fiind cinstită ca făcătoare de minuni în Rusia, Bosnia, Serbia, Bulgaria și alte locuri. Alături de creștinii ortodocși, vin și oameni de alte confesiuni pentru a cinsti icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Poceaevskaia”. Continuă să citești 23 iulie: ICOANA MAICII DOMNULUI DE LA POCEAEV (POCEAEVSKAIA)

IEROMONAHUL THEOLOGOS SIMONOPETRITUL: Mâna Sfintei Maria Magdalena este caldă și vie

IEROMONAHUL THEOLOGOS SIMONOPETRITUL:

Mâna Sfintei Maria Magdalena este caldă și vie

Mâna stângă nestricăcioasă a Sfintei Maria Magdalena constituie tezaurul cel mai sfânt al Mănăstirii Simonos Petras. În Grădina Maicii lui Dumnezeu, în curtea Preacuratei Stăpânei noastre este una dintre cele mai binemirositoare flori! Bogăție și slavă a obștii athonite și a Bisericii lui Hristos. Cu adevărat mâna aceasta a mironosiței Maria Magdalena, cea dintâi martoră a Învierii Mântuitorului Hristos, și după două mii de ani aproape păstrează, în mod palpabil, o căldură naturală. Această mână de trei ori fericită a slujit și cele două mari Taine ale mântuirii noastre, a răstignirii lui Hristos și a Învierii Lui.

Continuă să citești IEROMONAHUL THEOLOGOS SIMONOPETRITUL: Mâna Sfintei Maria Magdalena este caldă și vie

Moaştele (mâna stângă) Sfintei Maria Magdalena de la mănăstirea Simono-Petra, Athos

Moaştele (mâna stângă) Sfintei Maria Magdalena de la mănăstirea Simono-Petra, Athos

Silviu Cluci

La Mănăstirea Simono-Petra din Sfântul Munte Athos se păstrează cu mare evlavie mâna stângă a Sfintei Maria Magdalena. Datorită numeroaselor minuni, Sfânta Maria Magdalena este cinstită ca şi ctitor al mănăstirii.

Raclă de la Mănăstirea Simono-Petra ce conține un fragment din lemnul Sfintei Cruci (centru), mâna stângă a Sfintei Mironosițe, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena (în partea dreaptă), precum şi fragmente din moaştele Sfintei Ana, mama Maicii Domnului și moaştele Sfântului Mare Mucenic Pantelimon.

Potrivit tradiţiei, Sfânta Maria Magdalena a propovăduit Evanghelia în Fenicia, Egipt, Siria şi Roma. Către sfârşitul vieţii Sfânta Maria Magdalena, împreuna cu Maica Domnului, s-ar fi retras in Efes unde a şi trecut la Domnul. A fost înmormântată într-o peşteră din Efes, ce a devenit locaş de tămăduire pentru cei aflaţi în multe neputinţe. În anul 899, din porunca împăratului Leon al VI-lea Filosoful, moaştele Sfintei Maria Magdalena au fost mutate la Constantinopol, fiind aşezate în Mănăstirea „Sfântul Lazăr”.

Odorul cel de mult preţ al mănăstirii Simono-Petra

La Mănăstirea Simono-Petra din Sfântul Munte Athos se păstrează cu mare evlavie mâna stângă a Sfintei Maria Magdalena, mână care a atins marginea veşmântului Domnului nostru Iisus Hristos după Înviere (Ioan 20, 11-18). Mâna Sfintei Maria Magdalena este întreagă, cu piele şi tendoane, şi răspândeşte o bună-mireasmă. Cei care o sărută cu credinţă şi evlavie se încredinţează de faptul că este caldă, ca şi cum ar fi vie. Continuă să citești Moaştele (mâna stângă) Sfintei Maria Magdalena de la mănăstirea Simono-Petra, Athos

19 iulie: Aflarea moaștelor Sfântului Serafim de Sarov – grabnic iertător și aducător de bucurie

Sfântul Serafim de Sarov – grabnic iertător și aducător de bucurie

Inima părintelui a tresărit. Pe una dintre icoane era zugrăvit chipul starețului bătrân care i se arătase cu o noapte înainte. Încă o dată îi răsună în urechi aceeași voce, spunându-i să nu-i necăjească fiicele. În acel moment, părintele Nectarie a îngenunchiat în fața icoanei Sfântului Serafim și a sărutat-o cu evlavie, aflând de la călugărițe numele acestui Sfânt despre care înainte nu știa nimic.

Izvoare tămăduitoare din țara noastră

Izvoare tămăduitoare din țara noastră

 Diac. Ștefan Sfarghie

Biserica Ortodoxă va prăznui Izvorul Tămăduirii, o sărbătoare care este închinată Maicii Domnului şi care datează din secolul al V-lea. Praznicul face referire la vindecarea unui orb care şi-a recăpătat vederea, după ce glasul Maicii Domnului i-a spus împăratului Leon cel Mare să-l ducă să se spele cu apa dintr-un izvor din apropierea Constantinopolului. Continuă să citești Izvoare tămăduitoare din țara noastră

%d blogeri au apreciat: