Predica rostită la Spitalul “Evanghelismos” de către Părintele Augustin Kandiotis
– expusă după înregistrare –

(Aceleaşi cuvinte le-ar adresa şi astăzi tuturor celor care se roagă pentru el şi se îngrijesc de el)

PREDICA MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA
POMENIREA SFÂNTULUI LAVRENTIE
– 10 AUGUST –UN PEŞTE LA FOC

Există, iubiţii mei, există sfinţi, care sunt foarte cunoscuţi poporului nostru. Numele lor îl poartă mii de creştini. Mii de biserici sunt construite întru pomenirea lor. Au loc sărbători şi hramuri. Astfel de sfinţi sunt, de pildă, Sfântul Nicolae, Sfântul Dimitrie şi Sfântul Gheorghe. Dar există şi alţi sfinţi, care sunt necunoscuţi majorităţii poporului, iar numele lor foarte puţini creştini îl poartă sau chiar nimeni. Par nişte sfinţi dispreţuiţi, fără nici o valoare şi cinstire. Şi acesta este un fenomen jalnic, care arată ceva despre starea noastră religioasă. Mari Dascăli şi Părinţi ai Bisericii, care au adus mari servicii Bisericii, precum şi mucenicii, mărturisitori, care au luminat Biserica prin martiriul lor, rămân necunoscuţi. Nu s-a zidit nicio biserică în numele lor. Nicio icoană nu găseşti pe iconostase. Niciun copil nu poartă numele lor… Continuă să citești →

PREDICA MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA
DUMINICA A XI-A DUPĂ RUSALII
(I Corinteni 9, 2-12)

ACUZAT!
“Apărarea mea către cei ce mă judecă aceasta este”
(I Corinteni 9, 3)

Iubiţilor, aţi urmărit vreun proces? Pe scaun este judecătorul. La bara justiţiei acuzatul. Este acuzat de crimă. Martorii acuzării depun multe care îi agravează situaţia. Martorii apărării nu sunt de faţă. Rămâne singur! Procurorul este aspru. I se adreseaza prin “te acuz”, îl consideră vinovat şi-i cere o condamnare aspră. Avocaţii îl atacă. Cel acuzat este foarte gânditor şi înfricoşat… Continuă să citești →

PREDICA MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA
DUMINICA A XI-A DUPĂ RUSALII
(Matei 18, 23-35)

IERTAREA ESTE O VIRTUTE GREA

Iubiţii mei, viaţa este o călătorie. Şi drumul cel drept pe care trebuie să-l urmăm toţi, ca să ajungem la capăt, în cer, este unul: Drumul pe care l-a trasat Hristos cu Sângele Său; l-a păşit El însuşi şi milioane de martiri şi mărturisitori ai credinţei noastre. Însuşi Hristos a spus: “Eu sunt Calea şi Adevărul şi Viaţa” (Ioan 14, 6).
Este adevărat că acest drum al virtuţii este greu, suitor, o Golgota. “Strâmtă este uşa şi îngustă este calea care duce la viaţă…” (Matei 7, 14). Dimpotrivă, drumul răutăţii, al stricăciunii, al necredinţei este uşor, în pantă. “Largă este uşa şi întinsă este calea care duce la pierzare…” (Ioan 7, 13), la distrugere, la catastrofă. Un drum este a lui Hristos, celălalt al satanei; unul este al raiului, celălalt al iadului. Alegeţi! Omul este liber să meargă pe care drum vrea… Continuă să citești →

Predica Mitropolitului Augustin de Florina
la Schimbarea la Faţă a Mântuitorului

– 6 august –

Religia noastră, iubiţii mei, este singura adevărată în lume. Pe cât se deosebeşte diamantul de pietriş, atât se deosebeşte religia noastră de toate religiile din lume. Şi este singura adevărată, pentru că Cel care a întemeiat Sfânta noastră Biserică nu este un om, ca noi toţi, ci este Dumnezeu şi om, Dumnezeu-Om. Domnul nostru Iisus Hristos este Dumnezeu. O strigă îngerii şi arhanghelii, proorocii, miriade de oameni. O strigă şi nenumăratele minuni pe care le-a făcut, le face şi le va face până la sfârşitul veacurilor. Iar una din cele mai mari minuni ale Sale este aceasta pe care o sărbătorim astăzi: Schimbarea la Faţă. Să vedem în câteva cuvinte această minune şi ce anume ne învaţă… Continuă să citești →

PREDICA MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA
POMENIREA SFINŢILOR ŞAPTE TINERI DIN EFES

4 AUGUST

DOUĂ SUTE DE ANI DE SOMN!

În predica anterioară, iubiţii mei creştini, am vorbit despre cei şapte tineri, de Macabei. Aici vom vorbi iarăşi despre şapte tineri, care au trăit o viaţă sfântă. Sunt cei şapte tineri din Efes. Pe 4 august este pomenirea lor. Despre ei vom vorbi. Pentru că este o privelişte frumoasă să-i vezi pe tineri că-L iubesc pe Dumnezeu, că împlinesc poruncile Lui şi că sunt gata să jertfească toate pentru credinţă. Aceşti tineri, oricât de puţini ar rămâne în timpurile de necredinţă şi de stricăciune, sunt un viu protest împotriva celorlalţi tineri, care rămân departe de Dumnezeu, se târăsc în patimile ruşinoase şi trăiesc o viaţă dobitocească. Tineri, care citiţi în ceasul acesta această carte, luaţi aminte la predica aceasta, care are ca temă pe cei şapte tineri…

Continuă să citești →

Predica Mitropolitului Augustin de Florina la
Apostolul din Duminica a X-a după Rusalii
(I Corinteni 4, 9 – 16)

Unde sunt părinţii duhovniceşti?

„Căci zeci de mii de învăţători de-aţi avea în Hristos, totuşi nu aveţi mulţi părinţi; căci eu v-am născut în Hristos Iisus prin Evanghelie” (I Corinteni 4, 15)

În această pericopă apostolică, Apostolul Pavel, întemeietorul atâtor Biserici locale, adresându-se Corintenilor le aminteşte cu câte osteneli a izbutit să-i aducă la credinţa în Hristos. Întreaga lui lucrare apostolică a fost şi este o trudă, o jertfă, o smerenie. A jertfit toate şi s-a lipsit până şi de cele necesare. A flămânzit, a însetat, a rămas gol. A trecut chiar prin primejdii, uneori de la oamenii răi care îl duşmăneau, iar alteori din partea stihiilor naturii în călătoriile lui. În sfârşit, pentru acest scop a primit atacuri, jigniri şi clevetiri. S-a smerit, a arătat îngăduinţă, a dat înapoi. Înainte de toate nu a vrut să profite de demnitatea sa, nici să îngreuieze pe cineva pentru întreţinerea sa. Şi chiar şi în acest moment, în care îşi scrie epistola, lucrează cu înseşi mâinile lui, ca să-şi scoată pâinea.
Se naşte însă întrebarea: De ce le zice pe toate acestea?… Continuă să citești →

PREDICA MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA

DUMINICA A IX-A DUPĂ RUSALII

(MATEI 14, 22-34)

Iubiţii mei, aţi auzit sfânta şi sfinţita Evanghelie. Evanghelia de astăzi demonstrează că Hristos nu este doar om ca noi, ci este şi Dumnezeu. Este Dumnezeul-Om. Acest lucru îl predică minunea pe care aţi auzit-o. O minune mare, de trei ori mare, care a avut loc în continuarea celeilalte minuni, despre care a vorbit Evanghelia din duminica trecută. Acolo se spunea că Hristos cu cinci pâini şi doi peşti a săturat cinci mii de oameni în pustie. După aceasta, Domnul S-a suit în munte, ca să se roage singur, în noapte. Ucenicii au urcat la porunca Lui într-o barcă mică din lacul Ghenizaret sau marea Galileii, ca să iasă pe malul celălalt. Călătoreau singuri, fără Domnul. La început era linişte. Dar, deodată, şi în timp ce mijea de ziuă, s-a ridicat un val puternic. Barca se zdruncina şi era în pericol să se scufunde. Atunci s-a arătat acolo Hristos păşind pe deasupra apelor. Înfricoşătoare privelişte. Ucenicii, doar ce L-au văzut, s-au tulburat şi au spus că este o nălucă. Însă nu era o nălucă. Era El însuşi… Continuă să citești →

Predica Mitropolitului Augustin de Florina

la Duminica a V-a dupa Rusalii

EXISTĂ DIAVOL

(Matei 8, 28 – 9, 1)

“Iar demonii Îl rugau pe El…”( Matei 8, 31)

Aţi auzit, iubiţii mei, Sfânta şi Sfinţita Evanghelie. Ne istoriseşte o minune, pe care a făcut-o Domnul nostru Iisus Hristos; minunea prin care a vindecat doi oameni într-o secundă.

De ce pătimeau ei? Din punct de vedere clinic nu aveau nimic patologic. Trupul lor era sănătos. Sufereau psihic. Iar bolile sufleteşti sau psihice sunt mai grave şi din ele provin şi cele trupeşti. Rădăcina tuturor bolilor este starea sufletească rea a omului.

Care era boala lor? Un cuvânt – să nu râdă nimeni, Evanghelia nu se schimbă! Aceşti bolnavi erau “demonizaţi” (Matei 8, 28). Ce înseamnă demonizaţi? Precum microbii intră în sânge, la fel şi demonii intră în inimă. Precum în trunchiuri de copaci îşi fac cuiburi bufniţele şi vulpile, iar în peşteri fiarele, aşa şi demonii intră în inimile nesupravegheate. Aţi văzut case pustiite şi părăsite? Eu, care am cutreierat ca predicator, am văzut în Macedonia astfel de case. Aşadar, precum din casele din care lipseşte proprietarul se instalează răufăcătorii, aşa şi în sufletele din care lipseşte proprietarul, adică Dumnezeu – Duhul Sfânt, îşi fac cuib duhurile viclene. Şi din acel moment trupul, mintea şi inima sunt dirijate de diavol. Omul acţionează sub influenţa duhului rău. Continuă să citești →

PREDICĂ A MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA:

„UN SFÂNT CAFEGIU”

Noul Mucenic Gheorghe

–  25 iunie –

Vom vorbi, iubiţii mei, despre un nou mucenic, a cărui pomenire Sfânta noastră Biserică o sărbătoreşte pe 25 iunie.

***

Noul Mucenic se numeşte Gheorghe. Patria lui era Atalia din Asia Mică. Limba pe care o vorbeau atunci cei mai mulţi locuitori din Atalia era turca. Asta nu înseamnă însă că erau şi turci. Pentru că limba nu este întotdeauna un semn al religiei şi al patriei.

În părţile Asiei Mici, unde stăpâneau turcii şi împilau poporul elin, din cauza sclaviei de mulţi ani, mulţi uitaseră limba elină şi vorbeau turca.

Limba lor era cea turcă, dar inima lor era creştină şi elină… Continuă să citești →

Predica Mitropolitului Augustin de Florina la Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul

– 24 iunie –

IOAN ÎNAINTEMERGĂTORUL

Iubiţii mei, Sfânta noastră Biserică sărbătoreşte zilnic pomenirea sfinţilor. Are însă şi o zi, în care îi sărbătoreşte pe toţi sfinţii laolaltă şi anume Duminica Tuturor Sfinţilor. Cine sunt toţi sfinţii? Cum arată şi expresia sunt toţi aceia care din epoca veche, de la Adam până la Hristos şi de la Hristos până astăzi, au crezut în adevăratul Dumnezeu, au trăit conform cu voia lui Dumnezeu, au împlinit în viaţa lor dumnezeieştile porunci şi atunci când au apărut pericole şi prigoane au preferat să se sacrifice, să se jertfească. Toţi aceşti sfinţi, vechi şi noi, sunt nenumăraţi. Sunt ca stelele cerului. Unii din ei sunt cunoscuţi, iar alţii, cei mai mulţi, sunt necunoscuţi. Au trăit în timpuri diferite. Au provenit din ţări diferite, au vorbit limbi diferite. Au avut vârste diferite, au fost copii, prunci, tineri, bărbaţi şi femei mature, bătrâni în vârstă şi bătrâni cu părul alb.

Pe toţi aceşti sfinţi îi sărbătoreşte Biserica noastră, unul câte unul, separat şi pe toţi împreună. Între ei este şi Sfântul Ioan Înaintemergătorul, a cărui naştere se sărbătoreşte pe 24 iunie. Despre el vom vorbi în această scurtă predică a noastră…. Continuă să citești →

Predica Mitropolitului de Florina, părintele Augustin Kandiotis, la
Duminica a IV – a după Rusalii

(Matei 8, 5-13)

CREZI?

„Şi a zis Iisus sutaşului: Mergi şi după credinţa ta fie ţie”
(Matei 8, 13)

Iubiţii mei, în vremurile de demult, înainte de venirea lui Hristos, existau sclavi. Ce erau sclavii? Din punct de vedere fizic şi aceştia erau oameni, dar nu erau consideraţi oameni. Nu aveau drepturi de om. Nu-i ocrotea nicio lege. Stăpânii lor făceau cu ei ce voiau. Îi puneau la cele mai grele munci. Săpau ogoarele, cărau pietre şi noroi ca să construiască palatele stăpânilor lor, lucrau cu lanţuri la picioare în mine, în ocne, trăgeau de vâsle la corăbii, se luptau cu fiarele sălbatice ca să privească şi să se distreze stăpânii lor. Nicio plată nu luau pentru slujbele pe care le făceau. Hrana lor era săracă. Case proprii nu aveau. Era vai, dacă stăpânul lor nu era mulţumit de ei. Îi pedepsea cu severitate. Îi lovea fără milă. Putea chiar să-i şi omoare fără să răspundă în faţa nimănui. Oricând dorea stăpânul, îl lua pe sclav şi-l ducea în piaţa de sclavi, adică acolo unde se vindeau şi se cumpărau sclavii, cum astăzi se vând şi se cumpără animale…. Continuă să citești →

Predica Mitropolitului Augustin de Florina
la Duminica a III-a a lui Matei

ADORAREA MAMONEI
(Matei 6, 22-33)

Aţi ascultat, iubiţii mei, Sfânta şi Sfinţita Evanghelie. Ce ne spune? Ne spune că nu trebuie să devenim sclavi, sclavi ai “mamonei” (Matei 6, 24). Dar cine este acest ”mamona”?…

Predică a Mitropolitului Augustin de Florina
la Duminica a II-a după Rusalii
(Matei 4,18-23)

MAREA ŞI “PESCARII DE OAMENI”

“În vremea aceea Iisus umbla pe lângă Marea Galileei…”
(Matei 4 ,18)

Iubiţii mei, aţi auzit Evanghelia? Întreb, pentru că mulţi au urechi, dar nu numai că nu vor să asculte Evanghelia, ci îşi bat şi joc de ea. Zic: Evanghelia s-a învechit, astăzi nu mai este valabilă…
Acestea le zic oamenii aşa-numiţi cultivaţi. Au învăţat ceva carte, să scrie şi să citească, au primit o hârtie şi-şi închipuie că au rezolvat toate problemele şi că numai mai au nevoie de acum de Dumnezeu. Şi în zilele noastre aceştia s-au înmulţit. Evanghelia a fost pentru „în vremea aceea”, – zic ei cu ironie. Ce le vom răspunde?
Odată, pe când eram în Tesalonic, păşind pe drum am văzut pe cineva căţărându-se pe un stâlp de telegraf, şi de acolo scuipând continuu.
– Ce faci acolo? i-au strigat.
– Voi stinge soarele! zice.
Nu era în toate minţile. Aşadar, dacă e nebun, cel ce va crede că prin nebunia lui va stinge până şi soarele – care desigur că odată se va stinge singur, ca şi candela -, incomparabil mai nebuni sunt cei care cred că prin cuvintele lor vor putea să stingă Evanghelia lui Hristos, care este Soarele cel Neapus.
Despre Domnul nostru Iisus Hristos zicem ”acum şi pururea şi în vecii vecilor . Amin”… Continuă să citești →