TROPARUL SFINTEI EVDOCHIA
01 martie
Οσιομάρτυς Ευδοκία. Αλλάζοντας ζωή η πανέμορφη Ευδοκία αφιερώθηκε στην κατά Χριστόν ζωή και ίδρυσε μοναστήρι. Αποκεφαλίσθηκε επειδή δεν δέχθηκε να επιστρέψει στην οδό της απωλείας (160-170). Continuă să citești
Chipul Sfântului Cuvios Vasile Griaznov, Rusia (1 martie)
Icoană de pe site-ul mănăstirii Diveevo
(Sursă: http://www.diveevo.ru/282/)
(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s0395/s0395002.jpg)
Acesta a vieţuit între anii 1816 şi 1869. Nevoinţa sa prin care s-a sfinţit a fost petrecerea monahală în lume. Lucrarea sa cea mai însemnată a fost aducerea stiliştilor la dreapta credinţă.
A fost trecut în rândul sfinţilor la 7 august 1999. Este cinstit ca ocrotitor al celor din lume şi al neguţătorilor.
(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s0395/s0395001.jpg)
sursa, http://sfintisiicoane.wordpress.com/2011/03/01/chipul-sfantului-cuvios-vasile-griaznov-rusia-1-martie/
Sinaxar 28/29 februarie: SF. CASIAN ROMANUL ŞI SF. GHERMAN DIN DOBROGEA
Sinaxar 28/29 Februarie
În aceastã lunã, ziua a douãzeci şi opta, pomenirea preacuviosului pãrintelui nostru mãrturisitorul Casian Romanul.
Acest sfânt era din cetatea Romei si se trãgea din pãrinti luminati si vestiti. Încã de mic copil el a avut mare dragoste de învãtãturã si de vorbire. Cu râvna si cu ascutirea mintii sale a strãbãtut toatã învãtãtura elineascã, deprinzând în chip desãvârsit filozofia si astronomia, învãtând bine si dumnezeiasca Scripturã, cunoscând-o foarte îndeaproape si desãvârsit. Si vrând sã-si împodobeascã viata cu curãtia fecioriei, iesind din patria sa a intrat într-un schit si s-a fãcut monah, dându-se pe sine la toatã ascultarea. Deprinzându-se acolo cu tot felul de petrecere grea, si obisnuindu-se cu nevointele si pentru multa sa ascultare ajungând la desãvârsitã chibzuialã, s-a retras în sihãstrie si petrecând acolo multi ani si topindu-se pe sine în toatã smerenia, a trecut la mai multã ispitã si nevointã. Continuă să citești
28/29 februarie: SFÂNTUL CUVIOS IOAN CASIANUL ROMANUL (Viaţa, Slujba, Acatistul)
Sf. Cuvios Ioan Casian Romanul
(28/29 Februarie)
VIAŢA ŞI NEVOINŢELE
Ca şi în alte cazuri deosebite, prin zbaterea lăuntrică şi prin întreaga petrecere duhovnicească a acestui cuvios şi învăţat monah, înalta spiritualitate românească luminează pe dimensiunile universale ale culturii creştine.
Contribuţia Sfântului Ioan Cassianul la organizarea vieţii monahale din Apus (în Galia şi în Spania) a fost unanim recunoscută; bogăţia şi frumuseţea scrierilor sale, de esenţă patristică răsăriteană, deopotrivă elogiate în Apus şi în Răsărit; sfinţenia sa, de-a lungul veacurilor, de nimeni contestată. Continuă să citești
28/29 februarie: SFÂNTUL CUVIOS GHERMAN DIN DOBROGEA (Viaţa, Slujba)
Sf. Cuvios Gherman din Dobrogea
(28/29 Februarie)
VIAŢA ŞI NEVOINŢELE
Până în anii din urmă nu s-a scris nimic despre un vrednic fiu al Dobrogei noastre, despre Cuviosul Gherman daco-romanul, deşi numele său era menţionat adesea în opera literară a prietenului său, Sfântul Ioan Casian. Abia în anul 1989, mitropolitul Antonie al Ardealului l-a scos din uitare şi i-a făcut cunoscut chipul luminos de teolog şi de călugăr înduhovnicit.
Puţine date despre viaţa şi cultura acestui mare stră-român se găsesc în cartea lui Ioan Casian intitulată Convorbiri cu Părinţii. De aici aflăm că ei „se împrieteniseră încă de când erau copii de şcoală, apoi în oaste, precum şi în viaţa călugărească”. Continuă să citești
28/29 februarie: TROPARUL SF. CASIAN (GREEK)
TROPARUL SFÂNTULUI IOAN CASIAN
28/29 februarie
Όσιος Κασσιανός ο Ρωµαίος. Ρωµαίος ευγενής και στρατιωτικός. Επισκέφθηκε πολλά µοναστικά κέντρα στην Αίγυπτο και την Μ. Ασία. Σηµαντικός φιλοκαλικός συγγραφέας. Continuă să citești
28 februarie: CUVIOSUL ATANASIE MĂRTURISITORUL, CARE ÎN MĂNĂSTIREA AVVEI IUSTIN S-A SĂVÂRŞIT. VEŞNICA LUI POMENIRE!
Părintele Atanasie – un mărturisitor pe Golgota neamului românesc
Autor: Petru Baciu
În săptămâna a treia a Triodului, cea numită a Înfricoșătoarei Judecăți a Mântuitorului Iisus Hristos, a plecat la Domnul, într-o zi de vineri, 29.02.2008, Părintele Atanasie Ștefănescu, monah la Mănăstirea Petru Vodă, cunoscut de viețuitorii mănăstirii și de pelerini drept părintele doctor al mănăstirii. Părintele Atanasie, ajuns la vârsta de 86 de ani, după 20 de ani petrecuți în închisorile comuniste și-a încununat frumoasa nevoință cu una mai înaltă, îmbrăcând haina monahală în anul 2005. După trei ani de viețuire duhovnicească în obștea de la Petru Vodă, înscrisă în cadența eternă marcată de jetfă și Înviere, părintele a fost chemat la Domnul pentru a trăi bucuria Învierii veșnice în ceruri cu sfinții.
28 februarie: Sfântul Nicolae cel nebun pentru Hristos din Pskov, Rusia
Sfântul Nicolae cel nebun pentru Hristos din Pskov, Rusia
(28 februarie)
(Sursă: http://pravicon.com/)
Acesta luă asupra sa nevoința nebuniei pentru Hristos vreme de peste 30 de ani. Cu mult înaintea mutării sale odihna cea de Sus, se învrednici de darul facerii de minuni și al înaintevederii. Locuitorii Pskovului din vremea sa îl numeau Micula, Micola sau Nicola cel nebun sau, în semn de evlaviei, îl mai numeau Micula sfântul.
În februarie 1570, după campania devastatoare împotriva novgorodenilor, țarul Ivan cel Groaznic se îndreptă către Pskov, bănuindu-i de trădare. Și după cum povestesc cronicile, acesta veni „plin de mânie, răcnind ca un leu, sfârtecând oameni nevinovați și vărsând mult sânge”.
28 februarie: Sfântul Sfințit Mucenic Proterie, patriarhul Alexandriei, Egipt
Sfântul Sfințit Mucenic Proterie, patriarhul Alexandriei, Egipt
(28 februarie)
Acesta era presbiter în Alexandria pe vremea când patriarh al Alexandriei era ereticul Dioscor care propovăduia erezia monofizită, învățând că în Hristos este o singură fire, iar nu două firi.În vremea aceea, pe scaunul împărăției se aflau sfinții împărați Marcian și Pulheria (pomeniți în ziua de 17 februarie). Continuă să citești 28 februarie: TROPARUL SF. VASILE MĂRTURISITORUL (Gr, Ro, En)
TROPARUL SFÂNTULUI VASILE MĂRTURISITORUL
28 februarie
Acesta a trăit pe vremea lui Leon Isaurul, luptătorul de icoane. El, lăsînd lumea şi cele lumeşti, s-a făcut monah şi a petrecut în viaţa monahicească cu fapte bune, precum se cădea. Apoi, cînd cinstirea sfintelor icoane era lepădată, s-a împotrivit cu tărie luptătorilor de icoane. Pentru aceea, l-au prins şi l-au chinuit mult, însă nu s-a supus şi nu s-a învoit cu erezia lor, propovăduind adevărul pînă la moarte, avînd ajutor pe dumnezeiescul Procopie.
Deci Sfîntul Vasile a fost strujit, ca şi cuviosul Procopie, peste tot trupul şi pe grumaji, şi aruncat în temniţă, stînd legat foarte multă vreme, pînă ce a pierit de pe pămînt împăratul cel fără de lege. Murind tiranul acela, au fost eliberaţi Cuviosul Vasile şi Sfîntul Procopie şi ceilalţi mărturisitori. Continuă să citești
Părintele Efrem Katounakiotul: Autocontrol – râvnă, împrăștiere – concentrare.
Autocontrol – râvnă, împrăștiere – concentrare
Am adâncit mult îndemnul: „cunoaște-te pe tine însuți”. Ce ești tu? Nimic. Nu ești nici cât un vierme. Nimic. A venit harul, te-a ridicat, ai devenit înger. A plecat harul, te-ai întors la aceleași. Da, dar nu-mi spune, cum putem să atragem harul? De tine depinde să ai o minte lină și liniștită, de tine depinde. Nu depinde de ispită, dacă te atacă, sau de comportamentul celui împreună-nevoitor cu tine, al celui ce este în obște cu tine. Tu însuți vei deveni pricina mântuirii tale, tu însuți vei deveni pricina nemântuirii tale. De tine depinde. Când tu vrei mântuirea ta, când te silești pe tine, toate vin prin rugăciune.
Părintele Efrem Katounakiotul (14/27 feb)
Autocontrol – râvnă, împrăștiere – concentrare. Cuvinte de învățătură.
Să nu te lași pe tine necercetat nici un ceas. În fiecare ceas să te inspectezi, să te cercetezi, să te controlezi. În acest moment ești în bună rânduială? Tu, ca monah, dacă ești silitor, dacă ești nevoitor, te vei supune pe tine însuți unui control atent, întrebându-te: cum am petrecut toată ziua? Pe un bolnav nu îl urmărește numai medicul, ci însuși bolnavul se cercetează pe sine să vadă dacă, luând medicamentele pe care i le-a prescris medicul, se simte mai bine. Nu numai gheronda va urmări pe fiecare, ci și tu însuți te vei urmări pe sineți. L-am întrebat de multe ori și pe gheronda Iosif cum a ajuns la această stare. Zice: Să-ți spun ceva: Am adâncit mult îndemnul: „cunoaște-te pe tine însuți”. Ce ești tu? Nimic. Nu ești nici cât un vierme. Nimic. A venit harul, te-a ridicat, ai devenit înger. A plecat harul, te-ai întors la aceleași. Da, dar nu-mi spune, cum putem să atragem harul? De tine depinde să ai o minte lină și liniștită, de tine depinde. Nu depinde de ispită, dacă te atacă, sau de comportamentul celui împreună-nevoitor cu tine, al celui ce este în obște cu tine. Tu însuți vei deveni pricina mântuirii tale, tu însuți vei deveni pricina nemântuirii tale. De tine depinde. Când tu vrei mântuirea ta, când te silești pe tine, toate vin prin rugăciune. Este lucru știut că în primele zile când venim în obște avem râvnă ca întreg Athosul. Aveți grijă ca această râvnă să nu slăbească, să nu se stingă, fiindcă atunci nu este bine. Continuă să citești
Credința adâncă a Părintelui Efrem Katunakiotul
Credința adâncă a Părintelui Efrem Katunakiotul
Acesta, cândva, a avut o suferință trupească. Îi apăruse o eczemă pe piciorul stâng, iar această eczemă s-a tot întins, s-a tot întins, până i-a acoperit tot spatele. Ajunsese să aibă spatele plin de răni și avea dureri: nu putea nici să ia o cămașă pe el. Și au venit în vizită doi medici de la Atena, de la spitalul ,,Ippokráteio”. Când l-au văzut, i-au spus: ,,Gheronda, trebuie numaidecât să te ducem la un spital, la Tesalonic sau la Atena. Aici nu se poate să te vindeci, trebuie să mergi la spital și să ai parte de îngrijire”. Când a auzit acest lucru, Bătrânul Efrem s-a întristat foarte mult. Nu ieșise niciodată din Sfântul Munte, și nu vroia să iasă nici atunci. Nu știa ce să facă. A mers la bătrânul lui, iar acela i-a spus: ,,Vei merge. Chiar acum, luni, vei merge la spital”. Vedeți? A făcut ascultare. Chiar dacă i-a părut rău, într-o primă fază, mai apoi, a înțeles pe deplin că ascultarea este mai mare decât toate. Dar, ce ne spune mai departe? Continuă să citești
Stareţul Efrem Katunakiotul: DESPRE ASCULTAREA DE DUHOVNIC
Stareţul Efrem Katunakiotul:
DESPRE ASCULTAREA DE DUHOVNIC
Ascultarea de duhovnic este viata vesnica, scara cereasca, suire grabnica, bogatie de cununi, lucru ingeresc, lupta nepatimirii, suire si calatorie la cer. Ascultarea implineste toate poruncile, pe toate le indreapta, pe toate le face si le zideste, iar pe suflet, in chip nevazut si nestiut, cu mare grija il imbogateste si il asaza in vistierie necontenit, ridicandu-l spre Dumnezeu ca sa stea inainte incununat si infrumusetat in taina.
Sfantul Grigorie Sinaitul
Parintele Efrem Katunakiotul este astazi unul din cei mai apreciati duhovnici aghioriti. In varsta de aproape 80 de ani, a fost unul dintre ucenicii binecunoscutului gheron Iosif Isihastul. Daca ceilalti ucenici ai Cuviosului Iosif au preluat conducerea a cate unei manastiri aghiorite, parintele Efrem a preferat isihia, ramanand retras in pustia Katounakiei unde vietuieste cu trei ucenici. Redam mai jos, in traducere, cateva din sfaturile sale adresate monahilor simonopetriti, despre ascultare.
Ascultarea fata de duhovnic le va aduce pe toate. Ascultarea va aduce harul. Cea mai mica neascultare alunga harul. Duhovnicul este, oarecum, in locul lui Dumnezeu. Orice spune duhovnicul e ca din gura lui Dumnezeu. Sa-l ai pe duhovnic ca pe chipul lui Dumnezeu. Toate patimile, putin cate putin, se vindeca prin ascultare. Nu mantuie nici preotia, nici postul, nici asceza, ci doar ascultarea de duhovnic.
Ascultarea face minuni: ascultarea va aduce toate harismele. Prin ascultare Hristos da rugaciunea. Nu ne mantuie rugaciunea; ci ascultarea de duhovnic ne mantuie.
Un demonizat a intrat la ascultare la doi batrani si prin ascultarea lui s-a vindecat. Mi-a povestit el insusi cum vedea demonul inaintea lui si cand zicea o data rugaciunea lui Iisus demonul se tulbura. Cand zicea rugaciunea a doua oara, demonul incepea sa tremure. A treia oara cand zicea rugaciunea, demonul disparea. Faci ascultare? Ai harul lui Dumnezeu, esti pentru rai. Sa stiti ca diavolul nu se teme de noi, nici macar nu ne ia in seama. El fuge de noi cand vede Harul lui Dumnezeu pe care il avem datorita ascultarii de duhovnic. Continuă să citești
Părintele Efrem Katounakiotul: La mănăstire am venit să facem ascultare, nu rugăciune
Părintele Efrem Katounakiotul: La mănăstire am venit să facem ascultare, nu rugăciune
Un monah: Să vă spun altceva, Părinte, ceva personal, care mi se-ntâmplă mie, aici. După Pavecerniță, la arhondaric se spală cearșafuri, unii le întind la uscat, alții le adună. Eu sunt dintre cei care adună cearșafurile întinse la uscat. Seara, când mă duc să le adun, după aceea nu mai pot să adorm, așa cum fac în celelalte zile, pentru că îmi trece somnul și apoi nu mai pot adormi, îmi pierd rânduiala, programul. Și mă necăjesc.
Părintele Efrem, neînțelegând: Și… ce anume?
Monahul: Adică pun mai presus slujirea [pe care o am]. Mai presus e să adun cearșafurile, deși știu că apoi nu voi putea să adorm, nici să mă trezesc devreme și să-mi fac tot canonul. Și mă necăjesc. Supărarea asta cum se vindecă? Continuă să citești
Chilia părintelui Efrem Katunakiotul
Chilia părintelui Efrem Katunakiotul
La înălţimea de 250 de metri de la nivelul mării, în cel mai adânc punct al văgăunii, pe jumătate ascunsă între stânci, se află Chilia „Sfântul Efrem Sirul”. Primul său ctitor a fost bătrânul Longhin. Mai târziu, a venit lângă el Părintele Efrem, un tânăr întreprinzător şi harnic. În 1933, când a venit Stareţul Efrem, l-a găsit pe bătrânul Efrem la o vârstă înaintată (peste 80 de ani).
Foto: Silviu Cluci
Locul prăpăstios de la Katunakia, un masiv stâncos, cu deschidere la Marea Egee, se află în partea de sud-vest a peninsulei Sfântului Munte. Imensa tăietură, care despică vertical trupul Sfântului Munte, începe de la mare şi ajunge până la rădăcinile ultimului vârf al Athonului. Răspândite în şanurile ei, cele paisprezece căsuţe pustniceşti, sunt agăţate de stânci abrupte şi inaccesibile, ca nişte cuiburi îndrăzneţe de vulturi, pe care abia le zăreşti de pe mare.
La înălţimea de 250 de metri de la nivelul mării, în cel mai adânc punct al văgăunii, pe jumătate ascunsă între stânci, se află Chilia „Sfântul Efrem Sirul”. Biserica cu cele paisprezece străni ale ei, spaţioasă pentru Katunakia, se află la etaj, ca un cap al întregii clădiri. Urmează către apus două camere mici cu coridor interior şi o ultimă încăpere mai mare, care era folosită drept croitorie, iar acum foloseşte ca arhondaric. Sub aceasta, la parter se găseşte bucătăria, care are aceeaşi mărime. Sub bucătărie există un mic beci cu intrarea în partea de sus, folosit ca răcitor (frigider natural). În continuarea bucătăriei, spre răsărit se află două camere mici în partea de sus, iar sub biserică o magazie încăpătoare.