Sfântul Cuvios Iacob Pustnicul, Liban (4 martie)

Sfântul Cuvios Iacob Pustnicul, Liban

(4 martie)

Acesta petrecu în pustniceasca nevoinţă vreme de 15 ani într-o peşteră în apropiere de cetatea Porfirion din Fenicia. Atât de mult sporise în vieţuirea sihăstrească şi în faptele cele bune şi era atât de iubit de Dumnezeu, încât primi de la Dânsul putere asupra diavolilor. Astfel, multe tămăduiri dăruia oamenilor, încât mulţi credincioşi şi necredincioşi alergau la dânsul, pe care cu duhovnicească vedere cunoscându-i pe fiecare, îi întorcea la calea cea mântuitoare.

Însă vrăjmaşul neamului omenesc a adus asupra lui mari ispite.

Odată, nişte oameni batjocoritori trimiseră la dânsul o femeie desfrânată. Ea se înfăţişă dinaintea sfântului Iacob cu lacrimi mincinoase, dar în tot acest timp ispitindu-l spre păcat. Văzând că este gata să cadă în păcat, Iacob îşi vârî mâna dreaptă în foc şi o ţinu acolo până ce arse. Văzând aceasta, femeia se umplu de frică şi de îngrozire, şi cuprinsă de pocăinţă îşi îndreptă viaţa ei.

Altădată, fu adusă la dânsul o fecioară de către părinţii ei, care suferea de tulburarea minţii, iar sfântul părinte o tămădui. Însă se ridică asupra lui cumplit război de necurate gânduri şi poftă trupească, încât el cel ce nu se biruise de înşelarea desfânatei, făcător de minuni şi biruitor al diavolului, ajuns la adânci bătrâneţi, uită de pustniceştile sale osteneli de mulţi ani şi biruindu-se de diavol, o sili pe fecioară, răpindu-i fecioria ei. Continuă să citești →

4 martie: TROPARUL SF. GHERASIM DE LA IORDAN (Viaţa, Canonul)

TROPARUL SF. GHERASIM DE LA IORDAN

4 MARTIE

Cuviosul Gherasim, lauda pustnicilor, era de neam din părţile Lichiei. Din tinereţe, avînd cuget dumnezeiesc, s-a îngrădit cu frica lui Dumnezeu. Primind sfinţitul chip monahicesc, mai întîi s-a dus în cea mai dinăuntru pustie a Tebaidei din Egipt şi, acolo vieţuind cu plăcere de Dumnezeu o vreme oarecare în nevoinţe duhovniceşti, s-a întors iarăşi la Lichia, în patria sa. După aceea a venit în Palestina, pe la sfîrşitul împărăţiei lui Teodosie cel Tînăr (408-450), şi s-a sălăşluit în pustia Iordanului, în care strălucea ca o stea luminoasă cu razele cele pline de fapte bune. Acolo a făcut o mănăstire lîngă rîul Iordanului. Continuă să citești →

4 martie: Sfinții Mucenici Pavel şi Iuliana, sora lui, din Ptolemaida, Israel

Sfinții Mucenici Pavel şi Iuliana, sora lui, din Ptolemaida, Israel

(4 martie)

Frescă din anul 1547 afltă în Mănăstirea Dionisiu, Sfântul Munte Athos, Grecia

Sfinții Pavel și Iuliana erau frați de sânge în cetatea Ptolemaida sau Ptolemais, aflată în nordul Israelului de astăzi.

Aceștia fură munciți cu cruzime de către împăratul Aurelius, fiind strujiți, apoi aruncați într-o căldare cu smoală clocotită, așezați pe paturi de fier încinse. Văzând că nimic nu pătimesc, împăratul porunci să-i arunce în temniţă, punându-le lemne grele pe grumazul lor și obezi la picioare. Apoi cu lanţuri legându-le mâinile, încă şi piroane ascuțite făcute în chipul scaiului celui ascuțit cu ghimpi, care crește pe câmp, porunci să le aştearnă pe sub ei în temniță, și să-i pună pe acelea ca să nu aibă cât de mică ușurare în dureri, ci mai mult să se muncească pe piroanele care împungeau coastele lor. Porunci să-i păzească cu dinadinsul, ca să nu vină vreun creștin la dânșii să le dea mâncare sau băutură. Însă la miezul nopții veni un înger al Domnului care atingându-se de legăturile lor pe dată se sfărâmară, iar rănile lor se tămăduiră. Și pe dată se făcură văzute două paturi așternute și o masă încărcată cu toate bunătățile. Îngerul zise către dânșii: Continuă să citești →

„PĂCATUL ESTE UN FALIMENT ECONOMIC”: PREDICA MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA DUMINICA FIULUI RISIPITOR (Luca 15, 11 – 32)

Sursa: CARTEA „KIRIAKODROMION AUGUSTINIAN” (92 predici la duminici ale Mitropolitului Augustin de Florina)

PĂCATUL ESTE UN FALIMENT ECONOMIC

„Şi acolo şi-a risipit averea trăind în dezmierdări” (Luca 15, 13)

Astăzi, iubiţii mei creştini, astăzi este sărbătoarea noastră. Astăzi este sărbătoarea fiului risipitor; şi deoarece toţi suntem fii risipitori, de aceea zic că toţi sărbătorim. Să sărbătorim deci, pentru că nu se cuvine să îl imităm doar până într-un punct pe cel risipitor, ci trebuie să-l imităm până la capăt.

Risipitorul păşea pe drumul cel rău, şi când a ajuns deja pe marginea prăpastiei şi era gata să cadă în haosul iadului, un gând l-a mântuit. Ce valoare are în lume un gând! De la gând pornesc toate crimele (căderile), dar şi minunile virtuţii. Aşadar, un singur gând a fost suficient, ca un fulger, şi în ultima clipă a făcut o mântuitoare cotitură; a schimbat direcţia, a schimbat drumul, de acolo unde mergea spre iad, s-a întors spre cer.

Tema parabolei risipitorului este nemărginită. Ne prezintă două puteri: o putere este păcatul, iar alta este braţul cel puternic al Domnului, care îl prinde pe păcătos, îl ridică şi îl face copil al lui Dumnezeu şi moştenitor al Împărăţiei Lui. Din toată această minunată parabolă vreau să luaţi aminte doar la un singur lucru. Fiul risipitor_ Continuă să citești →

ARHIM. IOIL KONSTANTAROS: LECTURA APOSTOLICĂ DIN DUMINICA FIULUI RISIPITOR (I Corinteni 6: 12 -20)

Între multele teme pe care le dezbate Apostolul neamurilor (în Epistolele) către Corinteni se află şi tema foarte serioasă a trupului omenesc. Şi aceasta, pentru că existau unii care, evident marcaţi de viaţa lor de mai înainte, credeau că erau „liberi” să trăiască cum vor, cu consecinţa ca trupul să şi-l transforme în obiect al cochetăriei şi al exploatării păcatului.

Însă să vedem textul apostolic în traducere şi apoi să ne concentrăm atenţia asupra unui punct foarte serios, pentru că după cum se pare şi în acest caz istoria se repetă:

„12. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva.

13. Bucatele sunt pentru pântece şi pântecele pentru bucate şi Dumnezeu va nimici şi pe unul şi pe celelalte. Trupul însă nu e pentru desfrânare, ci pentru Domnul, şi Domnul este pentru trup.

14. Iar Dumnezeu, Care a înviat pe Domnul, ne va învia şi pe noi prin puterea Sa.

15. Au nu ştiţi că trupurile voastre sunt mădularele lui Hristos? Luând deci mădularele lui Hristos le voi face mădularele unei desfrânate? Nicidecum!

16. Sau nu ştiţi că cel ce se alipeşte de desfrânată este un singur trup cu ea? „Căci vor fi – zice Scriptura – cei doi un singur trup”.

17. Iar cel ce se alipeşte de Domnul este un duh cu El.

18. Fugiţi de desfrânare! Orice păcat pe care-l va săvârşi omul este în afară de trup. Cine se dedă însă desfrânării păcătuieşte în însuşi trupul său.

19. Sau nu ştiţi că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe care-L aveţi de la Dumnezeu şi că voi nu sunteţi ai voştri?

20. Căci aţi fost cumpăraţi cu preţ! Slăviţi, dar, pe Dumnezeu în trupul vostru şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.” Continuă să citești →

Predica Părintelui Efrem Filotheitul la Duminica Întoarcerii Fiului Risipitor – Taina pocăinței

Predica Părintelui Efrem Filotheitul la Duminica Întoarcerii Fiului Risipitor –

Taina pocăinței [1]

OMILIA a XVI-a

Iubiții mei fii duhovnicești,

Așa cum știm, bunul Dumnezeu ne-a dăruit taina cea mare a Sfintei Mărturisiri, acest Botez sfânt prin care omul se spală sufletește și devine curat deplin, un om nou în Hristos.

Câtă mulțumire trebuie să-I aducem continuu lui Dumnezeu pentru acest mare dar pe care ni l-a lăsat! Ne-a oferit, adică, inima Lui deschisă, ca să intrăm ușor, ori de câte ori voim ca să ne curățim. Oricât ar păcătui omul, oricât s-ar tăvăli în păcat și și-ar întina sufletul, la un moment dat, poate, cu ușurință să devină alb ca porumbelul și ca zăpada. Există măreție mai mare decât aceasta, fericire mai mare pentru om?

În același timp, se întâmplă și un alt lucru deosebit: bucurie mare se face în cer pentru un păcătos care se pocăiește (Luca 15, 7).

Omul plin de păcate nu numai că se mântuiește și devine fericit, dar invită și pe îngeri la prăznuire, se face prilej de bucurie mare. Are loc o manifestare de laudă a biruinței celei mari înaintea lui Dumnezeu, pentru că au aflat despre pocăința omului păcătos.

Continuă să citești →

Predica Părintelui Efrem Filotheitul la Duminica Întoarcerii Fiului Risipitor – Slava iubirii deșarte

Predica Părintelui Efrem Filotheitul la Duminica Întoarcerii Fiului Risipitor

„Slavă iubirii Tale de oameni, Doamne” ^[2]

OMILIA a XXVII-a

Fiii mei binecuvântați,

Dumnezeul nostru este iubire și Cel ce rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu și Dumnezeu în el (I Ioan 4, 16).

Creștinul care nu are iubirea lui Dumnezeu în inima lui nu are în sufletul lui viața în Hristos. Această mare lucrare a lui Dumnezeu, de a Se pogorî, de a lua trup omenesc și de a Se face om, ca să locuiască între noi, să Se apropie de noi, nu este nimic altceva decât expresia iubirii divine față de oameni. Dragostea lui Dumnezeu este cea care ne ocrotește și se îngrijește de toate ale noastre, iar noi, oamenii, păcătuim și-L întristăm pe Creator. De multe ori, ne arătăm necredincioși, dar iubirea Lui de oameni este nemărginită și ne iartă toate. Toți, și cel dintâi eu, am întristat inima lui Dumnezeu, care se numește iubire față de om. De aceea, va trebui să luăm aminte în continuare la viața noastră, să nu-I dăruim din nou amăreala păcatului.

Parabola Fiului risipitor din Evanghelie este expresia exactă a iubirii de părinte a lui Dumnezeu față de omul păcătos. Acolo vedem că fiul risipitor, ce preînchipuie pe orice om de pe pământ, a cerut de la Tatăl său partea ce i se cuvenea din moștenirea părintească. Bineînțeles că a cerut fără minte și fără înțelepciune partea lui, rupându-se de casa părintească, de iubirea și de grija Tatălui. Și, crezând că este capabil să se îngrijească singur de viața lui, a plecat, dar a plătit foarte scump nemintoșenia lui. Așa cum ne relatează Sfânta Evanghelie, fiul risipitor a cheltuit întreaga avere, ducând o viață păcătoasă.

Păcatul naște însă moartea – plata păcatului este moartea (Romani 6, 23). El aduce moartea sufletească, dar de multe ori se face cauză și a morții trupești. Fiul risipitor, după ce a risipit tot ce avea, a ajuns să pască porcii și să trăiască împreună cu dobitoacele. La fel și creștinul, când primește prin Sfântul Botez drept moștenire harul lui Dumnezeu și se desparte după aceea de El, rupând orice legătură cu Dumnezeu Tatăl, ajunge vas al diavolului, al păcatului, „făptură risipitoare“, îndepărtată de Dumnezeu și căzută continuu din păcat în păcat. Parabola ne spune din nou că, la un moment dat, fiul și-a revenit în sine, a înțeles greșala lui. Când săvârșea păcatul, se pare că era în afara lui, în afara rațiunii, a cumințeniei și a cumpătării. Hristos ne spune că acesta și-a venit în sine și s-a gândit: Continuă să citești →

Cântări la Vecernia Duminicii Fiului risipitor

Stihiri și Slava… la DUMINICA FIULUI RISIPITOR

Sursa: Psalții Catedralei Patriarhale

3 martie: Sfântul Ierarh Ioan al IV-lea, patriarhul Georgiei

Sfântul Ierarh Ioan al IV-lea, patriarhul Georgiei

(3 martie)

Acesta a fost patriarh al Georgiei din preajma anului 980 până în anul 1001.

În cartea patriarhului Vasile al III-lea despre minunile sfântului cuvios Shio (Simeon) se află consemnat faptul că părinții sfântului Ioan nu puteau zămisli copii, pricină pentru care merseră pentru a se ruga fierbinte la mănăstirea ridicată pe locul de nevoință al cuviosului părinte Shio, pustnicul din Mgvime. Continuă să citești →

Sfinţii Mucenici Eutropiu, Cleonic si Vasilisc din Capadocia, Turcia (3 martie)

Sfântul Mucenic Eutropiu

Sfântul Mucenic Cleonic

După săvârşirea pătimirii şi mucenicescului sfârşit al sfântului mucenic Teodor Tiron (clic aici, pomenit la 17 feburarie) în cetatea Amasia, rămaseră ţinuţi în temniţă tovarăşii săi, tineri ostaşi şi prieteni apropiaţi ai acestuia, Eutropiu, Cleonic şi Vasilisc. Eutropiu şi Cleonic erau fraţi, de neam din Capadocia, iar Vasilisc era nepot al sfântului Tedor Tiron, născut în cetatea Amasiei.

Multă vreme nu primiră osândă, căci ighemonul cetăţii tocmai fusese schimbat. Când sosi noul ighemon, cu mult mai crud decât cel de dinaintea sa, porunci să fie aduşi cei trei dinaintea sa. Pe când ieşeau din temniţă cu feţe luminoase, sfântul Eutropiu, care era foarte frumos la chip şi înţelept în cuvinte, începu a cânta: Continuă să citești →

3 martie: TROPARUL SFINŢILOR MUCENICI EUTROPIU, CLEONIC ŞI VASILISC (Gr, Ro)

TROPARUL SFINŢILOR MUCENICI EUTROPIU, CLEONIC ŞI VASILISC

3 martie

După săvîrşirea pătimirii şi după mucenicescul sfîrşit al Sfîntului Mucenic Teodor Tiron în cetatea Amasiei, au rămas ţinuţi în temniţă pentru Hristos tovarăşii lui, ostaşi şi prieteni de aproape, Eutropiu, Cleonic şi Vasilisc, nepotul său. Ighemonul Puplie, care a muncit pe Sfîntul Teodor, pierise, fiind ucis de mînia lui Dumnezeu; şi în locul lui a venit un altul cu numele Asclipiodot, de neam din Frigia, cumplit cu obiceiul şi cu mintea fără de Dumnezeu, făcînd multe răutăţi poporului creştin. Continuă să citești →

Predici AUDIO/VIDEO la Duminica a 34-a după Rusalii (a Fiului Risipitor)

Evanghelia din Duminica a 34-a după Rusalii

Predică la Duminica Fiului risipitor a PF Daniel

Predica la Duminica Fiului risipitor a ÎPS Bartolomeu 2001

Predica la Duminica Fiului risipitor a ÎPS Bartolomeu 2005

Predica la Duminica Fiului risipitor a ÎPS Teodosie

Predica la Duminica Fiului risipitor a Sfântului Teofan Zăvorâtul

Predica Părintelui Nicolae Tănase:

10 -16 MARTIE: PELERINAJ ÎN GEORGIA LA CĂMAȘA MÂNTUITORULUI ȘI LA SFÂNTUL GAVRIIL URGHEBADZE (2024, 7 zile)

PELERINAJ ÎN GEORGIA

LA CĂMAȘA MÂNTUITORULUI

ȘI LA SFÂNTUL GAVRIIL URGHEBADZE (7 zile)

10 -16 MARTIE 2024

ZIUA I, DUMINICĂ, 10 martie 2024, BUCUREȘTI – TBILISI

Întâlnirea va avea loc pe aeroportul Henry Coandă – Otopeni cu 3 ore înainte de decolare. Zbor spre Georgia cu o escală în Atena sau Istanbul.

ZIUA II, LUNI, 11 martie 2024, TBILISI

Transfer aeroport-hotel;

Cazare în camere duble sau triple la hotel de 3 sau 4 stele. Odihnă și mic dejun.

Catedrala rusă Sf. Alexandru Nevsky cu fragment din moaștele acestuia, mormântul Sf. Ierarh Zenovie de la Glinsk și al minunatului și mult-iubitului părinte Vitalie, făcător de minuni și grabnic ajutător, încă necanonizat, dar foarte cinstit de georgieni.

Biserica Metekhi cu moaștele Sfintei Suzana (Șușanica) și locul muceniciei Sf. Abo, sec. 8.

Catedrala Sioni (vechea Patriarhie) cu următoarele sfințenii: Crucea Sfintei Nina, moaștele Sf. Apostol Toma, mormântul Sf. Patriarh Ioan – „Gură de Aur al Georgiei”, mormintele Sfinților Patriarhi Ambrozie, Calistrat, Efrem al II-lea și Kirion. Venerarea icoanei cu un fragment din moaștele Sf. Cuvios Maxim Mărturisitorul, care se păstrează în Altar.

Biserica Ancishati cu moaștele Sf. Patriarh și Mucenic Evdemoz, sec. 6.

Noua Catedrală Patriarhală „Sfânta Treime” (Sameba), cu 13 altare și moaștele mai multor sfinți, dintre care amintim capul Sfintei Mucenițe Eugenia, fragmente din moaștele Sfinților Mucenici Gheorghe și Teodor și ale Sfinților Cuvioși Petru Athonitul și Șio Mgvime. În altar se păstrează piatra Sf. Cuvios David Garedji.

Cazare în Tbilisi.

ZIUA III, MARȚI, 12 martie 2024, TBILISI – GORI – TBILISI

Mănăstirea Samtavisi cu moaștele Sf. Cuvioși Isidor și Tadei, doi din cei 13 Sfinți Părinți sirieni. Închinare la mormântul cu moaștele Sfântului Sfințit Nou Mucenic Filimon Georgianul.

Catedrala din Gori cu icoana făcătoare de minuni a Răstignirii Domnului, ocrotitoarea orașului și mai multe icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului.

Mănăstirea Kvatakhevi, secolele 12-13, cu fragmente din moaștele Sf. Ioan Botezătorul și ale altor sfinți.

Cazare: Tbilisi

ZIUA IV, MIERCURI, 13 martie 2024, KAHETIA

Mănăstirea Bodbe cu moaștele Sfintei Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminatoarea Georgiei – unul din cele mai importante locuri de pelerinaj din Georgia. Tot aici venerăm icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni și icoana făcătoare de minuni a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe de la Zografu, cu părticică din sfintele lui moaște.

Mănăstirea Ikalto: moaștele Sfinților Cuvioși Zenon și Arsenie

Mănăstirea Alaverdi: mormântul Sfântului Cuvios Iosif (unul din cei 13 Sfinți Părinți Sirieni) și moaștele Sfintei Regine Ketevan (fragment)

Cazare Tbilisi.

ZIUA V, JOI, 14 martie 2024, MTSKHETA, vechea capitală a Georgiei

Mănăstirea Jvari, sec. 6, care se află chiar pe locul unde Sfânta Nina a înfipt în pământ o mare Cruce din lemn făcătoare de minuni și vindecătoare de boli.

Mănăstirea Svetitskhoveli (Stâlpul dătător de viață) cu hramul Soborul Sfinților Apostoli. Aici se păstrează Cămașa Mântuitorului, cojocul Sf. Proroc Ilie, părticică din piciorul Sf. Apostol Andrei, moaștele Sf. Rege Vahtang Gorgasali, ale Sf. Patriarh Melchisedec, iar în altar mormintele Sf. Eustatie al Mtskhetei (sec. 6) și al Sf. Rege Dimitrie (sec. 13).

Mănăstirea de maici Samtavro cu hramul Schimbarea la Față a Mântuitorului. Aici se află moaștele a 6 sfinți: primii regi creștini ai Georgiei Mirian și Nana (sec. 4); în altar, sub Sf. Masă, se află moaștele Sf. Sfințit Mucenic Aviv (Abibus), Episcop de Nekresi (unul din cei 13 Sfinți Părinți sirieni); în stânga pronaosului, moaștele Sf. Cuv. Gavriil Georgianul, cel nebun pentru Hristos (Urghebadze), iar afară mormintele Sfintelor Cuvioase Nina Amilahvari cea Bătrână și Nina Amilahvari cea Tânără. Tot aici se vizitează mormântul gol al Sfântului Gavriil Urghebadze și muzeul care adăpostește hainele și obiecte ce au aparținut Sfântului. În biserică există o raclă cu părticele din moaștele mai multor sfinți și o raclă cu un fragment din Stâlpul făcător de viață.

Mănăstirea Țilkani (în satul Țilkani, la 15 km de Mtskheta, în Georgia răsăriteană): icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și moaștele Sf. Cuv. Iesei, Episcop de Țilkani (unul din cei 13 Sfinți Părinți sirieni)

Cazare Tbilisi.

ZIUA VI, VINERI, 15 martie 2024:

Mănăstirea Betania: icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și raclele cu moaștele Sfinților Cuvioși Ioan și Gheorghe-Ioan, îndrumătorii duhovnicești ai Sf. Gavriil Georgianul

Mănăstirea Zedazeni: mormintele care adăpostesc moaștele Sfinților Cuvioși Ioan (starețul celor 12 Sfinți Părinți sirieni) și Eftimie, făcătorul de cântări.

Mănăstirea Martqopi: mormântul care adăpostește moaștele Sfântului Cuvios Antonie (unul din cei 13 Sfinți Părinți sirieni)

Cazare: Tbilisi.

ZIUA VII, SÂMBĂTĂ, 16 martie 2024, TBILISI – BUCUREȘTI

Transfer la aeroportul din Tbilisi. Zbor spre România cu escală în Atena.

TARIF: 450 EURO + biletul de avion

TARIFUL INCLUDE:

5 nopți de cazare la hotel de trei sau patru stele în camere duble.
5 mic dejun;
Transferuri aeroport – hotel – aeroport;
Transport local la obiective (autocar sau microbuz)
Ghid și preot însoțitor.

TARIFUL NU INCLUDE:

Asigurarea de sănătate;
Cinele;
Tips șofer (se recomandă minim 5 euro);
Alte cheltuieli personale.

ÎNSCRIERI ȘI DETALII: 0721045424

EMAIL: teostirict@yahoo.com

SFÂNTA DOMNINA – 1 MARTIE

Pomenirea sfintei Domnina, cea din Cir.

Sfânta Domnina se trăgea din părinţi binecredincioşi şi bogaţi. Încă din pruncie afierosindu-se lui Dumnezeu, s-a dedat nevoinţelor pustniceşti şi înfrânării tuturor pornirilor trupului. Căci făcându-şi o colibă lângă grădina maicii sale, a petrecut zi şi noapte în ea, udându-şi cu lacrimi neîncetat nu numai obrajii ci şi veşmintele ei cele din păr, căci de o astfel de îmbrăcăminte se slujea. Către cântările cocoşilor, intrând în biserică, laolaltă cu toată mulţimea credincioşilor, aducea lui Dumnezeu cântare de laudă. Hrana ei era lintea înmuiată în apă; şi a suferit toată osteneala aceasta a postului, cu toate că avea trup firav şi era încă de vie aproape moartă. Îşi acoperea faţa cu multă grijă cu o pânză, încât nici ea nu putea vedea faţa cuiva şi nici cineva pe a ei. Îmbrăcămintea ei de păr o acoperea până la genunchi şi grăia uşor şi gingaş cu toţi cei ce veneau la ea. Deci, petrecând în felul acesta ziua şi noaptea, în cele din urmă s-a ridicat împreună cu faptele ei cele plăcute lui Dumnezeu, la Mirele ei cel iubit, Hristos.

1 MARTIE: POMENIREA EPISCOPULUI MARTIR AL HUŞILOR GRIGORIE LEU

http://video.google.co.uk/googleplayer.swf?docid=-7160699955768554744&hl=ro&fs=true

Un mucenic vândut, o moarte uitată

Descendent al mai multor generaţii de preoţi şi oameni de seamă, dintre care unii chiar slujitori ai domnilor Moldovei (începând cu vremea lui Ştefan cel Mare), episcopul cărturar al Huşilor, Grigorie Leu (1881 – 1949), a avut o viaţă şi activitate pilduitoare pentru întreaga ierarhie ortodoxă românească. A luptat împotriva bolşevismului până la ultima suflare, cu armele creştinului, sabia duhului şi puterea cuvântului, neplecându-şi capul în faţa ameninţărilor şi opresiunilor la care l-a supus aparatul comunist.
A plecat la Domnul în după-amiaza zilei de 1 martie 1949. Veşnică să îi fie pomenirea! Continuă să citești →