SFÂNTUL EDUARD MĂRTURISITORUL, REGELE ANGLIEI (5 ian. & 13 oct.)

eduard-marturisitorul-5-ian

SFÂNTUL EDUARD, regele Angliei

(1004-1066)

Timp de două veacuri, danezii, trecând Canalul Mânecii, au încercat să ocupe şi să colonizeze pământul Angliei, întâmpinând rezistenţa locuitorilor anglo-saxoni, aflaţi în perioada de început a organizării lor ca stat unitar. Regele Etherled al II-lea, pentru a-i înspăimânta pe invadatori, i-a atras într-o cursă pe conducătorii danezilor şi i-a asasinat pe toţi. Suenon I al Danemarcii, pentru a se răzbuna, a hotărât să cucerească definitiv Anglia. Regina Ema, a doua soţie a lui Etherled, s-a retras în Normandia, împreună cu cei doi fii ai lor: Eduard, născut în anul 1004, la Islip, lângă Oxford, şi Algred. Ei a trebuit să rămână în acest exil voluntar treizeci şi cinci de ani. Aici, Eduard, înzestrat cu un caracter paşnic, iubitor de reculegere, rămânea ceasuri îndelungate în biserică, lua parte la slujbele sfinte, se întreţinea cu călugării învăţaţi în probleme de cultură şi de viaţă sufletească.

Continuă să citești →

Arhim. Mihail Daniliuc: De ce postim în ajun de Bobotează?

De ce postim în ajun de Bobotează?

arhim. Mihail Daniliuc

ajunul_bobotezei_62872300
Legături:

Darurile duhovnicești  și bucuria nespusă a întâlnirii cu Mântuitorul Hristos continuă și prin  proslăvirea Botezului Domnului, numită atât de frumos de înaintașii noștri, Teofania ori Boboteaza. 

Bucuria sărbătorilor continuă! Am călătorit duhovnicește la Betleem și ne-am închinat Pruncului Sfânt asemenea magilor de la Răsărit. Ba mai mult, ne-am primenit peștera sufletelor noastre și l-am  primit pe Sfântul Copil chiar în taina ființei noastre. Am colindat și am primit colindători, aducând prin colind fior sfânt de cântare cerească; a opta zi  am fost martorii când Maria, Maica Sfântă, a plinit rânduiala legii și a pus numele Iisus odorului ei. Deopotrivă, am asistat la cumpăna dintre ani, cu sufletele pline de emoție la întâlnirea timpului cu veșnicia, participând la un „revelion„ cu totul excepțional, priveghind cu Dumnezeu, cel ce a făcut vremurile și stăpânește veacurile. Darurile duhovnicești  și bucuria nespusă a întâlnirii cu Mântuitorul Hristos continuă și prin  proslăvirea Botezului Domnului, numită atât de frumos de înaintașii noștri, Teofania ori Boboteaza.

Rânduiala folosirii aghesmei mari

Rânduiala folosirii aghesmei mari

agheasma-mare

Până la Odovania praznicului Botezului Domnului, credincioşii sunt îndemnaţi să consume în fiecare zi agheasma mare. Aceasta are o rînduială diferită faţă de agheasma mică. 

„Această apă sfinţită o singură dată pe an are o rânduială specială în sensul că se foloseşte doar în aceste opt zile de către credincioşi dimineaţa în special înainte de mâncare după ce credincioşii şi-au făcut rugăciunea iau puţină din această agheasmă. Sigur că în această perioadă se cere din partea credincioşilor ca să aibă o cuviinţă deosebită din punct de vedere spiritual pentru că această agheasmă este ca un medicament foarte puternic, dar trebuie ca omul să fie şi pregătit ca să-l primească pentru că altfel nu-şi are efectul dorit”, a explicat pentru TRINITAS TV Arhim. Dimitrie Irimia, Mare Eclesiarh al Catedralei ”Sf. Spiridon” – Nou din Capitală. Continuă să citești →

PREDICĂ A MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA DESPRE „CELE 12 ZILE”: Dodekaimeron-ul

Legături:

* * *

MTROPOLITUL AUGUSTIN DE FLORINA:

Dodekaimeron-ul („Cele-12-zile”)

[Omilie rostita la Duminica dinaintea Botezului Domnului 

Sărbătoare avem, iubiţii mei. Sărbătorim Sfântul Dodekaimeron. Ce este dodekaimeron-ul? Este o perioadă care începe de la Crăciun (25 decembrie) şi se termină de Bobotează (6 ianuarie). Ţine adică 12 zile (7 din decembrie şi 5 din ianuarie – cu excepţia Ajunului Bobotezei). În timpul Dodekaimeronului, dată fiind bucuria sărbătorilor, se face dezlegare la toate. Vă prezint pe scurt cele mai importante sărbători ale Dodekaimeronului.
***
– Prima sărbătoare este Naşterea Domnului (25 decembrie).Mare, iar temporal prima sărbătoare a creştinătăţii. Faptul că Hristos s-a născut este „alfa” sau începutul credinţei noastre, rădăcina, „rădăcina cea neudată” a Sfintei noastre Biserici; rădăcina nu a fost sădită şi nu a fost adăpată de om, şi de aceea rămâne nedezrădăcinată. Şi după cum din rădăcină răsar ramuri şi flori, aşa şi din această sărbătoare provin toate celelalte sărbători. Dacă Hristos nu s-ar fi născut, nu am fi avut Bobotează (Teofania), nu am fi avut Vinerea cea Mare, nu am fi avut Cincizecime. Naşterea Domnului este prima sărbătoare, maica sau mitropolia sărbătorilor… Continuă să citești →

2-5 ianuarie: ÎNAINTE PRĂZNUIREA BOTEZULUI DOMNULUI

Înainteprăznuirea Botezului Domnului

(2-5 ianuarie)

Botezul Domnului 1.1

 

Începând din această zi, 2 ianuarie, glasul Bisericii se umple de cântări de bucurie în așteptarea marelui praznic al Dumnezeieștii Arătări a Domnului sau al Botezului Domnului, săvârșit la 6 ianuarie, pregătind inimile credincioșilor să-l întâmpine cum se cuvine.

+ * + * +

Sfantul Apostol si Evanghelist Luca

Sfantul Apostol si Evanghelist Luca

 2 ianuarie

Căutându-mă pe mine, cel rătăcit pe căi neumblate, Dumnezeule al meu, îmbrăcându-Te cu sărăcia cea preabogată, stai de față să Te botezi, Izbăvirea tuturor.

Se minunează de venirea Ta, Iisuse, Făcătorule de bine, Înaintemergătorul, și umilit strigă Ție: foc fiind, Stăpâne, să nu mă arzi pe mine, cel ce sunt iarbă uscată, Doamne.

Rourează-ne dezlegarea de păcate, Iubitorule de oameni, Cel ce în curgerile Iordanului ai cufundat greșelile pământenilor pentru mila Ta.

3 ianuarie

Lumea cea îmbătrânită în greșeli, înnoind-o, Iubitorule de oameni, vii să faci oamenilor uimitoare naștere a doua, prin apă și prin Duh. Pentru aceasta slăvim Arătarea Ta.

Pustiu însetat, fire omenească toată, veselește-te; că iată, Apa vieții, Se arată Hristos, înnoirea tuturor, ca să te adape pe tine cu harul din destul. Continuă să citești →

Duminica dinaintea Botezului Domnului – Comentarii patristice

Duminica dinaintea Botezului Domnului – Comentarii patristice  

„Iată Eu trimit îngerul Meu înaintea feţei Tale, care va pregăti calea Ta. Glasul celui ce strigă în pustie: Gătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui”.

synaxis_of_saint_john_the_holy_glorious_prophet_baptist_and_forerunner_menologion_of_basil_ii

 Duminica dinaintea Botezului Domnului (Ev. Mc. 1, 1-8) 

(Mc. 1, 1) Începutul Evangheliei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Calea Domnului trebuie pregătită înlăuntrul inimii; căci inima omului este atât de mare și încăpătoare încât ar încăpea lumea întreagă. Însă măreția ei nu se vede în mărimea trupului, ci în puterea minții care o ajută că cuprindă atât de bine înțelegerea adevărului. Pregătiți așadar în inimile voastre calea Domnului, prin traiul în bună-cuviință. Țineți calea dreaptă a vieții astfel încât cuvintele Domnului să poată pătrunde fără piedică.

Continuă să citești →

PREDICĂ LA ANUL NOU A MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA: TIMPUL ŞI VEŞNICIA

PREDICĂ LA ANUL NOU A MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA:

TIMPUL ŞI VEŞNICIA

Sursa:  „Ne vorbeşte Părintele Augustin, Mitropolitul de 103 ani”

ORNAM1

ORNAM1

Un nou an răsare la orizontul umanităţii. Ce este un an în comparaţie cu anul care a trecut şi cu anii care vor trece? Este o picătură din ocean.

Un scriitor înţelept, ca să creeze o idee despre timp în comparaţie cu veşnicia, a plăsmuit următoarea imagine. Imaginaţi-vă, zice, un ocean infinit şi deasupra apelor lui zburând o pasăre. Pasărea, după ce descrie cercuri, coboară, ia în pliscul ei o picătură din suprafaţa oceanului, iar apoi fuge şi dispare. După ce trec o mie de ani, pasărea apare din nou, pentru a lua iarăşi doar o picătură din ocean. Continuă să citești →

CUVÂNT LA ANUL NOU AL MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA: „Eu nu ascult ce zice X, Y sau Z; ascult credinţa pe care am învăţat-o de la bunica mea!”

aaa

Necredincioşi ai veacurilor, să presupunem pentru o clipă, că dezrădăcinaţi copacul creştinismului. Vă pun o întrebare: în locul lui ce veţi sădi? Este uşor să dezrădăcinezi, dar este greu să sădeşti. Ce aveţi să sădiţi? Zero-ul? Dar pe zero nu se sprijină nimic; doar ruine…

Dar voi, credincioşii, aşa cum spune astăzi Apostolul Pavel, astupaţi-vă urechile, ca să nu auziţi sirenele ateismului şi ale necredinţei. Suntem un popor creştin. Să fim foarte atenţi.

Ce să facem? Să credem aşa cum au crezut părinţii noştri din neam în neam. Dacă naţiunea aceasta a existat şi va exista în viitor, va exista datorită credinţei în Dumnezeu. Să credem, aşa cum a crezut Vasile cel Mare.

I-a citit pe Platon, pe Aristotel, a mers la şcoli înalte, i-a ascultat pe oratori… Şi ce spune Vasile cel Mare? Eu nu ascult ce zice X, Y sau Z; ascult credinţa pe care am învăţat-o de la bunica mea. Continuă să citești →

Pr. Cleopa Ilie: Predică la Duminica dinaintea Botezului Domnului – Despre chipul omului desăvârșit

Predică la Duminica dinaintea Botezului Domnului

Despre chipul omului desăvârșit   

„Fiți, dar, voi desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârșit este” (Matei 5, 48)

Iubiți credincioși,

Dumnezeiasca Evanghelie de astăzi vorbește în chip luminat despre aspra și îngereasca viață a Sfântului slăvitului prooroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul care, după mărturia Domnului „Este cel mai mare om născut din femeie și cu adevărat prooroc și mai mult decât prooroc” (Luca 7, 26-29). Întrucât chipul Sfântului Ioan Botezătorul este chipul omului desăvârșit, voi vorbi astăzi despre desăvârșirea creștină, după a mea slabă putere. Zice Sfântul Maxim Mărturisitorul: „Mulți sunt cei ce vorbim, dar puțini cei ce facem. Însă nimenea nu trebuie să strice cuvântul lui Dumnezeu pentru negrija sa propie, ca să-și mărturisească neputința sa și să ascundă adevărul lui Dumnezeu. Aceasta ca nu cumva să ne facem vinovați, pe lângă călcarea poruncilor, și de răstălmăcirea cuvântului lui Dumnezeu” (Filocalia, vol. II, Sibiu 1945, p. 114).

Continuă să citești →

Sf. Ioan Gură de Aur despre petrecerea revelionului

God_the_Geometer

“Stăpâne Doamne, Dumezeul nostru, Izvorul vieţii şi al nemuririi, Făcătorul a toată făptura văzută şi nevăzută, Care ai pus vremile şi anii întru a Ta stăpânire şi îndreptezi toate cu iconomia Ta cea cerească şi întru tot bună, mulţumim Ţie pentru îndurările minunate pe care le-ai făcut asupra noastră, în toată vremea trecută a vieţii noastre şi Te rugăm, întru tot îndurare, Doamne: binecuvintează cununa anului ce a sosit cu bunătatea Ta“.

Anul îţi va merge bine nu când tu vei sta beat în ziua cea dintâi a lui, ci când, atât în ziua cea dintâi, cât şi în cea de pe urmă, şi în fiecare zi, tu vei face fapte plăcute lui Dumnezeu. Nu beţia înseninează, ci rugăciunea; nu vinul, ci cuvântul înfrânării. Vinul stârneşte furtună, cuvântul lui Dumnezeu aduce linişte. Acela aduce nelinişte în inimă, acesta alungă zgomotul; acela întunecă mintea, acesta luminează pe cea întunecată; acela aduce întristarea, care înainte era departe, acesta ridică grija, care este de faţă. Căci nimic nu poate aşa de tare a însenina ca învăţătura înţelepciunii: a preţui puţin lucrurile de acum, a ţinti la cele viitoare, a recunoaşte cele pământeşti ca trecătoare şi a nu le socoti statornice, nici bogăţia, nici puterea, nici cinstea, nici măgulirile. Dacă tu ai o astfel de înţelepciune, atunci poţi să priveşti pe un bogat fără ca să-l zavistuieşti, poţi să ajungi la nevoie şi la sărăcie, şi totuşi să nu-ţi pierzi curajul. Continuă să citești →

ÎPS Bartolomeu Anania: ÎNNOIREA OMULUI (Cuvânt la Anul Nou)

ÎPS Bartolomeu Anania: ÎNNOIREA OMULUI

(Cuvânt la Anul Nou)

4 ianuarie: TROPARUL, CANONUL ŞI VIAŢA CUVIOSULUI TEOCTIST (Gr, Ro, En)

Απολυτίκιο του Αγ. Θεοκτίστου – 04 ΙΑΝΟΥΑΡΙΟΥ


Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Teoctist

Troparul Sfântului Cuvios Teoctist, glasul al 8-lea:

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Teoctist, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.

 

Cântarea 1, glasul al 2-lea. Irmos: Întru adânc a aşternut…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Teoctist, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Munţi săltaţi, dealuri încingeţi-vă cu bucurie, cei întinaţi gătiţi-vă spre Dumnezeiasca curăţire, că Hristos, Râul desfătării, vine să se spele în apele Iordanului. Continuă să citești →

4 ianuarie: Soborul Sfinților 70 de Apostoli (Viaţa, Canonul)

Soborul Sfinților 70 de Apostoli

soborul_sf._70_apostoli

ORNAM1

   După alegerea celor doisprezece apostoli, Domnul nostru Iisus Hristos a luat încă şaptezeci de apostoli mai mici, ca să-i trimită la propovăduire. Despre acest lucru scrie Sfântul Evanghelist Luca astfel: După aceştia a arătat Domnul şi alţi şaptezeci (şi doi), şi i-a trimis câte doi înaintea feţei Sale; pentru că pe cei doisprezece îi avea lângă Dânsul, ca pe nişte martori ai vieţii Sale, iar pe cei şaptezeci îi trimitea.

4 ianuarie: Sfântul Ierarh Eustatie I, arhiepiscopul Serbiei

Sfântul Ierarh Eustatie I, arhiepiscopul Serbiei

(4 ianuarie)

Acesta a trăit în a doua jumătate a veacului al XIII-lea, în vremea domniei sfântului țar Ștefan Uroș (1262-1320).

Sfântul Ștefan Uroș, țarul Serbiei (pomenit la 2 decembrie)

Sf Stefan Uros, tarul Serbiei 1.1

Sfântul Eustatie se născu din părinți evlavioși de la care deprinse învățătura și faptele cele bineplăcute Domnului. Arătându-se încă din fragedă pruncie un copil ales, fu dat de părinți unui dascăl care îl călăuzi în înțelesul adânc al lucrurilor și înțelepciunea dumnezeiască tăinuită în Sfintele Scripturi.

În tinerețea sa, merse la Mănăstirea Sfântului Arhanghel Mihail din Zeta (Muntenegru) unde se deprinse cu aspra viețuire. Curând deveni un aspru nevoitor. De acolo plecă într-un pelerinaj la Ierusalim pentru a se închina la Sfântul Mormânt al Domnului, de unde mai apoi porni către Sfântul Munte Athos. Cu inima plină de dulceața viețuirii nevoitorilor de acolo, se așeză în Mănăstirea Hilandar. Continuă să citești →

4 ianuarie: Sfinții Zosima Monahul şi Atanasie Comentarisiul, Turcia

Sfinții Zosima Monahul şi Atanasie Comentarisiul, Turcia

(4 ianuarie)  

Sf Zosima Monahul si Atanasie Comentarisiul 1.1

Acest sfânt Zosima era sihastru din Cilicia, vieţuind în pustie la un loc cu fiarele, la sfârșitul veacului al III-lea.

Fiind prins de tiranul Domiţian şi mărturisind că Hristos este Dumnezeu adevărat, i se arseră urechile cu fiare înroşite. Apoi fu aruncat într-un cazan plin de murdării clocotite şi spânzurat cu capul în jos. Însă, sfântul Zosima, întărit de Harul lui Dumnezeu, răbdă toate.

Altă dată, pe când iară fu chinuit, se arătă un leu, care cu glas omenesc vorbi despre Dumnezeirea lui Hristos. Minunea aceasta aduse la credinţa creştină pe Atanasie Comentarisiul. Continuă să citești →