Viaţa Sfântului Iona din Odessa (+ 17 mai)

Viaţa Sfântului Iona din Odessa

( + 17 mai )

Citiţi şi:

Sfinţi şi doctori: Sfântul Iona din Odessa

Vestea cea bună despre sfinţenia unor Cuvioşi precum Serafim de Sarov, Antonie şi Teodosie de la Pecerska, Serghie de Radonej, Teofan Zăvorâtul sau Ignatie Briancianinov s-a răspândit în toate colţurile lumii. Pe urmele lor a călcat şi Sfântul Iona, făcătorul de minuni din Odessa, care prin multa sa rugăciune şi nevoinţă a arătat că sfinţenia poate fi dobândită şi de către cei ce duc viaţă de familie.

Sfântul Iona, pe numele său întreg Iona Moiseevici Atamanski, a văzut lumina zilei de marea sărbătoare a Înălţării Sfintei Cruci, pe 14 septembrie 1855, în Slobodca Romană, în oraşul Odessa. De mic copil el a rămas orfan de părinţi. Tatăl său, diaconul Moise, care slujise în oraş la biserica cu hramul Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, a murit când Iona avea numai trei ani. Nu mult după aceea a murit şi mama sa, Glicheria, o femeie cu o aleasă vieţuire creştină. Aceasta şi-a dorit ca fiul ei să îşi urmeze tatăl pe calea slujirii lui Dumnezeu. Înainte de a trece la Domnul, ea l-a binecuvântat cu cuvintele: „Vreau să devii un bun păstor”. Continuă să citești →

17 mai: Pomenirea sfinţilor apostoli Andronic şi Iunia (Viaţa, Canonul)

Pomenirea sfinţilor apostoli Andronic şi Iunia

17 mai

Acest apostol al Domnului, ca şi cum ar fi fost cu aripi a înconjurat toată Iumea, smulgând toată înşelăciunea nebuniei idoleşti din rădăcină, şi propovăduind pe Hristos. El a avut dimpreună următoare lui pe mult-minunata Iunia, care era moartă pentru lume, şi vieţuia numai pentru Hristos Mântuitorul.

Şi trăgând spre dumnezeiasca cunoştinţă pe mulţi, au stricat capişti idoleşti şi au zidit dumnezeieşti biserici în toate părţile; şi gonind duhuri necurate de la oameni şi tămăduind boli fără de leac, şi-au plinit şi ei ca nişte oameni obşteasca datorie a firii, şi prin moarte s-au mutat la viaţa cea veşnică. De aceştia pomeneşte şi marele apostol Pavel, în Epistola către Romani (XVI, 7), zicând: „Spuneţi închinăciune lui Andronic şi Iuniei, rudelor mele şi soţilor mei în robie, care sunt vestiţi între apostoli, care şi mai înainte de mine au fost în Hristos”. Continuă să citești →

Rugăciune către Sfântul Iona din Odessa (17 mai)

Rugaciune catre Sfantul Iona din Odessa

O, Sfinte Iona, mare facatorule de minuni, stand acum la rugaciune catre tine, ca si cand ne-am afla inaintea cinstitelor tale moaste, te rugam sa vezi durerile si necazurile prin care trecem si sa nu ne lasi lipsiti de ajutorul tau.

Tu, care ai cunoscut in viata ta foamea si frigul, ajuta-ne sa scapam de lipsurile care ne apasa. Tu, care ai simtit lipsa dragostei parintesti, ajuta-ne pe noi, cei ce suntem raniti de rautatile celorlalti. Sfinte al lui Dumnezeu, povatuieste-ne pe calea mantuirii. Fii de acum inainte calauza noastra duhovniceasca. Fii de acum inainte ocrotitorul nostru. Fara numar sunt cursele pe care ni le intinde vrajmasul pentru a nu trai cum se cuvine si pentru a ne umple de intinaciune. Dar mare este si puterea mijlocirii tale, care covarseste lucrarile sale.

O, Sfinte Iona, nespusa a fost bucuria noastra cand am auzit de vietuirea ta sfanta. Inimile noastre dornice de curatie s-au desfatat la aflarea nevointelor tale. Tu, care ai aratat ca grijile vietii acesteia nu ii pot rupe pe credinciosi de slujirea iubitorului de oameni Dumnezeu, fii pentru noi pilda si intarire in lupta cu patimile si cu diavolii.
Sfinte Iona, asa cum vedeai oarecand cu duhul cugetele ucenicilor tai, asa si acum vezi incercarile care ne apasa. Din toate partile suntem impresurati, dar nu vrem sa ne lasam biruiti. Tu, sfinte, ai fost prigonit nu numai de oamenii necredinciosi, ci chiar de catre slujitorii nevrednici ai altarului. Prin grele ispite ai trecut, dar ai primit prin ele dar de la Dumnezeu. Continuă să citești →

La pomenirea Noilor Mucenici din Serbia: Sf. Mc. Vukașin (16 mai)

Sfântul Mucenic Vukașin

(16 mai)

Vukaşin a fost un bătrân ţăran din satul Klepaci, aproape de Ţaplina în Herţegovina, a cărui familie întreagă a fost ucisă în lagărul de concentrare de la Jasenovaţ. Când un ustaş îi ucidea pe locuitorii satului său, Vukaşin îl privea cu o ciudată linişte, linişte care îl tulbură pe călău mai mult decât strigătele victimelor lui. S-a aruncat asupra lui ca să-i curme pacea în cele mai groaznice chinuri. Şi apoi, pentru că Vukaşin refuza să strige ‘’Trăiască Pavelici[1]!‘’, i-au tăiat pe rând urechile şi nasul, fără însă ca prin aceste chinuri să-l poată scoate din tăcerea lui. Continuă să citești →

16 mai: SF. TEODOR SFINŢITUL (Viaţa pe scurt)

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. TEODOR SFINŢITUL

16 MAI

Pomenirea preacuviosului părintelui nostru Teodor sfinţitul, ucenicul preacuviosului Pahomie cel Mare.

Fericitul acesta îndeletnicindu-se cu legea lui Dumnezeu şi tot curat făcându-se şi arătându-se vas ales şi sfinţit, s-a învrednicit şi de numirea cea adevărată şi mare, dimpreună-locuitor şi asemenea la chip făcându-se marelui Pahomie. Pentru aceea locaşurile etiopienilor, după dumnezeiescul Avacum a zice spăimântând, şi ca în uimire capetele acestora tăind, a trecut la darurile răsplătirii cu sudorile bunei fapte, alungând toată boala şi toată slăbiciunea de la oameni. Continuă să citești →

16 mai: SFÂNTUL NOU MUCENIC NICOLAE DIN MEZOV

16 MAI: SFÂNTUL NOU MUCENIC NICOLAE DIN MEZOV

Sfântul Nicolae era originar din Mezov-ul Tesaliei. Fiind încă tânăr a intrat ca ucenic în slujba unui brutar din Trikala. Într-o zi, turcii au izbutit cu vicleşug să-l facă să se lepede de credinţa sa. Ajungând însă curând la cunoaşterea nelegiuirii lui, s-a întors în patria sa şi a început să trăiască din nou ca creştin. A trecut multă vreme şi într-o zi în care se dusese în Trikala, ca să vândă o încărcătură cu lemne de foc, un frizer turc l-a recunoscut şi, apucându-l de grumaz, îl acuza că s-a lepădat de credinţa musulmană. Speriat, Nicolae i-a dat sarcina, iar turcul a căzut de acord să nu-l denunţe, cu condiţia ca Nicolae să-i dea în fiecare an aceeaşi încărcătură.

După puţină vreme, Nicolae s-a pocăit pentru laşitatea sa şi a luat hotărârea să nu mai plătească această datorie, descoperind duhovnicului său dorinţa fierbinte de a-şi oferi viaţa lui Hristos. Continuă să citești →

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL CUVIOS PAHOMIE CEL MARE (15 mai)

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL CUVIOS PAHOMIE CEL MARE

Preafericite şi Preacuvioase Părinte Pahomie, ascultă-ne pe noi păcătoşii, care ne rugăm ţie: du rugăciunea noastră către milostivul şi iubitorul de oameni Dumnezeu, căci tu pururea salţi în bucurie cu sfinţii şi cu puterile cele fără de materie înaintea Lui. Roagă milostivirea lui Dumnezeu să nu ne osândească pentru fărădelegile noastre, ci să facă cu noi după mare mila Lui. Cere pentru noi viaţă paşnică, sănătate trupească şi sufletească, roade îmbelşugate pământului, întru toate belşug şi binefacere, iar noi să-i întoarcem toate bunătăţile cele dăruite nouă, spre mărirea Lui şi binecuvântarea şi ajutorul Lui. Întăreşte-ne, Doamne, pe calea care duce la locaşurile celor sfinţi, unde este glasul neîncetat al lăudătorilor care văd pururea frumuseţea cea nespusă a Feţei Tale, Sfântă Biserica Ta o fereşte de dezbinări, pe credincioşi întăreşte-i, rătăciţii întoarce-i pe calea credinţei, pe toţi ne mântuieşte după mare mila Ta. Iar noi cu mulţumire ne vom închina Preasfintei Treimi în Trei Feţe: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

SLUJBA SFÂNTULUI IERARH IACOB PUTNEANUL, MITROPOLITUL MOLDOVEI (15 mai)

sf-iacob-putneanul

LA VECERNIA MICĂ

La Doamne strigat-am…, stihirile pe 4, glasul 1, podobie: Ceea ce eşti bucuria…

Cum se arată primăvara peste pământ, înviind toată firea şi odrăslind bucurie, astfel slăvită prăznuirea ta de acum se arată creştinilor, cu miresme slăvite și cântări duhovniceşti, Iacob fericite, veselindu-ne (de două ori).

Pe Sfântul Iacob Putneanul, pe vasul harului, pe cel împreună ctitor cu Ştefan Voievod veniţi toti credincioşii să îl cinstim în cântări de laudă, că solitor se arată către Dumnezeu pentru cei ce îl cinstesc pe el. Cu netrupeştile cete veselindu-te acum și înălțând în ceruri întreita cântare Atotțiitorului Dumnezeu, nu-i uita, Ierarhe, pe cei ce săvârşesc cu evlavie preacinstită pomenirea ta.

Slavă…, glasul al 6-lea:

Astăzi ne-a răsărit, ca un luceafăr al Zilei celei neînserate și ca o stea a Soarelui celui mare, minunatul Iacob ierarhul. Veniţi, dar, adunându-ne, cinstită prăznuirea lui să o săvârșim duhovnicește şi în cântări să-l lăudăm, că se roagă pururea pentru sufletele noastre.

Şi acum…, a praznicului

La Stihoavnă, Stihirile, glasul al 2-lea:

Podobie: Casa Efratului…

Luceafăr Putnei te-ai arătat, fericite, lumina Zilei neînserate strălucind-o cu sfântă prăznuirea ta.

Stih: Lăuda-se-vor cuvioşii întru slavă şi se vor veseli în aşternuturile lor.

Stând ca un Ierarh acum la tronul slavei, de la Domnul mijloceşte-ne iertare de păcate și milă, Sfinte Iacob.

Stih: Cântaţi Domnului cântare nouă, lauda Lui în adunarea celor cuvioşi.

Lăcaş al iubirii de oameni, întru Domnul, şi vas al înţelepciunii celei de sus te-ai arătat, Sfinte Iacob preaminunate.

Slavă…,

Părinte şi Fiule şi Duhule, Preasfântă Treime si Unime, pe cei ce cântă Ţie de-a pururea, miluiește-i.

Şi acum…, a praznicului, sau aceasta, asemenea:

Maica lui Dumnezeu, ceea ce România a doua ta grădină o ai numit, păzeşte-o pururea de cel viclean.

Troparul Sfântului, glasul al 3-lea:

Grija cea lumească lepădând şi viaţă pustnicească trăind, ca un bun păstor turma cea cuvântătoare a Moldovei ai păzit, pentru aceasta cu îngerii în ceruri te veseleşti, Sfinte Ierarhe Iacob, Arhiereul lui Hristos; roagă-te pentru sufletele noastre.

Slavă…, Şi acum…, a praznicului Ectenia şi Apolisul.

LA VECERNIA MARE

După Psalmul 103, se cântă Fericit bărbatul…, starea întâi.

La Doamne strigat-am…, Stihirile pe 8: Stihirile ierarhului, glasul al 2-lea, podobie: Când de pe lemn…

Astăzi prăznuire nouă şi slăvită săvârșim la Putna, care ca soarele luminează mulţimile dreptcredincioşilor, pomenirea preabunului Ierarh, Sfântul Iacob, cel blând, răbdător şi râvnitor în Hristos, care se arată rugător preafierbinte către Dumnezeu pentru cei ce îl cinstesc cu evlavie. Continuă să citești →

ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOS PAHOMIE CEL MARE (15 mai)

ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOS PAHOMIE CEL MARE

Troparul Sfântului Cuvios Pahomie cel Mare, glasul al 5-lea:

Arătatu-te-ai mai mare turmei Păstorului celui mare, povăţuind turmele sihaştrilor la staulul cel ceresc, Părinte Pahomie, şi schima cea de acolo, Cuvioase, pustnicilor deprinzând, şi pe aceasta iarăşi ai învăţat-o; şi acum împreună cu aceia te bucuri şi te veseleşti în cereştile locaşuri.

Condacul 1

Apărătorul nostru şi grabnic folositor, pustnicul Domnului cu laude te cinstim, că ai omorât toate patimile cu multă răbdare şi înfrânare şi ai ruşinat pe duşmanul cel nevăzut. Pentru toate acestea cântăm ţie: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Pahomie!

Icosul 1

Înger trupesc şi om ceresc, cel ce ai avut îngerească viaţă, ca cel ce ai îndrăzneala către Dumnezeu, izbăveşte-ne din toate nevoile şi primejdiile, ca să-ţi cântăm acestea:
Bucură-te, vlăstar neveştejit al Egiptului;
Bucură-te, că din tinereţe lui Hristos ai urmat;
Bucură-te, că fireşte de trup te-ai depărtat;
Bucură-te, arătătorule al căilor monahiceşti;
Bucură-te, că ai ales fecioria;
Bucură-te, că te-ai logodit cu curăţia;
Bucură-te, că nu te-ai amăgit ca Adam şi Eva;
Bucură-te, că prin pustiuri ai potolit săltările trupului;
Bucură-te, că ai auzit glas din cer, zicând: „O, Pahomie, înţelege că acesta este semnul darului care ţi se dă de la Hristos Dumnezeu”;
Bucură-te, că ai ales viaţa călugărească;
Bucură-te, că povăţuitorul tău a fost sihastrul Palamon;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Pahomie! Continuă să citești →

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL CUVIOS PAHOMIE CEL MARE (15 mai)

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL CUVIOS PAHOMIE CEL MARE

Troparul Sfântului Cuvios Pahomie cel Mare, glasul al 8-lea:

Arătatu-te-ai mai mare turmei Păstorului celui mare, în dreptând turmele sihastrilor la staulul cel ceresc, părinte Pahomie, şi schima cea de acolo, cuvioase, pustnicilor deprin zând, şi pe aceasta iarăţi o ai învăţat; şi acum împreună cu aceia te bucuri şi te veseleşti în cereştile locaşuri.

Cântarea 1, glasul al 2-lea

Irmos: Întru adânc a aşternut…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Pahomie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nădăjduindu-mă bunătăţii obiceiurilor tale, prea cu osârdie, precum se cuvine, cânt cântare; dar tu, dumnezeiescule, luminează cugetul meu cu străluciri dătătoare de lumină, prin rugăciunile tale, preaalesule Pahomie.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Pahomie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind cuprins, părinte, cu căldură de dragostea nepătimirii, ai veştejit pricinuirile cele materialnice ale patimilor, Pahomie, şi întraripându-te prin dragoste, ai apucat toată lumina cea din izvorul Dumnezeirii, preafericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

De multă bucurie ai umplut cetele cele cereşti, cunoscând pe Ziditorul a toată făptura. Căci fiind prins în temniţă, ai cunoscut puterea Lui cea de negrăit, învăţându-te dogma credinţei, purtătorule de Dumnezeu.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Mai aleasă eşti preacurată decât toată zidirea cea văzută şi cea nevăzută, căci ai născut pe Ziditorul, pururea Fecioară, precum bine a voit a Se întrupa în pântecele tău; Căruia roagă-te cu îndrăzneală să mântuiască sufletele noastre. Continuă să citești →

15 mai: VIAȚA SFÂNTULUI IACOB PUTNEANUL, MITROPOLITUL MOLDOVEI

Sfântul Iacob s-a născut la 20 ianuarie 1719 într-o familie dreptcredincioasă din Bucovina. Crescând în duhul adevăratei evlavii, la numai 12 ani a intrat în viaţa monahală. Formarea sa duhovnicească este legată de obştea Mănăstirii Putna și a Sihăstriei Putnei, dar şi de Mitropolitul Antonie al Moldovei (1730-1740), al cărui ucenic a fost (acelaşi mitropolit care, în Kiev, l-a convins pe viitorul sfânt Paisie de la Neamț să vină în Moldova pentru a se forma duhovniceşte). Continuă să citești →

15 mai: VIAŢA SFÂNTULUI CUVIOS PAHOMIE CEL MARE

Cuviosul părintele nostru Pahomie era de neam din părţile Tebaidei Egiptului, născut din părinţi păgâni, închinători de idoli, ca un crin ieşit din mărăcini. Pe acesta, Domnul nostru Iisus Hristos l-a însemnat din copilărie pentru a Sa sfântă slujbă; căci, Pahomie, fiind încă prunc, părinţii lui îi dădeau să guste din jertfele idolilor; dar el, gustându-le, îndată le vărsa ca pe nişte otravă vătămătoare de suflet, deoarece sufletul în care avea să petreacă Dumnezeu, nu putea să mistuie partea cea diavolească în pântecele lui de prunc.

Continuă să citești →

15 mai: Sfântul Ierarh Isaia, episcopul Rostovului

Sfântul Ierarh Isaia, episcopul Rostovului, Rusia

(15 mai)

Maica Domnului și Sfinții episcopi ai Rostovului (pomeniți la 23 mai, Soborul Sfinților din Rostov și Iaroslav)

Acesta s-a născut din părinţi de neam bun şi iubitori de Hristos. Din tinereţe, iubind pe Hristos şi lăsând dulceţile lumii acesteia, merse în Marea Lavră a Peșterilor (Pecerska) la cuviosul Teodosie, dorind să fie monah. Cuviosul Teodosie, văzând mai înainte cu duhul că avea să fie lucrător şi iubitor de osteneală, îl îmbrăcă în haina monahală.

Nevoindu-se spre fapte bune şi adăugând osteneală peste osteneală, trecea prin atâtea pătimiri, încât toţi se minunau de viaţa lui cea aspră şi toţi îl priveau cu dragoste, căci era blând, smerit, ascultător, neiubitor de cîştig şi iubitor de fraţi. În trup arăta viaţă îngerească şi, luptându-se cu înfrânarea şi cu răbdarea, omora în sine toate patimile şi poftele trupeşti. Înfrumuseţîndu-se cu înţelepciunea, dreptatea și bărbăţia și săvârșind multe fapte bune, se duse vestea despre dânsul, căci nu poate cetatea să se ascundă stând deasupra muntelui.

De aceea, binecredinciosul domn Izaslav Iaroslavici, auzind de viaţa lui cea plăcută lui Dumnezeu, rugă pe cuviosul Teodosie să-i dea binecuvântare şi să primească egumenia Mănăstirii Sfântului Marelui Mucenic Dimitrie, deoarece cuviosul Varlaam care mai înainte fusese egumen se mută la viața cea veșnică.

Continuă să citești →

14 mai: SFÂNTUL LEONTIE, PATRIARHUL IERUSALIMULUI, FĂCĂTORUL DE MINUNI

VIAŢA ŞI PETRECEREA CELUI ÎNTRE SFINŢI

PĂRINTELUI NOSTRU LEONTIE

PATRIARHUL IERUSALIMULUI, FĂCĂTORUL DE MINUNI

– 14 MAI –

Cuviosul şi Purtătorul de Dumnezeu Părintele nostru Leontie s-a născut în Stromniţa Macedoniei la începutul secolului al XII-lea din părinţi bogaţi şi binecredincioşi, iar renăscându-se prin dumnezeiescul Botez, a primit numele de Leon. La vârsta copilăriei a fost dat la şcoală şi s-a deprins în studiul Sfintelor Scripturi, iar citind Vieţile Sfinţilor îşi cultiva sufletul şi folosindu-se foarte mult din acestea, dorea să se lepede de lume şi să se facă monah pentru a sluji Domnului. Tată lui Leon a murit pe când acesta era încă tânăr. Imediat s-a hotărât să se ducă în Constantinopol. Hotărârea de a se călugări a întărit-o cu fapta retragerii într-un munte, în desăvârşită linişte, timp de trei zile, nebăgând în seamă foamea şi în loc de somn, întinzându-se pe un „covor” de trestii. Continuă să citești →

14 mai: Pomenirea Sfântului Maxim Grecul Vatopedinul, Monahul şi Luminătorul Ruşilor, Cel-întocmai-cu-Apostolii, Mărturisitor şi Cuvios

de Arhimandritul Efrem, Stareţul Sfintei Mari Mănăstiri Vatopedu

Sfânta Mare Mănăstire Vatopedu, de-a lungul trecutului ei istoric, a jucat un dublu rol în lucrarea ei duhovnicească. Pe de o parte cultiva isihia şi negrija faţă de cele pământeşti – care sunt premizele îndumnezeirii –, iar pe de alta îi trimitea la misiune pe fii ei îndumnezeiţi şi sfinţiţi, ca să dea bună mărturie despre Tradiţia Ortodoxă Aghiorită spre întărirea poporului lui Dumnezeu, lucru care nu este străin de mersul istoric al Bisericii. Şi putem spune că Mănăstirea Vatopedi se distingea în mod deosebit prin această lucrare, încât îi era recunoscută vocaţia misionară nu doar în Grecia, dar şi la alte popoare ortodoxe. Continuă să citești →