ÎNSEMNĂTATEA PĂRINŢILOR BISERICII

  ŞI LEPĂDAREA PATROMAHĂ DE ACEŞTIA

Comunicare susţinută în cadrul conferinţei

„Teologie patristică şi erezie postpatristică”,

organizată de Sfânta Mitropolie a Pireului,

Miercuri 15 februarie 2012

de Protopresviterul Theodoros Zisis, profesor onorific al Facultăţii de Teologie  ,din cadrul Universităţii Aristoteliene din Tesalonic

(Precizăm că anumite pasaje nu au coerenţa specifică unui text scris.)

Preasfinţiţi Arhierei, preacinstiţi Părinţi, stimaţi domni profesori, iubiţi fraţi în Hristos,

La al VII-lea Sinod Ecumenic care a condamnat iconoclasmul s-au consacrat o mulţime de pasaje patristice care să îndreptăţească cinstirea sfintelor icoane. Atât de mult s-au îndestulat atunci Părinţii sinodali de cuvântul patristic care s-a prezentat, încât, adresându-se Patriarhului Tarasie, i-au spus: „Ajunge, ne-am îndestulat de cuvintele patristice, următori fiind Sfinţilor Părinţi”. Amintesc acest lucru, ca să arăt cinstindu-i pe antevorbitorii mei, să trag concluzia că, după atâtea comunicări, „ne-am îndestulat şi noi”, iar eu am acum neplăcutul privilegiu să fiu ultimul vorbitor. Simt că nu mai am aproape nimic de spus, pentru că predecesorii mei, stimaţi şi valoroşi vorbitori, au analizat tema aproape în întregime şi au lăsat foarte puţine aspecte necercetate. Cu toate acestea, voi încerca şi eu să aduc umilul meu prinos. Iniţial, îmi structurasem altfel cuvântul, dar ascultând comunicările acestei conferinţe am înţeles că trebuie să se arate auditoriului că teologia postpatristică nu poate fi identificată doar cu cele ce se petrec la Academia de Studii Teologice de la Volos, ci e necesar să se înfăţişeze unde începe această teologie postpatristică, care este evoluţia ei şi cum a ajuns azi în culmea ei. Trebuie să vă spun că am redactat o comunicare destul de lungă pe care însă nu o voi prezenta în întregime, pentru că s-a depăşit deja timpul programat pentru această conferinţă, de aceea prima jumătate o voi rezuma şi pe a doua o voi citi după manuscris. Continuă să citești →

O cuvântare de „foc” a Părintelui Theodoros Zísis

în care îi laudă pe monahii râvnitori ai Sfântului Munte, ce nu ţin seama de ameninţările Patriarhului Ecumenic şi urmează tradiţiile apostolice.

Au caracterizat pe Papă drept înşelat, iar teologia papistaşă, înşelată.

SFINŢII ANATEMIZAU PE PAPĂ,

DAR PĂRINŢII CONTEMPORANI ÎL BINCUVÂNTEAZĂ

• Părintele Theodoros Zísis dezaprobă delegaţia Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Tesalonic care a acordat Papei medalia de aur, l-a „purificat” de toate ereziie şi l-a prezentat ca ortodox, vrednic de cinste şi de respect.
• Seminar pe teme antieretice organizat de Sfânta Mitropolie a Glifadei. În cadrul acestuia, profesorul de teologie al Universităţii Ateniene, dl. Konstantinos Belézos, a demonstrat incontestabil că diferitele confesiuni creştine occidentale (papismul, protestantismul) sunt erezii şi a condamnat tendinţele filopapiste care se dezvoltă în Biserica Ortodoxă şi care au apărut datorită faptului că ortodocşii nu-şi mai trăiesc autentic Tradiţia şi spiritualitatea.
• Pagina de internet «Θρησκευτικά» întrezăreşte pericolul ca Facultatea de Teologie Ortodoxă din Halki să se transforme într-o pepinieră a ecumeniştilor, în cazul în care va reintra în funcţiune.

 Un cuvânt către toţi cei care dispreţuiesc Sfintele Canoane, calcă în picioare ecleziologia ortodoxă şi dogmele credinţei noastre, adică Patriarhilor, Arhiepiscopilor şi Episcopilor şi teologilor „moderni” care se grăbesc să se înhame la jugul carului papistaş, recunoscând această erezie drept „Biserică” şi „tainele” ei (precum Botezul etc.) drept canonice, a dat protopresviterul şi profesorul onorific al Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Tesalonic, părintele Theodoros Zísis. Continuă să citești →

Actualitatea panortodoxă prezentată de Părintele Theodoros Zisis

La propunerea fraților de la Apologeticum  am ascultat cele două înregistrări şi am scris rezumatele lor:

1. cea lungă, de 32 min.

În primul rând, trebuie spus că este o prezentarea a actualităţilor ortodoxe pe care Pr. Zisis, se pare, o face în fiecare duminică după slujbă enoriaşilor săi. A prezentat următoarele teme:

Mai întâi situaţia Mitropolitului Artemie al Raşcăi. Schimbul de scrisori dintre Artemie şi Mitropolitul Serafim al Pireului (scrisoarea lui Artemie către toţi episcopii ortodocşi, luarea de poziţie a lui Serafim, răspunsul de mulţumire al lui Artemie), pe care noi le-am tradus toate din Ὀρθόδοξος Τύπος (Presa Ortodoxă) . De asemenea spune că la o liturghie pe care a săvârşit-o Artemie undeva la o mănăstire au venit creştini din toată Serbia, ca să îl susţină. Artemie şi-a exprimat bucuria că Mitropolitul Serafim, precum şi monahi şi eremiţi din Sfântul Munte şi-au exprimat sprijinul prin scrisori de solidaritate.Pr. Zisis a citit de asemenea şi scrisoarea metohului Marii Lavre, care se află în Volos, Ano Gazea, şi pe care o semnează stareţul metohului, Arhim. Continuă să citești →