Arhive lunare: februarie 2012

Predică la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai a Sf. Nicolae Velimirovici

Predică la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai

– fragment –
Sf. Nicolae Velimirovici

Dar aceste cuvinte ale lui Hristos: „unge capul tău şi faţa ta o spală” rostite atât de hotărât, au înţelesul lor lăuntric profund. Deoarece, dacă Domnul S-ar fi gândit numai la capul cel trupesc şi la faţa cea trupească, cu siguranţă că El nu ne-ar fi poruncit să ne ungem capul şi să ne spălăm faţa atunci când postim. El ar fi spus că este un lucru de mică importanţă şi lipsit de sens, unde se amestecă roadele postirii, să-ţi ungi sau să nu-ţi ungi capul, să-ţi speli sau să nu-ţi speli faţa.

Este limpede faptul că, în adâncul acestor cuvinte se ascunde un înţeles tainic. De altfel, cel care înţelege această poruncă a lui Hristos sub înfăţişarea ei de suprafaţă şi începe, mai ales atunci când posteşte, să-şi ungă capul şi să-şi spele faţa, va cădea în chipul celălalt al făţărniciei. El va pune iarăsi în privelişte, înaintea oamenilor postirea sa, însă într-un chip diferit. Dar Domnul tocmai aceasta a căutat să ne înveţe în chip lămurit, ca să nu facem.

Atunci, nu mai există nici o îndoială că această poruncă şi are înţelesul său lăuntric.

Care este acela? Este asemenea celui pe care l-a dat Apostolul Pavel tăierii împrejur, întregind tăierea împrejur a inimii ca mijloc mântuitor, şi socontind că înfăţişarea de la suprafaţă a tăierii împrejur ca nefiind mai importantă ca nesăvârşirea acestei tăieri (Galateni 6:15; Romani 2:29). Continuă să citești

FOTOGRAFII DE LA PRIVEGHEREA PENTRU ELIBERAREA EGUMENULUI EFREM – Φωτογραφίες από την αγρυπνία για τον Ηγούμενο Εφραίμ

Φωτογραφίες από την αγρυπνία για τον Ηγούμενο Εφραίμ

11

Sâmbătă, 25 februarie 2012

Fotografii de la privegherea pentru Egumenul Efrem

Într-o atmosferă plină de umilinţă duhovnicească a fost oficiată în seara de vineri, 24 februarie, o Sfântă Priveghere pentru susţinerea egumenului  Efrem al Sfintei Mănăstiri Vatopedi.

Privegherea a avut loc în Sfânta Biserică a Sfântului Dimitrie din localitatea cu acelaşi nume, în prezenţa unei mulţimi de clerici şi credincioşi.

Te-Deum-ul a fost săvârşit de Înalt Preasfinţiţii Mitropoliţi kyr Iosif de Proikonisos şi kyr Pavlos de Glifada.

Menţionăm că în biserică a fost prezent, participând la rugăciune, şi Înalt Preasfinţitul Mitropolit de Mesoghea şi Lavreotiki, kyr Nikolaos.

 Mai jos sunt fotografiile de la priveghere: Continuă să citești

MITROPOLITUL TEOFAN AL MOLDOVEI: GÂNDURI LA ÎNCEPUT DE POST

Gânduri la început de Post

Postul în care intrăm s-ar cuveni să fie pentru noi o conştientizare a plânsului lui Adam şi al Evei atunci s-au lipsit de frumuseţea raiului, pentru ca, trăind durerea îndepărtării de Dumnezeu, să dorim a ne întoarce, asemenea fiului risipitor, în casa Tatălui nostru.

decani_plangerea-lui-adam-si-a-evei

„Plângerea lui Adam şi a Evei” – Mănăstirea Decani, Serbia

Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, aşezată de dumnezeieştii Părinţi în pragul Postului Mare, ne aduce aminte de un lucru deosebit de important: bucuria şi, deopotrivă, drama libertăţii omului. Preţuindu-ne atât de mult prin faptul că ne-a creat după chipul Său, Dumnezeu a sădit în noi darul libertăţii, posibilitatea de a alege drumul pe care să-l parcurgem în viaţă: către El sau către neant. Cât de mult doreşte Dumnezeu ca făptura Sa să rămână în legătură cu Sine, să rămână în Împărăţie!… Continuă să citești

Pr. Savatie Baştovoi: ÎN PUTEREA NOASTRĂ STĂ SĂ OFERIM PRIETENIA, DAR NICIODATĂ SĂ O CEREM DE LA ALŢII

Pr. Savatie Baştovoi:

ÎN PUTEREA NOASTRĂ STĂ SĂ OFERIM PRIETENIA, DAR NICIODATĂ SĂ O CEREM DE LA ALŢII

*

Citiţi şi: O prietenie omenească: Sfinţii Vasile cel Mare şi Grigorie Teologul

PRIETENIA, DARUL LUI DUMNEZEU PENTRU OAMENI

Prietenia, în viziunea Sfântului Ioan Gură de Aur

Am socotit ca este de mare actualitate si necesitate discutia despre prietenie purtata nu oricum, ci cu tinerii credinciosi, cu cei care voiesc sa aiba o prietenie in Hristos, o relatie frumoasa cu toata lumea. Apostolul Pavel ne spune: “Pe cat se poate, traiti in buna pace cu toata lumea.” Desigur, ar spune cineva, dar a trai in buna pace cu cineva inca nu inseamna a avea o prietenie. Dar de ce nu? Oare este putin lucru a trai cu cineva in pace, oare este prietenia ceva mai mult decat pacea si, daca da, ce ar putea fi acel ceva mai mult? Spun asta, pentru ca vin oamenii la spovedanie si vezi cat de greu le este sa-si pastreze pacea nu doar cu toata lumea, ci cu parintii si fratii lor trupesti cu care locuiesc in aceeasi casa si mananca la aceeasi masa. Dar asta se intampla pentru ca si noi cadem prada cliseelor moderne despre prietenie si nu incercam o prietenie adevarata, o prietenie care nu cere, ci ofera, o prietenie pe care ne-a adus-o Hristos si pe care au cultivat-o si ne-au transmis-o Sfintii Parinti ai Bisericii noastre.

Mai intai, trebuie sa luptam cu puseurile exclusiviste pe care le avem in noi. Prietenia nu este relatia privilegiata, deosebita pe care o avem cu cineva in comparatie cu alti oameni. Prietenia este o stare de spirit, o treapta si o masura duhovniceasca. Iubesc pe cineva nu pentru ca el este mai bun decat altii, ci pentru ca vad in el virtutile care imi descopera mai deslusit chipul lui Dumnezeu pe Care eu Il iubesc. Prietenia nu trebuie sa fie rezultatul unei selectii, adica nu dobandim un prieten excluzand neprietenii, pentru ca aceasta este judecata omeneasca si nu este lipsita de riscuri. Hristos ne-a numit prieteni si frati nu pentru ca noi am fi dat dovada de vreo vrednicie speciala, ci pentru ca inima Lui dumnezeiasca este plina de iubire. “Iata- se spunea despre Hristos-, prietenul vamesilor si al pacatosilor!” si El Insusi a azis: “Nu am venit pentru cei drepti, ci pentru cei pacatosi; nu cei sanatosi au nevoie de Doctor, ci cei bolnavi.” Sa mai spunem ca Hristos l-a numit prieten pana si pe Iuda si nu oricand, ci chiar in momentul cand ii dadea sarutarea mincinoasa, sarutarea tradarii in Gradina Ghetsimanii: “Prietene, cu sarutare vinzi tu pe Fiul Omului?” Continuă să citești

De ce mi-am şters contul de Facebook

De ce mi-am şters contul de Facebook

ierodiacon Serafim Pantea

Am fost unul dintre oamenii activi pe Facebook în ultimii aproximativ trei ani. În această perioadă am reînodat legături cu prieteni din copilărie și cu foști colegi de școală, am cunoscut oameni noi, am aflat de multe evenimente anunțate prin acest mediu online și am participat la unele dintre ele.

 Politica Facebook a fost de la bun început una abuzivă. Se specifică faptul că pentru orice lucru pe care îl postezi, le dai dreptul neexclusiv de folosire, transferabil, cu posibilitate de sublicențiere și fără să plătească nimic pentru aceasta. La ora actuală puteți vedea acest lucru în condițiile de utilizare în articolul 2, paragraful 1. Teoretic, au nevoie de acest drept ca să poată afișa pe sit toate acele lucruri fără să poată fi luați la întrebări referitor la drepturile de autor. Practic, această clauză a degenerat în timp.

Acum, dacă cei de la Facebook vor vrea să scoată de exemplu un album de fotografii cu poze postate pe Facebook, au dreptul s-o facă. Dacă nu vor s-o editeze ei, pot transfera dreptul de folosire altcuiva care plătește destul de bine. Dacă vor vrea să scoată o carte cu texte postate de diverși, din nou au dreptul s-o facă pentru că au primit drept de folosire, transfer, sublicențiere și toate acestea în mod complet gratuit. Da, orice clauză este interpretabilă în justiție și depinde mult de cine o interpretează și cum. Crede însă cineva că un om oarecare, utilizator de Facebook, va putea da în judecată compania și să câștige împotriva armatei lor de avocați, după ce a semnat clauza în care le-a dat drept de folosință și toate celelalte? Continuă să citești

Predică la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai [2012] – Pr. Dorin Picioruş

Predică la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai

[2012]

Iubiții mei,

iată-ne și la începutul Postului Mare, adică în momentul când postul devine cotidianitatearitmul zilnic al vieții noastre ortodoxe, timp de 7 săptămâni, până la Învierea Domnului!

Postul e aspru, trebuie să ne raportăm la el pe măsura vârstei și a sănătății noastre…a muncii pe care o depunem…căci pentru post…trebuie să ai exercițiu…care aduce, în timp, rezistibilitateobișnuință.

Altfel, după o săptămână-două…se văd sincopele în viața noastră, lipsa de putere, sleirea fizică, perturbarea creierului…

De aceea postul trebuie învățat din copilărie, puțin câte puțin, pentru ca el să devină ceva firesc pentru noi, așa cum ne devine firească cantitatea de mâncare și de băutură cu care ne-am învățat.

De aceea vă îndemn la faptul de a nu considera că trupul nu are logica lui…și că putem să postim, deodată, dacă până acum nu am postit în mod periodic…pentru că trupul și creierul vă lasădau rateuri dacă forțațilucrurile… Continuă să citești

Părintele Augustin Kandiotis despre episcopii din vremea sa:

Părintele Augustin Kandiotis despre episcopii din vremea sa:
“Din nefericire, puţinii episcopi buni care există sunt fricoşi, nu au puterea morală de a se lupta! Tremură, se tem să nu fie caterisiţi!”
„Cei care au în ei o mică evlavie, care cred în Dumnezeu, aud de demnitatea episcopală şi sufletul lor se cutremură! […] [De aceea] i-a şi luat cu forţa poporul şi i-a făcut episcopi! L-a luat pe Marele Vasile cu forţa, l-a luat pe Ioan Gură de Aur cu forţa, l-au apucat pe Atanasie cu forţa… Acum, ei înşişi apucă cu forţa demnitatea episcopală! Iată marea diferenţă. […] Şi vă întreb: De la astfel de episcopi (vlădici), care au intrat nu pe uşă, ci pe fereastră, printre cărămizi, poţi să aştepţi altceva? Pentru că pentru a deveni cineva episcop (vlădică) trebuie să fie chemat de Dumnezeu sau chemat de popor. Pe aceştia nici Dumnezeu nu i-a chemat, nici poporul nu i-a ales! Şi, în general, astăzi, în Biserica noastră, pe episcopi nici Dumnezeu nu-i cheamă, nici poporul nu-i alege. […]
Hristoforos Kalivas, un prieten de-al meu de suflet, o personalitate importantă, mi-a spus cu ani în urmă când discutam: „Bre, Augustine, nu ai înţeles ce se va întâmpla? Satana a folosit toate mijloacele pentru a distruge Biserica. Va unelti în vremurile din urmă şi o ultimă armă: Va îmbrăca preoţi şi vlădici persoane de sub stăpânirea sa. Le va pune engolpioane şi le va da cârje episcopale! Şi prin intermediul acestor arhierei va distruge Biserica”. […]
Cutreieră şi acţionează acum în Elada ereticii, cutreieră ateii, cutreieră toţi, pentru că nu avem o Biserică vie şi liberă, pentru că nu avem episcopi care să trăiască şi să moară pentru Credinţa noastră! Nu există! […] Continuă să citești

PATRIARHUL ILIE AL GEORGIEI S-A AFUNDAT ASTĂZI ÎN RÂUL IORDAN (PHOTO)

 Μ.ΖΟΥΚ.

Vineri, 24 februarie 2012

Patriarhul Georgiei s-a botezat în râul Iordan (FOTO)

Patriarhul Georgiei, kyr Ilias al II – lea, efectuează zilele acestea un pelerinaj la Sfintele Locuri şi în Iordania.

Astăzi, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Georgiene a vizitat locul botezului Domnului Iisus Hristos de la râul Iordan, precum şi izvorul Sfântului Ioan Botezătorul.

Mai devreme, kyr Ilias, însoţit de arhierei ai Patriarhiei Georgiei, a avut o întâlnire cu regele Iordaniei, Abdullah al II – lea,.

Fotografiile de mai jos sunt de la botez şi întâlnirea cu regele:

 

georgias2

SURSA, ROMFEA.GR

ÎN STARE DE PANICĂ „PAPAGALII” TEOLOGILOR POST-PATRISTICI

ÎN STARE DE PANICĂ

 „PAPAGALII” TEOLOGILOR POST-PATRISTICI

de IOANNIS N. MARKAS

Jurnalişti de ştiri bisericeşti şi teologi ai ,,traiului bun” cu specializare în inducere în eroare  şi propagandă,

„Dumnezeu Şi-a ales pe cele nebune ale lumii, ca să ruşineze pe cei înţelepţi. Dumnezeu Şi-a ales pe cele slabe ale lumii ca să ruşineze pe cele tari” (I Corinteni 1, 27).

 

Era ceva mai mult ca sigur pentru cei care cunosc persoane şi fapte, cum va arăta ,,ziua următoare” desfăşurării conferinţei ştiinţific-teologice cu tema ,,Teologie patristică şi erezie post-patristică”, pe care a organizat-o Sfânta Mitropolie de Pireu.

Deja cunoscuţii ,,papagalii” ai cercurilor post-patristice  începuseră să-şi intensifice activitatea cu zile înainte, în aşa fel încât să creeze un climat ,,de confruntare personală” (îndeosebi) între Mitropolitul Serafim de Pireu şi Mitropolitul Ignatie de Dimitriada şi în plus să ,,preseze” psihologic comisia organizatoare prin cultivarea cu grijă a acestui climat.

MITROPOLITUL IGNATIE DE DIMITRIADA

Exact aceeaşi reacţie a fost urmată de către propagandiştii „binevoitori” ai sistemului ecumenist şi după încheierea conferinţei. Un cunoscut jurnalist-administrator al unei ,,porţi” electronice de ştiri bisericeşti, „a lovit” primul, cu obişnuitul ifos şi caracter provocator care îl distinge, vorbind despre,, o conferinţă cu scop şi ţintă”.

Într-un mod neruşinat şi cu argumente ştiinţifice sau măcar jurnalistice zero, o conferinţă pur ştiinţifică şi teologică a fost declasată după părerea lui egoistă şi interesată, într-o – printre altele – încercare „de ţintire” a Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Ignatie de Dimitriada.

Fiţi atenţi, a Înalt Prea Sfinţitului – zice – şi nu a tezelor Înalt Prea Sfinţitului, aşa cum s-a întâmplat în realitate.

Imediat, în următoarele zile, ştafeta a preluat-o un blogger de pe internet, un teolog ,,bon viver”, al ,,traiului bun”, adică al căii (private) largi şi întinse. Acesta nu s-a mulţumit cu personalizarea contrei dintre Mitropolitul de Pireu şi cel de Dimitriada, ci a personalizat-o ca pe o dispută şi dezicere teologică pe care a făcut-o Mitropolitul Ierotei de Navpaktos împotriva ,,teologiei” şi ,,eclesiologiei” Mitropolitului Ioan de Pergam, recent onorat de către ,,Academia de Studii Teologice”.

MITROPOLITUL IEROTEI DE NAVPAKTOS

MITROPOLITUL IOAN ZIZIULAS

Cât despre argumentele ştiinţific-teologice din partea blogger-ului teolog asupra tezelor pe care le-a exprimat Mitropolitul Ierotei de Navpaktos, încă le căutăm, de vreme ce ,,acuzaţiile” lui de mai  sus s-au limitat la spiritul aşa-numit ,,nefratern” şi ,,anticolegial” pe care l-a dovedit Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Ierotei de Nafpaktos, zici că nu ne aflăm în spaţiul Bisericii, în care Adevărul este cel mai important lucru ce poate fi dobândit, ci într-un serviciu public.

Cât despre „atacul” pe care l-a suferit Mitropolitul Ignatie de Dimitriada, argumentele lui de apărare au fost următoarele „cuvinte cutremurătoare”: a fost lovit un ,,fiu al Pireului”, în… Pireu, unde ,,are mulţi prieteni credincioşi şi fii duhovniceşti”!!

Din vizorul ambilor, fireşte, nu a scăpat nici ,,dragul” lor protopresbiter Theodoros Zisis, căruia, fireşte, nu pot să-i ţină piept nici în gând pe temei teologic şi în privinţa căruia, aşa cum au demonstrat toţi aceşti funcţionari new-age-işti, ,,lingăi” şi ,,târâturi” ai sistemului, singurul lucru la care s-au dedat cu grijă a fost să scormonească trecutul domnului profesor, în aşa fel încât să descopere expresii sau formulări „ecumeniste” pe care le-a făcut în timpul carierei sale academice, pe care însă el însuşi le-a condamnat şi le-a revizuit de cel puţin două decenii.

Din cele de mai sus, rezultă, ca şi concluzie, ceea ce am subliniat îndeosebi în referatul nostru la recenta conferinţă, că post-patristicii şi toţi cei care „gravitează” în jurul lor, în lipsa argumentelor ştiinţifice serioase şi în efortul lor de a justifica cele de nejustificat, încearcă prin lozinci goale de conţinut sau oferte new-age-iste să-i ,,terorizeze” pe toţi cei care cutează să articuleze un cuvânt tradiţional şi de aceea nu ezită să săgeteze şi să lanseze calomnii prin provocări sistematice şi tactici propagandiste, pe care le-ar invidia chiar şi Goebbels.

În mod despotic şi foarte impertinent cer de la reacţionari să tacă, ca să se exprime doar ei în mod liber şi nimeni altcineva, în aşa fel încât nederanjaţi să-şi continue lucrarea lor deconstructivă. După cum se vede până acolo ajunge „democraţia”  unora dintre ei.

Astfel, demonstrează în felul lor ceea ce s-a spus în mod ingenios, în urmă cu câţiva ani, că în cele din urmă fascismul (pe care unii din câte se văd îl ascund cu grijă în ei) n-a murit niciodată, ci doar şi-a schimbat masca şi şi-a pus o mantie… democratică!

Traducere: Frăţia Ortodoxă Misionară „Sfântul Marcu al Efesului”

Sursa: romfea.gr

Predică la Duminica Lăsatului sec de brânză a PS Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor

DUMINICA  LĀSATULUI  SEC DE BRÂNZĀ  (A izgonirii lui Adam din Rai) 

  DESPRE POSTUL DEPLIN (Mt. 6, 14-21)

            Dreptmăritori creştini,

La prima vedere, pericopa evanghelică de astăzi pare să vorbească despre trei lucruri diferite. Întâi, zice: ,,De veţi ierta oamenilor greşelile lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar de nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre”. Pare a fi vorba despre iertare. Al doilea: ,,Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat plata lor. Tu însă,când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie”. Este vorba, e clar, despre post. Al treilea: ,,Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură. Ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă şi nu le fură. Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta”. Suntem sfătuiţi, se pare, la milostenie. Continuă să citești

Teodor Baconschi şi Radu Preda despre părintele Bartolomeu Anania († 31 ian 2011)

Teodor Baconschi şi Radu Preda

Despre părintele Bartolomeu Anania († 31 ian 2011)

Scrisoarea a VII-a a Sfântului Ioan Gură de Aur către diaconiţa Olimpiada: PENTRU CE TE TEMI DE CELE TRECĂTOARE, CÂND ELE CURG CA APA UNUI RÂU?

Scrisoarea a VII-a a Sfântului Ioan Gură de Aur către diaconiţa Olimpiada

 *

PENTRU CE TE TEMI DE CELE TRECĂTOARE,

CÂND ELE CURG CA APA UNUI RÂU?

*

1.a. Haide să uşurez durerea tristeţii tale şi să risipesc gândurile care au adunat norul acesta! Ce-ti stânge inima, ce te întristează şi ce te chinuie? Te întristezi că furtuna care loveşte Bisericile este sălbatică, că întunecă totul, că noaptea este fără lună, că a stăvilit totul, că se înalţă zi de zi, că dă naştere la cumplite naufragii şi că prăpădul lumii creşte? Ştiu şi eu, nimeni nu e de altă părere. Iar dacă vrei, îţi voi zugrăvi şi tabloul celor petrecute, ca să-ţi fac şi mai clară tragedia. Vedem o mare care şi-a deszăvorât adâncul; unii corăbieri plutesc morţi pe ape, iar alţii sunt gata să se înece; scândurile corăbiilor sunt desfăcute; pânzele rupte; catargele sfărâmate, vâslele lipsite de mâinile vâslaşilor; cârmacii, în loc să stea la cârmă, stau pe aşternuturi cu mâinile încrucişate pe genunchi; neputincioşi în faţa împrejurărilor, suspină, strigă, varsă lacrimi, se vaită; nu văd nici cerul, nici marea; peste tot întuneric adânc, de nepătruns, că nu pot vedea nici pe cei de lângă ei; mugetul valurilor e mare, iar fiarele mării se năpustesc din toate părţile asupra celor ce plutesc. Dar mai bine spus, până când am să urmăresc lucruri ce nu le pot atinge? Orice imagine aş căuta relelor de faţă, cuvântul pleacă biruit.

b.  Dar cu toate că văd acestea nu-mi pierd bunele nădejdi, pentru că mă gândesc la Cel de cârmuieşte acest univers. Acesta n-are nevoie de arta cârmaciului ca să biruie furtuna; El cu un semn potoleşte tulburarea. Da,  nu potoleşte răul de la început, nici îndată ce s-a ivit – aşa e obiceiul Lui – ci când a crescut, când a ajuns la sfârşit, când deznădejdea a cuprins pe cei mai mulţi; atunci face minunea, arătându-Şi şi propria-I putere şi deprinzând cu răbdare pe cei ce au îndurat răul. Continuă să citești

TRADUCERE ÎN EBRAICĂ DIN VIAŢA PĂRINTELUI PAISIE AGHIORITUL, DE ISAAC IEROMONAHUL

TRADUCERE ÎN EBRAICĂ DIN VIAŢA PĂRINTELUI PAISIE AGHIORITUL, DE ISAAC IEROMONAHUL

האב יצחק מאתוס

חייו

של החכם פאייסיוס מאתוס  

הוצאת ההר המקודש

הר אתוס

 

* (תמונה בעמוד 5) החכם פאייסיוס עם האב יצחק מאתוס, 1972.

הקדמה[1]

  רבים הם אלה אשר פירסמו דברים אין ספור אודות החכם פאייסיוס. כתביהם אלה הועילו לרבים, והעניקו לחכם נשוא הפנים פירסום רב. ברם, כתבים אלה עוסקים בעיקר בתורתו ובנפלאותיו, ומזכירות אך במעט את קורות חייו.

  היה זה האב יצחק, לבנוני במוצאו, מטיבנו וסלע קיומנו, ואחד מבניו הרוחניים של החכם פאייסיוס, ששם לב לכך שעד עכשיו לא יצא לאור ולו ספר אחד העוסק בתולדות חייו של החכם הנערץ. וכך, במטרה להשלים את החסר, החל האב יצחק במלאכת הכתיבה כשנתיים לאחר מותו של האב פאייסיוס (29 ביוני, 1994) בעזרתם של אחיו הרוחניים. אלא משהיתה הביוגרפיה כמעט מוכנה, הלך האב יצחק לעולמו (3 ביולי, 1998), ופרסומה נדחה. לפיכך, לא יצאה הביוגרפיה לאור, ונותרה זקוקה להגהה ולהשלמות. אולם מכלול הקשיים והנסיבות שנוצרו בעקבות התייתמותנו מאב, יחד עם חולשתנו הברורה, לא איפשרו לנו להשלים את הפרוייקט. בעקבות כך, ובמשך מעל לשלוש שנים, נותרה כתיבת תולדות חייו של החכם הנערץ מונחת בצד.

  הסיבות שדחפו אותנו להשלמת ביוגרפיה זו הן רצונו של האב יצחק ומאמציו בעבר להביא לפירסומה, יחד עם הפצרותיהם של אחים רבים. אולם פעמים רבות שיככו רעיונות בדבר נטישת עבודה קשה ורבת אחריות זו את מרצנו ואת התלהבותנו, מתוך מחשבה שאין אנו האנשים המתאימים למלאכה. נמלאנו פחד שמא נציג תמונה מעוותת אודות החכם נשוא הפנים, ושבמקום תועלת רוחנית, נגרום לנזק ולספקות. הרגשנו ממש כמו ילד קטן המנסה לדבר על משהו גדול ועצום ממנו, הנשגב לחלוטין מבינתו, וכך הוא מאבד את המילים ואת הדרך. Continuă să citești

Un interviu cu părintele Petroniu Tănase: Discuţii de taină sub vârful Athonului

Un interviu cu părintele Petroniu Tănase :

Discuţii de taină sub vârful Athonului

*

Astăzi se împlineşte un an de la trecerea la Domnul a protosinghelului Petroniu Tănase, fost egumen al Schitului Prodromu din Sfântul Munte Athos, unul dintre cei mai cunoscuţi părinţi duhovniceşti plămădiţi de pământul Ortodoxiei româneşti, un chip ales rămas în conştiinţa ortodocşilor de pretutindeni. La scurtă vreme după strămutarea la cereştile lăcaşuri, redăm întru pomenirea părintelui Petroniu, cu nădejdea purtării în rugăciunile cele de sus, un interviu inedit pe care duhovnicul erudit şi iubitor de pravilă l-a acordat cu puţin timp înaintea plecării părintelui arhimandrit Timotei Aioanei.

 Ce credeţi că ar trebui făcut astăzi pentru revigorarea vieţii duhovniceşti din schiturile şi mănăstirile ţării noastre?

Trebuie să fie, în primul rând, oameni care să vrea să ţină rânduielile călugăreşti, care trebuie respectate. O mănăstire care nu-şi ţine rânduielile stabilite de Sfinţii Părinţi îşi pierde sensul. Sfântul Macarie, Sfântul Antonie cel Mare, când au fost întrebaţi ce să facă un călugăr ca să se mântuiască, au spus că trebuie să aibă întotdeauna prezenţa lui Dumnezeu înaintea ochilor; de unde te-ai aşezat, să nu te muţi degrabă şi în tot ceea ce faci, să ai mărturii din Scripturi şi din Sfinţii Părinţi. Noi nu inventăm viaţa călugărească, n-am scris-o noi; au scris-o părinţii, a trăit-o mulţimea mare a sfinţilor care sunt în calendar şi pe care Biserica îi cinsteşte mereu. Rânduielile acestea sunt stabilite de Sfinţii Părinţi prin suflarea Duhului Sfânt şi transmise aşa cum le-au moştenit. Ei au fixat rânduielile din propria lor experienţă, au întemeiat rânduielile şi prin descoperire dumnezeiască. Continuă să citești

Mănăstirea „Sfântul Apostol Andrei”, din Cipru, aproape de prăbuşire

Mănăstirea „Sfântul Apostol Andrei”, din Cipru, aproape de prăbuşire

pr. Ioan Valentin Istrati

Mănăstirile din Ciprul de Nord sunt lăsate în părăsire, demolate discret sau lăsate la mâna căutătorilor de materiale de construcţii.

Astfel, o mănăstire istorică unde un Apostol al Mântuitorului Hristos a săvârşit minuni este aproape de prăbuşire şi are nevoie de reparaţii urgent, spune ierarhul primat al Bisericii Ortodoxe a Ciprului, relatează Associated Press.

Arhiepiscopul Hrisostom al II-lea al Ciprului a chemat pe creştinii ciprioţi să nu mai călătorească în Mănăstirea Sfântul Apostol Andrei din partea de nord a insulei, ocupate de turci, din cauza temerilor că se va prăbuşi. Continuă să citești