Citiţi şi: PR. DR. DORIN OCTAVIAN PICIORUŞ: PREDICĂ LA DUMINICA A VII-A DUPĂ RUSALII (2011)

Iubiții mei,

Evanghelia acestei duminici [Mt. 9, 27-35] e a 4-a din luna aceasta care vorbește despre vindecare.

În fiecare duminică din luna iulie 2012 s-a vorbit despre vindecarea cuiva: a slujitorului centurionului (1 iulie), a celor doi demonizați din Gadarinos (8 iulie), a paraliticului (15 iulie)…

Pentru că vindecarea e semnul profund al îndreptării omului prin credință și fapte bune.

Pentru că mântuirea e vindecarea noastră de păcat, de răutatea păcatului…o vindecare de care ne bucurăm cu toată ființa noastră.

De aceea, în această duminică, când Evanghelia zilei ne vorbește despre vindecarea a doi orbi și a unui demonizat mut…vom vorbi despre vindecarea de vicii. Continuă să citești →

Ilie, în adevăr va veni şi va aşeza la loc toate(Matei 17, 11)Iubiţi credincioşi,Astăzi Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare prăznuieşte pe sfîntul, slăvitul şi marele prooroc al lui Dumnezeu, Ilie Tesviteanul, pe marele rîvnitor al adevărului, pe mustrătorul împăraţilor celor fără de lege. Astăzi cinstim pe cel mai rîvnitor prooroc al Legii Vechi, pe învăţătorul poporului celui depărtat de Dumnezeu, pe pedepsitorul proorocilor mincinoşi, pe marele făcător de minuni Ilie, căruia stihiile i s-au supus şi s-a învrednicit să vorbească cu Dumnezeu pe muntele Horeb şi cu Iisus Hristos pe Tabor.
Patria acestui mare prooroc a fost ţara Galaadului, de cealaltă parte de Iordan care se mărgineşte cu Arabia şi cu cetatea Tezvi, după care s-a chemat şi Tesviteanul. Acest prooroc era din seminţia lui Aaron şi, încă de la naştere, s-a arătat că va sufla cu focul dumnezeirii şi va arde pe cei fără de lege cu foc. La naştere, tatăl său, cu numele de Sovac, a văzut nişte bărbaţi îmbrăcaţi în haine albe vorbind cu pruncul şi învelindu-l cu foc şi băgîndu-i foc în gură să mănînce. Continuă să citești →

Citiţi şi:

• PR. DR. DORIN OCTAVIAN PICIORUŞ – PREDICĂ LA DUMINICA A VI-A DUPĂ RUSALII (2011)
• PR. DR. DORIN OCTAVIAN PICIORUŞ – PREDICĂ LA DUMINICA A VI-A DUPĂ RUSALII (2010)

Iubiții mei,

Evanghelia duminicii de față este Mt. 9, 1-8, în care avem vindecarea paraliticului, continuând astfel pe ceaa duminicii trecute.

Însă pentru că astăzi sunt pomeniți șiSfinții Părinți de la Sinodul IV Ecumenic, de la Calcedon [451], de aceea avem și o a doua Evanghelie, adică In. 17, 1-13.

Și pe ambele le-am discutat în anii anteriori…

Însă acum vreau să subliniezimportanța muncii și a răbdării în  viața noastră.

Pentru că întreaga noastră viață este un efort continuu, o continuă motivare și remotivare a noastră pentru a trăi, pentru a munci, pentru a crea, pentru a iubi, pentru a rezista în bine.

E o continuă luptă viața noastră pentru a nu abdica din bine, din frumos, din credință.

Iar Evangheliile răbdării suferinței, din care face parte și cea de azi, cu paraliticul/ slăbănogul, ne arată cărăbdarea e o școală de înțelepciune și că sinuciderea nu e o soluție, nu e o acțiune „eliberatoare”. Continuă să citești →

Alte Predici:

• PR. DR. DORIN OCTAVIAN PICIORUŞ: PREDICĂ LA DUMINICA A V-A DUPĂ RUSALII – 2011
• Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruş: Predica la duminica a 5-a dupa Rusalii (2010) -Audio

Iubiții mei,

în Evanghelia de astăzi [Mat. 8, 28-34; 9, 1] găsim o atitudine la antipodul celei din Evanghelia duminicii trecute și anume: lipsa de bucurie față de vindecarea altora.

Neparticiparea obstinată, răutăcioasă la bucuria altora.

Lipsa de grijă, de atenție față de alții…

În speță față de doi bărbați demonizați, vindecați de Domnul…de care cei din ținutul Gadarinilor [v. 28, cf. GNT] nu s-au bucurat [v. 34].

Însă o atitudine tot mai prezentă în societatea noastră… Continuă să citești →

Rugăciunea pentru alţii – izvor de iubire milostivă

Predica Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Duminica a IV-a după Rusalii (Vindecarea slugii sutaşului) :

‘În vremea aceea, pe când Iisus intra în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaş, rugându-L şi zicând: Doamne, sluga mea zace în casă, slăbănog, chinuindu-se cumplit. Şi i-a zis Iisus: Venind, îl voi vindeca. Dar sutaşul, răspunzând, I-a zis: Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci numai spune un cuvânt şi se va vindeca sluga mea. Că şi eu sunt om sub stăpânirea altora şi am sub mine ostaşi şi-i spun acestuia: Du-te, şi se duce; şi celuilalt: Vino, şi vine; şi slugii mele: Fă aceasta, şi face. Auzind, Iisus S-a minunat şi a zis celor ce veneau după El: Adevărat grăiesc vouă: Nici în Israel n-am găsit atâta credinţă. Şi zic vouă că mulţi de la răsărit şi de la apus vor veni şi vor sta la masă cu Avraam, cu Isaac şi cu Iacov în Împărăţia cerurilor. Iar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul cel mai din afară; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Şi a zis Iisus sutaşului: Du-te, fie ţie după cum ai crezut! Şi s-a însănătoşit sluga lui în ceasul acela.’ (Matei 8, 5-13)

Evanghelia Duminicii a IV-a după Rusalii ne arată în mod deosebit importanţa rugăciunii pentru alţii, mai ales când oamenii sunt atât de bolnavi, încât nici nu mai pot să se deplaseze şi nici nu mai pot exprima suferinţa lor grea şi copleşitoare.

Prin credinţă, omul Îl recunoaşte pe Iisus Hristos ca fiind Fiul veşnic al lui Dumnezeu şi Dumnezeu adevărat, Care S-a pogorât din ceruri, S-a întrupat de la Duhul Sânt şi din Fecioara Maria şi S-a făcut om din iubire pentru oameni şi mântuirea lor. Rugăciunea însoţeşte credinţa şi prin ea omul cere ajutorul lui Dumnezeu, ca să primească de la El eliberarea de patimi, curăţirea de păcate, vindecarea de boli şi izbăvirea din necazuri. Prin rugăciune omul îşi deschide sufletul şi întreaga fiinţă lucrării harului lui Dumnezeu până la unirea desăvârşită cu El; se aşază în faţa lui Dumnezeu şi vorbeşte cu El, adică intră în legătură personală cu Dumnezeu, aflat în el prin harul Său. Continuă să citești →

Iubiții mei,

Sfinții Apostoli Petru și Pavel, în troparul lor, sunt prezentați ca cei mai de seamă dintre Apostolii Domnului și ca învățători ai lumii.

Tocmai de aceea atunci când sunt iconizați împreună se indică faptul că ei sunt oameni ai propovăduirii.

Că predica lor (subliniată prin pergamentul din mâna Sfântului Petru și prin cartea din mâna Sfântului Pavel) a extins Biserica…esențializată în clădirea din spatele lor.

Propovăduirea adevărului și slujirea Tainelor extinde Biserica.

Nu doar predica…și nu doar slujbele…

Pentru că predica se face în timpul slujbelor…Pentru că atât slujbele cât și cuvintele predicării sunt o lecție divino-umană de înțelepțire și transfigurare a noastră. Continuă să citești →

 *

Despre grijile vieţii

 Mt. 6, 22-33

„Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă” (Mt. 6, 33}

Dreptmăritori creştini,

Textul duminicii acesteia este o pericopă evanghelică din care, probabil, unii cu greu înţeleg ceva, iar alţii, mai puţin cunoscători ai învăţăturii noastre creştine, s-ar putea chiar scandaliza. Iată conţinutul acestei pericope:

Luminătorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat. Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat. Deci,dacă lumina care este întru tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult?

Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl va dispreţul; nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona.

De aceea zic vouă: nu vă îngrijiţi pentru viaţa voastră ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea?Priviţi la păsările cerurilor, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în hambare, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele?

Şi cine dintre voi, îngrijindu-se, poate să adauge staturii sale un cot? Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc. Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia.

Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puţini credincioşilor?

Deci, nu duceţi grijă, spunând: ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Căci după toate acestea se străduiesc păgânii; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele.

Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui, şi toate acestea se vor adăuga vouă.

Iubiţi credincioşi,

Această pericopă evanghelică este un text greu. Dacă astăzi s-ar fi aflat aici un om care n-a mai călcat niciodată în biserică şi ar auzi pentru prima oară aceste cuvinte, s-ar putea scandaliza, spunând: Iată o religie care învaţă pe oameni să nu muncească! Iată un Dumnezeu care-i îndeamnă pe oameni să nu se îngrijească ce vor mânca şi cu ce se vor îmbrăca.Adică, să lenevească, aşteptând să le pice de undeva proverbiala pară mălăiaţă; să plouă, adică, cu mâncare, îmbrăcăminte şi cu toate celelalte lucruri de care avem nevoie aici pe pământ, fără a ne îngriji nicio clipă de ele. Continuă să citești →