RUGĂCIUNE CĂTRE TOŢI SFINŢII LAVREI PECERSKA DIN KIEV (Duminica a II-a din Postul Mare)

Sf de la lavra Pecerska

ORNAM1

Preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtători părinţi ai noştri, ANTONIE şi TEODOSIE, dimpreună cu toţi cuviosii părinţi din Pecerska, ca nişte luminători ce sunteţi şi care aţi răsărit cu slavă din locuinţele cele întunecate ale peşterilor în pământul rusesc, ne luminaţi cu razele de lumină ale vieţii voastre celei asemenea îngerilor, căci prin marile voastre virtuţi şi prin strălucirea dumnezeieştilor minuni, aţi uimit întreaga lume.

Deşi acum, vremelnic, prin moarte trupeşte aţi apus în morminte, cu sufletele aţi răsărit în Împărăţia Cerurilor, împreună cu Hristos, Soarele dreptăţii, de la Care toţi drepţii se umplu de lumină şi luminează.

Nu ne uitaţi nici pe noi, cei care ne rugăm vouă acum, dar care petrecem în noaptea patimilor şi a necazurilor. Luminaţi-ne de sus cu lumina harului, pentru ca umblând în lumină, vieţii voastre celei pline de virtuţi să ne învrednicim şi de vederea luminii celei neapropiate a slavei lui Dumnezeu, lăudând împreună cu voi Treimea cea Preasfântă, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

ORNAM1

ACATISTUL SFINTILOR LAVREI PECERSKA DIN KIEV

Sf de la lavra Pecerska

ORNAM1

ACATISTUL SFINŢILOR LAVREI PECERSKA DIN KIEV

CONDACUL 1 

Ca la o oştire de Dumnezeu aleasă şi împodobită, preacuvioşilor părinţi din Pecerska, cei care aţi fost îndrumătorii vieţii călugăreşti în Rusia, şi de la care izvoare de minuni se revarsă, îndrăznim să aducem cântări de laudă, căci prin rugăciunile voastre suntem izbăviţi din toate nevoile, pentru care vă strigăm cu mulţumire: Bucuraţi–vă, preacuvioşilor părinţi ai noştri din Pecerska, luminători a toată lumea şi preamăriţi făcători de minuni.

ICOSUL 1

Dorind viaţă îngerească, ca nişte părinţi înţelepţiţi de Dumnezeu, aţi fugit de viaţa cea lumească plină de tulburare şi sălăşluindu-vă în peşterile strâmte şiîntunecoase, v-aţi ostenit pentru Hristos în mari nevoinţe, pentru care noi va lăudăm aşa:

Bucură–te, ANTONIE, oglindă a toată înfrânarea, ascultarea, tăcerea şi smerenia.

Bucură–te, TEODOSIE, a călugărilor laudă;

Bucură–te, a lăcaşului tău înfrumuseţată slavă.

Bucură–te, MIHAILE, al Rusiei întâi arhipăstor şi învăţător

Bucură–te al credinţei lui Hristos osârdnic săditor şi al slujirii idolesti dezrădăcinător.

Bucură–te, PROHORE, cel ce hrăneai cu pâini făcute prin minuni din cenuşă şi sare,când oamenii se topeau de foame.

Bucură–te, IOANE, cel care în postiri ai strălucit.

Bucuraţi–vă, TEODORE şi VASILE, care în această viaţă vremelnică în dragostea lui Hristos v-aţi unit.

Bucuraţi–vă, că de la cneazul Mstislav, cel lacom de bani, multe aţi pătimit.

Bucuraţi–vă, căci şi după fericitul vostru sfârşit în aceeaşi raclă trupurile vi le-au aşezat.

Bucuraţi–vă, căci în acelaşi ceas înaintea tronului Dumnezeiesc v-aţi închinat.

Bucuraţi–vă, preacuvioşilor părinţi ai noştri din Pecerska, luminători a toată lumea şi preamăriţi făcători de minuni.
Continuă să citești →

Predică la Duminica a doua din post a PS Sebastian al Slatinei: PǍCATELE PARALIZEAZǍ PÂNǍ ŞI TRUPUL

ORNAM1

ORNAM1

PǍCATELE  PARALIZEAZǍ  PÂNǍ  ŞI  TRUPUL 

Vindecarea slăbănogului din Capernaum (Mc. 2, 1-12)

            Dreptmăritori creştini,

            În pericopa evanghelică de astăzi se relatează că Mântuitorul Iisus Hristos, întors la un moment dat în cetatea Capernaum, a intrat într-o casă. Mulţimile, auzind aceasta, s-au îmbulzit, umplând curtea casei şi strada până departe, dornice să vadă pe Iisus şi animate de dorinţa de a mai fi martore la vreo minune pe care ar putea-o săvârşi, de astă dată chiar în cetatea lor. Nu lipseau nici fariseii şi cărturarii, care totdeauna Îl pândeau pe Iisus doar-doar Îl vor prinde în cuvânt, doar-doar va rosti vreo ,,blasfemie”, pentru care să-L condamne şi să-L omoare. Continuă să citești →

COMENTARII PATRISTICE LA EVANGHELIA DESPRE VINDECAREA SLĂBĂNOGULUI DIN CAPERNAUM (Ev. Marcu 2, 1-12) – DUMINICA A DOUA DIN POST

vindecarea-paraliticului-din-capernaum_0

DUMINICA A DOUA DIN POST (VINDECAREA SLĂBĂNOGULUI DIN CAPERNAUM – Ev. Marcu 2, 1-12)

(Mc. 2, 7) Pentru ce vorbeşte Acesta astfel? El huleşte. Cine poate să ierte păcatele, fără numai unul Dumnezeu?

S-au pornit împotriva lui Iisus nu doar pentru faptul că nu a ținut ziua Sâmbetei, ci și pentru că a spus că Dumnezeu este Tatăl Său, făcându-Se egal cu Dumnezeu (In. 5, 16-18), ceea ce pentru ei a fost ceva drastic și de neconceput. Dar Iisus a confirmat cele afirmate pentru faptele Sale…

Cărturarii înșiși au spus aceasta despre Dumnezeu (că numai El poate ierta păcatele – n.tr.). Ei înșiși au introdus acest atribut al Său. Ei au fost cei care au interpretat Legea. Iar Hristos doar i-a încurcat în propriile lor cuvinte și le-a spus:  Voi singuri ați spus că iertarea păcatelor este dată doar lui Dumnezeu.

(Sfântul Ioan Gură de Aur, Slăbănogul coborât prin acoperiș 6, traducere pentru Doxologia.ro de Lucian Filip)

(Mc. 2, 7) Pentru ce vorbeşte Acesta astfel? El huleşte. Cine poate să ierte păcatele, fără numai unul Dumnezeu?

Cum ar putea fi cu adevărat iertate păcatele dacă Cel împotriva Căruia s-a păcătuit nu le iartă? (1 Sam. 2, 25).

(Sfântul Irineu al Lyonului, Contra ereziilor 5.17, traducere pentru Doxologia.ro de Lucian Filip)

Continuă să citești →

Duminica Sfântului Grigorie Palama

Duminica Sfântului Grigorie Palama

144180_palama
ORNAM1
Creştinii Ortodocşi se vor afla la 15 martie 2020 în Duminica Sfântului Grigorie Palama, a doua duminică a Postului Mare. Duminica aceasta a fost instituită odată cu canonizarea oficială a Sfântului Grigorie Palama în 1368 (Tomos sinodal din 1368- PG 151, 711D- Cf. J. Meyndorff,Introduction a L’etude de Grigorie Palamas). Ca text imnografic s-a utilizat oficiul redactat de patriarhul Filotei, prieten al lui Palama şi autor al Vieţii sale (Filotei al Constantinopolului, Lauda Sf. Grigore Palama), completat de canonul unui anume Gheorghe, necunoscut altfel. Pe lângă acest oficiu liturgic tot atunci s-a adăugat Synodikon-ului Ortodoxiei proclamarea „veşnicei pomeniri” a fericitului Grigorie, arhiepiscopul Tesalonicului, care venea să completeze numeroasele adaosuri ale formulelor palamite privitoare la distincţia dintre fiinţa şi energiile lui Dumnezeu, şi condamnările lui Varlaam, Achindin şi ale celorlalţi adversari ai isihasmului.

Canonizarea Sfântului Grigorie Palama şi instituirea, sărbătorii sale în a doua duminică a Postului Mare, îndată după Duminica Ortodoxiei, consacrau deciziile celor două Sinoade isihaste de la Constantinopol, din anii 1341 şi 1351, drept însăşi expresia Ortodoxiei şi a marii tradiţii dogmatice bizantine. Sărbătoarea Sfântului Grigorie era rânduită astfel alături de cel al restaurării sfintelor icoane, ocupând împreună cu el un loc privilegiat şi semnificativ în cursul anului liturgic.  Continuă să citești →

Sf. Ierarh Luca al Crimeii: Predică în a doua duminică a Postului Mare

Sf. Ierarh Luca al Crimeii: Predică în ce de-a doua Duminică a Postului Mare

Cuvânt în cea de-a doua Duminică din Postul Mare 

Învăţătura lui Hristos şi învăţăturile omeneşti 

Dacă, precum vă amintiţi, în cea dintâi Duminică a Marelui Post Sfânta Biserică a prăznuit întărirea Ortodoxiei de către cele şapte Sinoade Ecumenice, în cea de-a doua ea cinsteşte pomenirea ierarhului Grigorie Palama, marele apărător al Ortodoxiei. Acesta a trăit în al XIV-lea veac, la aproape şase sute de ani după ultimul Sinod Ecumenic. A primit o educaţie aleasă, fiind apropiat al împăratului din Bizanţ, dar a părăsit curând viaţa de la curte şi s-a retras în muntele Athos, fiindcă sufletul lui năzuia spre împărtăşirea statornică şi nedespărţită cu Dumnezeu. În zilele lui s-a ridicat hulă asupra monahismului şi mai ales asupra călugărilor din Athos, care erau defăimaţi pentru faptul că-şi închinaseră întreaga viaţă numai slujirii lui Dumnezeu, cugetării la cele dumnezeieşti şi rugăciunii. Continuă să citești →

31 martie: Sfânta Muceniță Maria de Paris (Skobtsova) – 31 martie 2016: Eveniment unic la Paris – Inaugurarea unei străzi în cinstea unei sfinte ortodoxe

Maica Maria Skobtsova

ORNAM1

[huge_it_gallery id=”69″]

ORNAM1

Ieri, 31 martie 2016, la orele 11:15 a.m., a avut loc ceremonia oficială de inaugurare a străzii Maica Maria Skobțova, în arondismentul 15 al Parisului, informează orthodoxie.com.

La propunerea primarului Parisului, Anne Hildago, în data de 12 noiembrie 2013, Consiliul Parisului a votat în unanimitate atribuirea numelui Maicii Maria Skobțova unei noi străzi în arondismentul 15 al Parisului.

La ceremonia de inaugurare au participat mai multe personalităţi, dintre care menţionăm pe Preasfinţitul Părinte Jean Renneteau, Episcop de Charioupolis şi locţiitor al Arhiepiscopiei Bisericilor Ortodoxe Ruse din Europa Occidentală – Exarhatul Patriarhiei Ecumenice, Excelenţa Sa Aleksandr Orlov, Ambasadorul Federaţiei Ruse în Franţa, şi Philippe Goujon, primarul arondismentului 15 al Parisului.

Cu acest prilej, Catherine Vieu-Charier, reprezentantul primarului Parisului, a susținut un discurs în care a evocat personalitatea luminoasă a Maicii Maria Skobțova și a subliniat faptul că nimic nu este mai drept și mai legitim decât a aduce un omagiu acestei femei ortodoxe, angajată din punct de vedere social și religios (să lupte) împotriva nedreptăților. Catherine Vieu-Charier a concluzionat că Maica Maria Skobțova a luminat și va continua să lumineze Parisul. (Vezi textul discursului în limba franceză).

La rândul său, primarul Philippe Goujon a afirmat că oferirea numelui Maicii Maria acestei străzi (care se situează nu departe de Str. Lourmel, unde Maria Skobțova a locuit în timpul șederii în Paris) era ceva logic și întru totul indispensabil.

Pentru Biserica Ortodoxă, în general, și pentru comunitatea rusă din Paris, în particular, Maica Maria este o eroină. Ea a și fost canonizată în anul 2004 de către Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului.

Sfânta Muceniță Maria Skobțova (în lume Elizaveta), cunoscută și ca Sfânta Maria din Paris sau Maica Maria, s-a născut în anul 1891 în Riga, Letonia, dintr-o familie de nobili. A fost prima femeie care a studiat la Academia de Teologie din Sankt-Petersburg. Conform actului sinodal al Patriarhiei Ecumenice privind canonizarea Sfintei, în anul 1935, aceasta depune voturile monahale, primind numele de Maria în cinstea Sfintei Maria Egipteanca. A înființat o Casă al Ospitalității și un cămin pentru persoanele fără adăpost, în arondismentul 15 al Parisului, oferind astfel o dimensiune duhovnicească acțiunilor sociale, contribuind totodată la dezvoltarea monahismului în oraș, în deșertul inimilor oamenilor. A înființat o asociație Acțiunea Ortodoxă, prin intermediul căreia erau ajutați șomerii, imigranții, cei fără adăpost și hrană. În perioada ocupației germane, a sprijinit evreii persecutați și, în special, copiii. În data de 31 martie 1945, conform mai multor mărturii, Maica Maria a fost gazată în lagărul de concentrare din Ravensbrück, luând locul altei persoane condamnate la moarte.

Maria Skobțova a primit din partea statului Israel titlul de Drept între Popoare, iar numele i-a fost înscris în memorialul Yad Vashem din Ierusalim.

În data de 16 ianuarie 2004, Patriarhia Ecumenică a hotărât trecerea în rândul sfinților a Maicii Maria Skobțova, împreună cu alți patru împreună-pătimitori: Gheorghe Skobțov, Pr. Dimitrie Klepinine, Elie Fondaminsky și Pr. Alexis Medvedkov. Continuă să citești →

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 13-A A POSTULUI!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 13-A A POSTULUI!

SEDELNE, glasul al 5-lea

Odihneşte Mântuitorul nostru cu drepţii pe robii Tăi, şi-i sălăşluieşte pe dânşii în curţile Tale, precum este scris; trecând ca un bun greşealele lor cele de voie şi cele fără de voie, şi toate cele cu ştiinţă şi cu neştiinţă, Iubitorule de oameni. Continuă să citești →

Sfântul Ioan Scărarul: Multa-cuvântare și tăcere

Multa-cuvântare și tăcere

1. Spus-am în scurt întru cuvintele cele de mai -nainte cum că foarte cu primejdie este a judeca (lucru care şi întru înşişi cei ce par buni se furişează!), iar mai vârtos din pricina limbii a fi judecat şi pedepsit.1 Iar acum pricina [acestei patimi] şi uşa prin carea intră şi iese, după rânduială şi întru puţine cuvinte se cuvine a o spune şi a o aşeza.

2. Multa-cuvântare este scaunul pe care slava deşartă are fire a se arăta şi a se împublica. Multa-cuvântare este semn al necunoaşterii, uşă a clevetirii, ducătoare de mână a glumirii şi a şeguirii, slujitoare a minciunii, risipire a umilinţei, făuritoare sau chemătoare a negrijaniei, înainte-mergătoare a somnului, răspândire a minţii celei adunate, pierzătoare a păzirii, răcitoare a fierbinţelii, întunecare a rugăciunii.

Continuă să citești →

Sf. Ioan Scărarul: DESPRE CURAJ ŞI FRICĂ

Sf. Ioan Scărarul: DESPRE CURAJ ŞI FRICĂ

sf-ioan-scararul41

ˇ        Frica este o însuşire copilărească pe care o manifestă sufletul îmbătrânit întru slava deşartă. Frica este lipsa credinţei arătată în aşteptare plină de spaimă a unor lucruri neprevăzute. Este o presimţire a unei primejdii închipuite, o cutremurare a inimii care se înspăimântă şi se împuţinează pentru unele nenorociri îndoielnice. Teama este lipsirea de orice certitudine chiar şi în lucrurile cele mai sigure. (Scara – Sfântul Ioan Scărarul)

ˇ        Sufletul mândru care se bizuie numai pe sine este sclavul fricii, el se teme şi fuge la cel mai mic zgomot sau umbre. (Scara – Sfântul Ioan Scărarul)

Continuă să citești →

Sf. Ioan Scărarul: Despre clevetire

Sf. Ioan Scărarul: Despre clevetire. Contabilii aspri şi amănunţiţi ai greşelilor aproapelui suferă de această patimă, pentru că nu şi-au adus niciodată aminte în chip nemincinos şi deplin de greşelile lor.

1) Nimenea, socotesc, dintre cei ce judecă sănătos, nu va tăgădui că din ură şi din ţinerea de minte a răului se naşte clevetirea. De aceea s-a şi rînduit aceasta după părinţii ei, ca într-un lanţ. Clevetirea este fiica urii. Ε o boală subţire, dar o lipitoare grasă, ascunsă şi tăinuită, care suge şi seacă sîngele iubirii. Ε făţărnicirea iubirii, pricinuitoarea întinăciunii şi poverii inimii. Continuă să citești →

Sf. Ioan Scărarul: Cum se pot mântui creştinii, trăind în lume

Sf. Ioan Scărarul: Cum se pot mântui creştinii, trăind în lume

Am auzit pe unii care petrec în lume cu nepăsare, zicând către mine: ’’Cum putem noi, care vieţuim în lume să ne mântuim’’? Acestora le-am răspuns: ’’Toate lucrurile bune pe care le puteţi face, faceţi-le: nu defăimaţi pe nimeni, nu furaţi de la nimeni, nu minţiţi faţă de nimeni, nu vă înălţaţi faţă de nimeni, nu urâţi pe nimeni, nu vă despărţiţi de adunările de la slujbele din biserică, pătimiţi împreună cu cei lipsiţi, nu pricinuiţi nimănui sminteală, de ce este al altuia să nu vă apropiaţi. De veţi face aşa, nu veţi fi departe de Împărăţia Cerurilor’’.

Extrase din ’’SCARA’’:

I.19 Temelia cea bună are trei straturi şi trei stâlpi: nerăutatea, postul şi neprihănirea. Continuă să citești →

Sfântul Ioan Scărarul despre post

 Sfântul Ioan Scărarul despre post

sfantul_ioan_scararul

Postul este o silire a firii şi o tăiere împrejur a dulceţii gâtlejului, curmarea aprinderii, alungarea gândurilor rele şi eliberarea de visări, curăţia rugăciunii, luminătorul sufletului, paza minţii, înmuierea învârtoşării, uşa străpungerii inimii, suspinul smerit, încetarea multei vorbiri, începutul liniştirii, străjerul ascultării, uşurarea somnului, sănătatea trupului, pricinuitorul nepătimirii, iertarea păcatelor, uşa şi desfătarea raiului”

(Sfântul Ioan Scărarul)

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 12-A A POSTULUI!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 12-A A POSTULUI!

cruce_ikosifoinisa_005

  SEDELNE

Cu postul înălţându-ne din patimile râvnitoare de cele de jos, să înălţăm pe Domnul, Cel ce S-a înălţat pe Cruce şi lumea a înălţat; să bem în simţire băutura umilinţei; să luăm în minte ziua şi ceasul în care avem să stăm de faţă, înaintea veşnicului Judecător.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Maica Ta, ceea ce nu ştie de mire, dacă Te-a văzut înălţat pe Cruce, tânguindu-se cu amar, acestea a zis: Ce minune nouă şi străină este aceasta, Fiul meu? Cum Te-a răstignit poporul cel fără de lege pe Cruce, pe Tine, Viaţa tuturor, lumina mea cea prea dulce? Continuă să citești →

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 11-A A POSTULUI!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 11-A A POSTULUI!

 

SEDELNE

Hristos-via pe voi v-a rodit struguri frumoşi, ca să picaţi pe pământ vin de mântuire, Apostoli de Dumnezeu purtători. Pentru aceasta vă rog scăpaţi-mă de beţia plăcerilor, dăruind sufletului meu râuri de umilinţă în ziua cea dumnezeiască a postului; ca mântuindu-mă să aflu viaţă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Bogăţia cea nemăsurată a milostivirii tale, şi tăria cea nebiruită a puterii tale în minte luând, am alergat la acoperământul tău, de necaz fiind cuprins şi groaznic încurcat, strig dintru adâncul inimii mele cu lacrimi: Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, ajută-mi ceea ce una eşti ocrotitoare lumii.

Doamne, fii nouă lesne iertător întru această dumnezeiască vreme, şi ne învredniceşte a izvorî Ţie pururea lacrimi din inimă, spre spălarea necurăţiilor sufleteşti şi spre odrăslirea sfintelor porunci. Ca aşa postind, după vrednicie să plăcem Ţie. Şi binevoieşte să vedem toţi preacinstită pătimirea Ta; pentru rugăciunile mântuitorilor lumii, Apostolilor Tăi, slavă Ţie. Continuă să citești →