SCHIMBAREA LA FAŢĂ A DOMNULUI

SCHIMBAREA LA FAŢĂ A DOMNULUI

Schimbarea la Fata a Domnului este praznuita pe 6 august. Aceasta sarbatoare aminteste de minunea petrecuta pe muntele Tabor, unde Hristos isi descopera dumnezeirea Sa prin natura umana pe care a asumat-o. Evanghelistul Matei spune „Si a stralucit fata Lui ca soarele, iar vesmintele Lui s-au facut albe ca lumina” (Matei 17, 2), in vreme ce evanghelistul Marcu spune ca vesmintele Lui s-au facut albe ca zapada (Marcu 9,3). Faptul ca Evanghelistul Matei spune despre chipul lui Hristos ca era „ca soarele”, iar Luca, vorbind despre vesmintele Sale, mentioneaza ca „erau ca zapada”, ne descopera ca firea omeneasca nu a fost absorbita de cea dumnezeiasca in Hristos, caci „zapada” nu a fost topita de „soarele” din El. Amintim ca firea umana si dumnezeiasca din Hristos, sunt unite in chip neamestecat, neschimbat, neimpartit si nedespartit in Hristos.

Schimbarea la Fata a Domnului – scurt istoric

Sarbatoarea Shimbarii la Fata a Domnului dateaza de la inceputul sec. al IV-lea, cand Sfanta Imparateasa Elena zideste o biserica pe Muntele Tabor. Aceasta sarbatoare incepe sa fie mentionata in documente din prima jumatate a secolului al V lea. In Apus, sarbatoarea Schimbarii la Fata s-a generalizat mai tarziu, prin hotararea luata de papa Calist III ca multumire pentru biruinta crestinilor asupra turcilor la Belgrad, in anul 1456. Continuă să citești →

BUCHET DE CÂNTĂRI LA PRAZNICUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ

BUCHET DE CÂNTĂRI LA PRAZNICUL

SCHIMBĂRII LA FAŢĂ

*

*

Sfântul Luca, Arhiepiscopul Crimeei: Cuvânt din 1956, la Schimbarea la Faţă a Mântuitorului

 

Sfântul Luca, Arhiepiscopul Crimeei:
Cuvânt din 1956, la Schimbarea la Faţă a Mântuitorului

 

Marea sărbătoare a Schimbării la Faţă a Domnului nostru ne dă prilejul de a ne aminti de cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos:

„Nu crezi că Eu sunt în Tatăl şi Tatăl în Mine? Cuvintele pe care le grăiesc vouă nu le vorbesc de la Mine Însumi, ci Tatăl – Care este în Mine – Acesta face lucrările. Credeţi Mie că Eu sunt în Tatăl şi Tatăl în Mine, iar de nu, pentru faptele acestea credeţi Mie” (Ioan 14:10-11).

Mari şi nemăsurate au fost minunile Domnului nostru Iisus Hristos. Cu un singur cuvânt al Său a înviat pe fiica lui Iair, mai marele sinagogii, pe fiul văduvei din Nain, încă şi pe Lazăr, care era în mormânt de patru zile întregi. Cu un singur cuvânt al Său a certat vânturile şi valurile lacului Ghenizaret şi s-a făcut linişte desăvârşită, cu cinci pâini şi doi peşti a săturat cinci mii de oameni fără femei şi copii, iar cu patru pâini, patru mii.

Să ne amintim cum în fiecare zi îi vindeca pe cei bolnavi, tămăduind orice fel de boală, izgonea duhurile cele viclene din demonizaţi, cum a redat vederea celor orbi şi auzul celor surzi printr-o singură atingere… Nu ajung acestea? Continuă să citești →

5 august: Noul Mucenic Hristu din Preveza

Noul Mucenic Hristu din Preveza

Noul Mucenic Hrístu mărturisit în insula Kós în ziua de 5 august a anului 1668.

Nou Mucenic Hrístu era de loc din Préveza, iar meseria lui era cea de marinar. Ajungând, cândva, cu corabia în insula Kós, a mers să se spovedească la un ieromonah care venise de la Mănăstirea Marea Lavră de la Sfântul Munte și care avea să și lase însemnări despre moartea mucenicească a lui Hristu. Același părinte menționa, de asemenea, că, la acea spovedanie, tânărul venise cu inima deschisă, curat sufletește, cuviincios și smerit. Continuă să citești →

5 august: SF. IOAN IACOB DE LA NEAMŢ (VIAŢA, SLUJBA, ACATISTUL, SCRIERI)

Sf. Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ

(5 August)

Legături:

 

 

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

Acest vas ales al lui Dumnezeu a fost odrăslit în pământul binecuvântat al Moldovei. El s-a născut la 23 iulie 1913, în satul Crăiniceni, care pe atunci făcea parte din comuna Horodiştea, fostul judeţ Dorohoi, iar acum aparţine comunei Păltiniş, judeţul Botoşani (1). Părinţii săi, Maxim şi Ecaterina Iacob, erau ţărani simpli, dar foarte credincioşi. Naşterea primului copil a pricinuit mare bucurie în această familie de oameni cu viaţă aleasă şi cu frică de Dumnezeu. Bucuria însă a surâs numai o zi sau două, căci starea sănătăţii tinerei mame se înrăutăţeşte din ce în ce mai mult. De aceea s-au grăbit să-l boteze pe prunc, punându-i numele de Ilie, deoarece se născuse îndată după sărbătoarea acestui mare prooroc. Timp de şase luni cât a mai trăit Ecaterina, soacra ei Maria n-a cunoscut odihnă. Îndată după moartea soţiei sale, tatăl copilului a primit ordin de concentrare. Revenind acasă după câteva luni, s-a recăsătorit şi în scurtă vreme a plecat pe front, dându-şi apoi viaţa pentru patrie.

Bătrână şi cu puterile împuţinate, văduvă de mai mulţi ani, Maria Iacob a rămas să-şi crească nepotul orfan, renunţând la visul de a se călugări. L-a îngrijit ca cea mai bună mamă, agonisindu-i cele de trebuinţă, dar şi învăţîndu-l din cea mai fragedă vârstă evlavia adevărată. L-a deprins cu rugăciunea şi l-a dus regulat la sfintele slujbe din biserica satului. Neîncetat se ruga lui Dumnezeu, Tatăl orfanilor şi apărătorul celor sărmani, să-l crească şi să-l ocrotească pe micul ei nepot. Atotţiitorul a învrednicit-o pe evlavioasa femeie ca timp de zece ani să poarte de grijă acestui vlăstar ales, îndrumându-l pe calea cea binecuvântată a slujirii lui Dumnezeu. Continuă să citești →

4 august: Peștera celor șapte tineri din Efes

Peștera celor șapte tineri din Efes

seven-sleepers5Pe locul unde se găsea peștera celor șapte tineri, cu trecerea timpului s-a construit un ansamblu arhitectonic bisericesc. Acesta a fost descoperit după săpăturile arheologice care s-au făcut în apropierea orașului Efes în anul 1927.

Continuă să citești →

4 august: Părintele Ioannis Kalaidis

Părintele Ioannis Kalaidis

 de Gheorghios Trapenzalídis

Ucenicii Domnului şi, în sens larg, toţi creştinii care doresc să trăiască după cuvântul dumnezeiesc, sunt numiţi de Domnul, în Evanghelia după Matei, „lumina lumii” şi „sarea pământului”, dar şi cetate zidită pe vârf de munte care se vede de pretutindeni. Tot acolo Domnul întăreşte dimensiunile mântuitoare – pentru fiecare astfel de om, dar şi pentru lumea întreagă – ale unui asemenea mod de viaţă care se împlineşte prin unirea vieţii omului cu viaţa dumnezeiască şi care este rod al voinţei libere şi al împreună-lucrării omului cu Atoatelucrătorul Dumnezeu, Cel în Trei ipostasuri – Care îl face pe om asemenea cu El şi din muritor îl preschimbă în dumnezeu după har, aşa încât creştinii, prin această dumnezeiască părtăşie a lor şi prin strălucita lor viaţă virtuoasă şi plină de fapte bune, să se facă magnet care atrage oamenii de la înşelare la adevăr, de la întunericul păcatului la lumina vieţii, încât să se întoarcă către adevărata viaţă şi să dea o dreaptă slăvire singurului Dumnezeu adevărat. Continuă să citești →

Evanghelia înmulțirii pâinilor – Comentarii Patristice

Evanghelia înmulțirii pâinilor – Comentarii Patristice

 Şi au mâncat toţi şi s-au săturat şi au strâns rămăşiţele de fărâmituri, douăsprezece coşuri pline.

Mai întâi hrană spirituală şi apoi materială

Duminica a 8-a după Rusalii (Ev. Matei 14, 14-22;) – Comentarii Patristice 

(Mt. 13, 14) Iar Iisus, auzind, S-a dus de acolo singur, cu corabia, în loc pustiu dar, aflând, mulţimile au venit după El, pe jos, din cetăţi.

De multe ori, Îl vedem îndepărtându-Se. Îl vedem atunci când a fost închis și ucis Ioan (Mt. 4, 12) și Îl vedem atunci când evreii au auzit că-Și face mai mulți ucenici (In. 4, 1-3). Deoarece era dorința Sa să trăiască într-un ritm obișnuit de interacțiune și singurătate. Încă nu venise vremea să-și dezvăluie pe deplin slava Sa. De aceea, Iisus a spus ucenicilor Săi să nu spună nimănui că El este Hristos (Mt. 16, 20). Voia Sa era ca acest lucru să se facă cunoscut după Învierea Sa. În acest timp, nu a fost prea aspru cu cei care rămâneau împietriți în necredința lor, ci mai degrabă, era înclinat a fi îngăduitor cu ei.

Când s-a îndepărtat, nu a făcut-o într-o cetate, ci în pustie, și pleacă cu o barcă pentru ca nimeni să nu-L urmeze.

Dar luați seama că ucenicii lui Ioan ajunseseră deja apropiați de Iisus. Pentru că ei I-au spus despre cele ce se petrecuseră. De fapt, ei lăsaseră toate și și-au găsit adăpost în Iisus.

Continuă să citești →

Predica Preasfințitului Sebastian al Slatinei și Romanaților la Duminica a VIII-a după Rusalii (2011)

DUMINICA A VIII-A DUPĂ RUSALII – Înmulţirea pâinilor

 Mt.14,14-22

Legături:

* * *

ENTUZIASM SFÂNT SAU INTERZIS?

 

,,Adevărat, adevărat zic vouă: Mă căutaţi nu pentru că aţi văzut minuni, ci pentru că aţi mâncat din pâini şi v-aţi săturat’’(In.6,26)

Dreptmăritori creştini,

Într-una din zile, aflându-Se Domnul pe malul lacului Ghenizaret şi văzând mulţimile care se înghesuiau să-L cunoască şi să-I asculte învăţătura, a început să le vorbească, predicându-le până seara târziu. Atunci au venit ucenicii şi I-au zis: ,,Dă drumul mulţimilor ca să se ducă în sate şi să-şi cumpere de mâncare. Iisus însă le-a răspuns: N-au trebuinţă să se ducă, daţi-le voi să mănânce! Iar ei i-au zis: Aduceţi-Mi-le aici’’! Şi i-au fost aduse. Şi luându-le în mâini, Şi-a înălţat privirea către cer, S-a rugat Părintelui Său, le-a binecuvântat şi le-a dat ucenicilor Săi, iar ucenicii mulţimilor. Şi nu erau puţine persoane, ne spune Evanghelia, erau cinci mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii, şi toţi aceia, prin minune dumnezeiască s-au săturat, ba încă au mai şi rămas douăsprezece coşuri de fărâmituri.

Aceasta este, pe scurt, minunea pe care o relatează evanghelia de astăzi! Şi, este lesne de înţeles că toată lumea a fost bucuroasă în seara aceea, pentru că a primit în dar hrană. A primit hrană sufletească, prin învăţătura Mântuitorului, dar a primit şi hrana aceasta pământească. Continuă să citești →

3 august: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. DALMAT, FAUST ŞI ISAACHIE (Gr, Ro, En)

Απολυτίκιο Αγ. Δαλματίου, Ισαακίου – 03 ΑΥΓΟΥΣΤΟΥ

 TROPARUL ŞI VIAŢA SF. DALMAT, FAUST ŞI ISAACHIE

 3 august

TROPAR AUDIO

Pomenirea Preacuviosilor Parintilor nostri: Dalmat, Faust si Isaachie (Isaac).

Cuviosul Isaac sau Isaachie

Viaţa cea plăcută lui Dumnezeu a Cuviosului Isachie şi rîvna lui cea mare pentru buna credinţă, prin care a mustrat pe răucredinciosul împărat Valent, proorocindu-i pieirea lui, cum şi fericitul sfîrşit al acestui cuvios, s-a scris din destul la 30 mai. Cel ce voieşte să o afle, să citească acolo.

Cuviosul Dalmat, fiind în viaţă mirenească, a fost mai întîi ostaş în împărăţia lui Teodosie cel Mare, de care era foarte cinstit. Apoi, pentru Dumnezeu, a defăimat toate cele lumeşti şi, lăsîndu-şi femeia şi copiii, a luat cu dînsul numai pe un fiu al său cu numele Faust şi s-a dus la Cuviosul Isachie, care avea mînăstire în cetatea dinaintea Constantinopolului. El a fost tuns de dînsul în rînduiala monahicească împreună cu fiul său, şi trăiau amîndoi cu dumnezeiască plăcere, nevoindu-se în pustniceştile osteneli. Dar, după ce Cuviosul Isachie a ajuns la adînci bătrîneţi şi se apropia de sfîrşit, a chemat pe fraţi şi, învăţîndu-i despre mîntuire, le-a pus egumen în locul său pe Cuviosul Dalmat, după al cărui nume mai pe urmă s-a numit şi mînăstirea aceea „a lui Dalmat”. Continuă să citești →

3 august: Sfântul Sfințit Mucenic Ștefan, episcopul Romei, Italia

3 august: Sfântul Sfințit Mucenic Ștefan, episcopul Romei, Italia

‘

7. Sf Sf Mc Stefan, episcopul Romei (257) 1.2

Sfântul Ștefan, pentru viețuirea sa aleasă, fu ales papă al Romei în anul 254.

În timpul prigoanei lui Valerian, nevoit să rămână ascuns, sfântul Ștefan îi catehiza în ascuns pe păgânii care veneau la el și, după ce îi boteza, alegea pe cei mai vrednici dintre ei și îi hirotonea preoți, diaconi sau citeți.

Adesea, punându-și viața în primejdie, se îngrijea de trupurile mucenicilor, punându-le în morminte demne de ei.

După ce câțiva ucenici ai săi Îl mărturisiră pe Hristos cu prețul sângelui lor, sfântul Ștefan se hotărî să se dea pe sine chinurilor mucenicești.

Adus în templul lui Marte pentru a aduce jertfă idolului, sfântul Ștefan dărâmă edificiul prin rugăciunea sa, iar paznicii templului fugiră înfricoșați.

Slobozit de străjerii înfricoșați, sfântul Ștefan merse apoi la Campana, la mormântul sfintei mucenițe Lucia (pomenită la 13 decembrie).

Soldații îl aflară iară și, după îndelungi chinuri, îi tăiară capul. Continuă să citești →

2 august: Canon de rugăciune la Sărbătoarea aducerii moaştelor Sfântului întâiului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan

Canon de rugăciune la Sărbătoarea aducerii moaştelor Sfântului întâiului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan

Aducerea moaștelor Sfântului Întâi Mucenic și Arhidiacon Ștefan ...

Tropar la Sărbătoarea aducerii moaştelor Sfântului întâiului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, glasul al 4-lea:

Cu împărătească cunună a fost încununat creştetul tău, din chinurile cele pe care le-ai răbdat pentru Hristos Dumnezeu, întâi pătimitorule între mucenici. Că tu, mustrând nebunia iudeilor, ai văzut pe Mântuitorul tău de-a dreapta Tatălui. Pe Acela roagă-L pentru sufletele noastre.

Cântarea 1, glasul al 8-lea.

Irmosul:

Pe Faraon cel purtat în car, l-a cufundat toiagul lui Moise, cel ce a făcut minuni oarecând, în chipul Crucii lovind şi despărţind marea; iar pe Israel, cel ce fugea, l-a arătat mergător pedestru, pe cel ce cânta cântare lui Dumnezeu.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Strălucit fiind cu fulgerele Duhului cele strălucitoare, prin pătimirile cele mai presus de fire şi prin nevoinţa cea tare te-ai arătat purtător de cunună înaintea Stăpânului. Luminează pe cei ce-ţi cântă ţie, Preafericite Ştefan, încununarea mucenicilor.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făcându-te începătură celor alergători către nevoinţe şi pârgă a cununei celei muceniceşti, mărite, te-ai învrednicit a vedea pe Dătătorul de pătimire, întinzându-ţi ţie cu dreapta cea purtătoare de viaţă cunună de Dumnezeu împletită, Dumnezeiescule Ştefan.

Stih: Sfinte întâiule Mucenice şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Singur tu fiind Vistierie a bunătăţii, Mântuitorule, ai arătat din sânurile pământului vistieria cea de mult preţ, bogăţia cea necheltuită, comoara cea nerăpită, avuţia cea nestricată, pe Sfântul Ştefan, întâiul mucenic al tău.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Strălucit fiind de strălucirea cea cu chip îngeresc, întâiule Mucenic Ştefan şi Preaalesule între diaconi, cu cântări îngereşti după vrednicie ai fost cinstit cu adevărat, mărite, înfrumuseţarea mucenicilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Născut-ai, Preacurată, pe Cel mai înainte fără de trup, Dumnezeiescul Cuvânt al Tatălui Întrupat pentru noi. O, Locaş al fecioriei şi Vas al curăţiei şi Biserică a sfinţeniei, Stăpâna lumii, Mireasă Dumnezeiască.

Continuă să citești →

SFÂNTUL ILIE CEL DREPT (CHAVCHAVADZE) – 20 iulie/2 august

26080_original

Sfântul Ilie Chavchavadze (cel Drept) – 20 iulie/2 august

Sfântul Ilie, numit și „Regele neîncoronat al Georgiei,” sau „Părintele poporului” și „cel Drept,” aparține nobilei familii Chavchavadze. Născut la 27 octombrie 1837 în satul Qvareli din Kakheti, a învățat la început acasă, cu mama sa să scrie și să citească, pe lângă rugăciunea și legea lui Dumnezeu. La vârsta de opt ani a fost trimis să studieze cu Arhidiaconul Nikoloz Sepashvili din Qvareli, iar anii petrecuți cu acesta aveau să lase urme de neșters în viața acestui sfânt.

Ilie și-a continuat educația la un internat din Tbilisi, iar mai târziu la gimnaziul curții, care a fost, de fapt, liceul. Părinții săi au murit devreme, așa încât frații rămași orfani au trecut în grija mătușii lor, Macrina.

În 1857, Ilie s-a înscris la Facultatea de Drept din cadrul Universității St. Petersburg, unde și-a dat toată silința să se desăvârșească ca individ, studiind și citind foarte mult. Era fascinat de istoria georgiană și își petrecea majoritatea timpului în bibliotecă, studiind arhivele și căutând texte georgiene vechi. Chiar dacă rezultatele sale ca student erau remarcabile, Ilie nu era interesat să-și încununeze studiile sale cu o diploma în drept, de aceea în anul IV a părăsit facultatea și s-a întors în Georgia. Continuă să citești →

2 august: Sfântul Nou Mucenic Teodor din Dardanele, Turcia

Sfântul Nou Mucenic Teodor din Dardanele, Turcia

(2 august)

Chip al scriitorului de odinioara Sf Nicodim Aghioritul3

Acesta s-a născut în satul Ofrinion din ținutul Hellespont (Dardanele). Părinții săi, Gheorghe si Kiriaki, l-au crescut în evlavia dreaptei credințe.

Când Teodor crescu, se mută în orașul Tsamak Kale (Çanakkale) din apropiere și intră ucenic la un negustor de susan. Mai apoi plecă de la acel negustor și își deschise propriul negoț cu susan.

Teodor fu zărit de un musulman bogat care văzându-i chipul frumos, se gândi să-i dea de soție pe singura sa fiică, făcându-l moștenitor, dacă își va lăsa credința ortodoxă.

Într-o zi, musulmanul îl vizită pe Teodor și se întâmplă ca în acea zi Teodor să fie bolnav de friguri. Vizitatorul îi spuse:

– Teodore, făgăduiește-mi că te faci musulman și te voi tămădui de boala ta, căci îmi placi și vreau să-mi fii ginere și moștenitorul tuturor avuțiilor mele.

Auzind aceasta, Teodor spuse:

– Eu creștin ortodox m-am născut, la fel ca părinții mei și toate rudeniile mele. Nu mă fac musulman și nu am nevoie de bogățiile tale, de căsătoria ta și de tămăduirea ta, căci Hristos, Căruia noi creștinii ne închinăm, este atotputernic și mă poate tămădui, la fel ca și Fecioara Maria, Preasfânta Sa Maică, ei îmi vor dărui sănătate când socotesc că îmi este de folos sufletului. Continuă să citești →

2 august: POMENIREA SFÂNTULUI JUSTINIAN CEL MARE

Justinian cel Mare, împăratul care nu dormea niciodată

 Imperiul Bizantin atrage irezistibil şi fascinează pentru totdeauna pe cei care-i cercetează istoria. O civilizaţie creştină de 1.000 de ani, fără de care nu s-ar putea imagina lumea aşa cum este astăzi.  Epoca glorioasă a lui Justinian cel Mare, încoronat împărat al Bizanţului la 1 august 527, a lăsat urme pe care nici măcar cei 1.500 de ani care au trecut de-atunci nu le-au putut şterge. Politica, arta, dreptul şi teologia europeană vor rămâne poate pentru totdeauna marcate de o epocă în care meritocraţia a răpus favoritismul, iar munca şi înţelepciunea găseau o rezolvare potrivită oricărei probleme. Continuă să citești →