12 iulie: Acatistul Cuviosului Părintelui nostru Paisie Aghioritul

12 iulie: Acatistul Cuviosului Părintelui nostru Paisie Aghioritul

Dupa obisnuitul inceput, se zic:

CONDACELE SI ICOASELE

Condacul 1:

Să-l lăudăm toţi credincioşii într-un glas, pe cel trimis de Dumnezeu în aceste vremuri de cernere, spre mângâierea şi îndrumarea noastră, pe cel ce s-a nevoit în chip bineplăcut Stăpânului, arzând de dragoste pentru întreaga lume, pe Paisie mult minunatul, care inima şi-a pus pentru noi şi pentru mântuirea noastră, şi să-i cântăm cu mulţumire zicând: Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Continuă să citești →

12 iulie: SLUJBA CUVIOSULUI PAISIE AGHIORITUL

 12 iulie: SLUJBA CUVIOSULUI PAISIE AGHIORITUL

Legături:

 

DSCF2655 Continuă să citești →

12 iulie: Icoana Maicii Domnului nefăcută de mână omenească Prodromiţa

Icoana Maicii Domnului nefăcută de mână omenească Prodromiţa

(12 iulie)

În anul 1863, cuvioşii părinţi Nifon şi Nectarie, ctitorii Schitului românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos, mergând în ţară pentru trebuinţele schitului, aveau inimă dorinţa de a avea şi locaşul lor o icoana făcătoare de minuni.

Astfel, odată ajunşi la Iaşi, cercetară pentru a afla un zugrav iscusit şi cu viaţă bineplăcută lui Dumnezeu. În cele din urmă îl aflară pe zugravul bătrân Iordache Nicolau care se învoi să picteze icoana după modelul primit de la părinţi. Acesta se învoi să urmeze o rânduială mai aspră: de dimineaşa până când va flămânzi să nu ia nimic în gură, iar după-masă să nu mai picteze, ci alt lucru să facă până a doua zi. Continuă să citești →

12 iulie: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. PROCLU ŞI ILARIE (Gr, Ro, En)

Απολυτίκιο των Αγ. Πρόκλου, Ιλαρίου – 12 ΙΟΥΛΙΟΥ

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. PROCLU ŞI ILARIE 

12 iulie

Aceşti sfinţi mucenici, Proclu şi Ilarie, au fost din hotarele cetăţii Caliptiei, care este aproape de Ancira. Ei au fost munciţi pe vremea împărăţiei lui Traian şi a lui Maxim ighemonul. Mai întîi a fost prins Sfîntul Proclu şi l-au dus chiar la împăratul, care era atunci în acele ţări. El a fost pus în fiare şi aruncat în temniţă; deci, împăratul, cercetîndu-l şi aflîndu-l nesupus la porunca sa păgînească, l-a dat lui Maxim ighemonul ca să-l muncească.

Maxim, şezînd la judecată, a pus de faţă la întrebare pe legatul lui Hristos şi l-a cercetat astfel: „De ce neam eşti?” El a răspuns: „Neamul meu este creştin şi nădejdea mea este Dumnezeul meu!” Ighemonul a zis: „Mă jur pe zei, că nu te voi ierta”. Şi iarăşi l-a întrebat: „Ştii poruncile împărăteşti cele puse de faţă pretutindeni, adică toţi creştinii să aducă jertfe zeilor?” Sfîntul a răspuns: „Am auzit de poruncile celor fărădelege, pe care le-a pus multora spre sminteală, iar lor spre pierzare!” Ighemonul a zis: „Ocărăşti pe împărat şi îndrăzneşti a huli legile lui? Au, nu vezi muncile care sînt înaintea ta, ticălosule?” Continuă să citești →

Minunea Sfintei Muceniţe Eufimia, prin care s-a întărit dreapta credinţă (11 iulie)

Minunea Sfintei Muceniţe Eufimia, prin care s-a întărit dreapta credinţă

11 iulie

Alte articole:

  Sfânta Mare Muceniţă Eufimia s-a născut, a crescut şi s-a încununat prin mucenicie în Calcedon, cetatea Bitiniei de lângă gura Mării Negre, în dreptul Constantinopolului, fiind între ele Bosforul Traciei. Ea a pătimit pe vremea împărăţiei lui Diocleţian, în 16 zile ale lunii septembrie, în care zi se prăznuieşte pomenirea ei. Iar acum se pomeneşte acea minune care s-a făcut de cinstitele ei moaşte în vremea Sinodului al IV-lea a toată lumea al Sfinţilor Părinţi, ce s-a ţinut în Calcedon la anul 451, prin care minune s-a dovedit şi s-a întărit mărturisirea dreptei credinţe. Această minune a fost hotar al Sfinţilor Părinţi, ca să nu treacă spre împărtăşirea celor rău credincioşi.

    Şi s-a început această lucrare de aici: Dioscor, patriarhul Alexandriei şi Eutihie, arhimandritul Constantinopolului, pe când încă era viu dreptcredinciosul împărat Teodosie cel Tânăr, au ridicat un nou eres de hulă împotriva Domnului nostru Iisus Hristos, amestecând cele două firi ale Lui, pe cea dumnezeiască şi pe cea omenească, într-una singură. Şi pe mulţi din rânduiala duhovnicească şi mirenească i-au amăgit cu această rea credinţă a lor; iar pe bărbaţii şi boierii care erau în palatul împărătesc i-au vătămat cu acel eres şi aveau mare ajutor de la ei. Iar când s-a ţinut în Efes sinodul cel de loc (După cel de al treilea Sinod a toată lumea, care a fost acolo cu muţi ani înainte), iar mai degrabă să zicem adunarea cea tâlhărească, la care preasfinţitul Flavian (Pomenirea lui la 18 februarie), patriarhul Continuă să citești →

11 iulie: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. OLGA (Gr, Ro, En)

Απολυτίκιο της Αγ. Όλγας – 11 ΙΟΥΛΙΟΥ 

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. OLGA

11 iulie

Olga si VladimirPomenirea Sfintei Olga, împarateasa Rusiei, cea întocmai cu apostolii.

Fericita Olga, care a strălucit ca un luceafăr pe pămîntul Rusiei, fiind mai înainte întunecată cu întunericul închinării idoleşti, a răsărit mai înainte de a sosi ziua prealuminată a sfintei credinţe, luminîndu-se de Soarele Hristos. Ea era de neam strălucit, strănepoata lui Gostomislu, bărbatul cel mai vestit, şi care, mai înainte de cnejii Rusiei, a strălucit în marele Novgorod, cu al cărui sfat, Ruric, cu fraţii săi, a fost chemat de la domnia nemţească la marea domnie a Rusiei.

Olga s-a născut în satul Vibuţca, care acum este aproape de cetatea Pscov, cetate care în acel timp nu era. Deci, Olga, măcar că a fost crescută de părinţii săi în păgînătatea închinării la idoli, însă ea s-a dat la bună învăţătură, pentru că era foarte înţeleaptă şi întreagă la minte. Aceasta se va arăta din cuvîntul ce ne stă înainte. Murind Ruric, marele domn al Rusiei, a lăsat după dînsul pe fiul său, Igor, care, fiind încă mic cu anii, l-a încredinţat lui Oleg, ruda sa, pînă cînd va veni în vîrstă.

După aceasta, Oleg, adunînd oaste multă, s-a dus în Kiev, luînd cu dînsul şi pe micul Igor, moştenitorul tronului. Acolo, omorînd pe Oscold şi pe Dira, a luat Kievul în stăpînirea sa şi s-a făcut singurul stăpînitor al tuturor părţilor Rusiei, păzind acea mare domnie nepotului său Igor Ruricovici; iar el, de la începutul stăpînirii sale, uneori stătea în Kiev, alteori în marele Novgorod, de unde îşi ocîrmuia stăpînirea sa. Continuă să citești →

Bondarenko: A căuta legături ale BOUkr cu Moscova în documentele rusești este un absurd

Constantin Bondarenko. Fotografie: canalul de Youtube Șelest

Constantin Bondarenko a declarat că descoperirea legăturii Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOUkr) cu Biserica Ortodoxă Rusă (BORu) pe baza statutului Bisericii Ruse este o dovadă a perfidiei funcționarilor din Serviciul de stat pentru problemele etnopolitice și libertatea de conștiință (SSELC).

Politologul Constantin Bondarenko într-un interviu cu bloggerul Alexandr Șelest a comentat documentul Serviciului de Stat pentru Probleme Etnopolitice, în care oficialii au descoperit legătura Bisericii Ortodoxe Ucrainene cu Moscova pe baza statutului Bisericii Ortodoxe Ruse.

«Se creează un precedent foarte interesant, deoarece nu se apelează la legislația ucraineană, ci anume la Statutul Bisericii Ortodoxe Ruse, un document creat pe teritoriul statului-agresor, dacă folosim terminologia oficială», – a declarat Bondarenko.

El subliniază că, conform acestei logici a autorităților ucrainene, «se poate decide soarta regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, precum și a republicii autonome Crimeea, pornind de la Constituția Federației Ruse, apelând la Constituția Federației Ruse».

«Adică, legislația noastră internă, statutul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, nu le este un ghid. Condiționat vorbind, ei îl ignoră, deoarece apelează la un alt document, un document creat în statul vecin. Ei bine, scuzați-mă, putem merge departe astfel. Acest lucru doar arată gradul de prostie și perfidie al oficialilor ucraineni», – a declarat politologul.

UJO a scris că SSELC a descoperit afilierea Mitropoliei Kievului a Bisericii Ortodoxe Ucrainene cu Biserica Ortodoxă Rusă.

SURSA: https://spzh.eu/ro/news/87149-bondarenko-iskat-svjazi-upts-s-moskvoj-v-rossijskikh-dokumentakh-absurd

 

10 iulie: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. 45 DE MUCENICI (Gr, Ro, En)

Απολυτίκιο των Αγ. 45 Μαρτύρων – 10 ΙΟΥΛΙΟΥ

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. 45 DE MUCENICI DIN ARMENIA

10 iulie

TROPAR AUDIO

Păgînul împărat Liciniu, care a fost primit la împărăţie de marele Constantin, stăpînind părţile Răsăritului, a dat poruncă prin toată stăpînirea sa, ca toţi creştinii, care nu vor veni să se închine zeilor, să fie munciţi şi omorîţi în diferite chinuri, iar averile lor să fie luate spre zidirea capiştelor idoleşti, a băilor şi a înnoirii cetăţilor. Venind porunca aceasta şi în Nicopoli, cetatea Armeniei, se pregăteau tot felul de chinuri şi diferite unelte de muncire pentru creştini.

Prinzîndu-se mulţi creştini şi fiind duşi la chinuri, nişte robi ai lui Hristos, în număr de peste patruzeci, s-au sfătuit să nu aştepte pînă ce vor fi prinşi de păgîni, ci singuri să meargă la judecată de voie şi, mărturisind numele lui Hristos, să se dea la munci. Între dînşii erau mai de seamă: Leontie, Mavrichie, Antonie şi Alexandru, toţi bărbaţi însemnaţi cu neamul şi cu învăţătura şi îmbunătăţiţi cu viaţa. Deci, ducîndu-se împreună, au stat înaintea lui Lisie, ighemonul ţării Armeniei, şi au mărturisit că sînt creştini.

Ighemonul, minunîndu-se de puterea de credinţă, de învoirea între ei şi de îndrăznirea lor la munci, i-a întrebat zicînd: „De unde sînteţi voi şi cine v-a învăţat să nu vă închinaţi zeilor noştri?” Sfîntul Alexandru a răspuns: „Unii sîntem de aici, unii din cetate, iar alţii de prin sate, însă pămîntul acesta este patria noastră, iar Tatăl nostru este Hristos Dumnezeu din ceruri. Continuă să citești →

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC PANGRATIE, EPISCOPUL TAVROMENIEI (9 iulie/ 9 februarie)

09_07_Sf Pangratie

ORNAM1

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC PANGRATIE, EPISCOPUL TAVROMENIEI

– Alcătuire a lui Teofan – 

Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Pangratie, Episcopul Taorminei, glasul al 4-lea:

Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge Sfinţite Mucenice Pangratie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Cântarea 1, glasul 1.

Irmosul:

Cântare de biruinţă să cântăm toţi lui Dumnezeu, Cel Ce a făcut minunate minuni cu braţ înalt şi a mântuit pe Israel, că S-a preaslăvit.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pangratie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Continuă să citești →

9 iulie/9 februarie: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. PANGRATIE (Gr, Ro, En)

Απολυτίκιο του Αγ. Παγκρατίου – 9 ΙΟΥΛΙΟΥ

Părinţii acestui sfinţit mucenic au fost din hotarele Antiohiei, de pe vremea în care S-a pogorît la neamul omenesc Fiul şi Cuvîntul lui Dumnezeu şi pentru oameni S-a făcut om iubitor de oameni. Ei auzind de minunile prealuminate, care le făcea în Ierusalim Stăpînul Hristos, s-au dus acolo împreună cu fiul lor Pangratie. Auzind şi de învăţătura preadulce a Mîntuitorului, au crezut în ea şi s-au botezat în numele Preasfintei Treimi. Apoi s-au întors la casa lor, lăudînd pe Domnul. Ei au trăit multă vreme cu cinstire de Dumnezeu şi apoi s-au săvîrşit; iar Pangratie a rămas în casa lor, sporind în înţelepciune, pricepere, cugetare şi în citirea dumnezeieştilor Scripturi.

După Înălţarea Domnului nostru Iisus Hristos la cer, Apostolul Petru, propovăduind cuvîntul lui Dumnezeu în cetăţi şi în laturi, a venit şi în părţile Pontului. Aflînd acolo pe Pangratie, acesta l-a primit cu dragoste, ca pe un apostol al Mîntuitorului Hristos, şi l-a odihnit de-ajuns slujindu-i toţi din casa lui. Petru spunîndu-le multe învăţături, mulţi au crezut, iar el i-a botezat împreună cu toţi robii lui Pangratie, şi le-a hirotonisit episcop, un bărbat preaînţelept şi ucenic, cu numele Maximin. Pangratie şi-a dat toată averea sa ca milostenie săracilor şi ce îi mai rămăsese a dăruit-o robilor săi, zicînd: „Vă dau libertate şi toate lucrurile ce se află în casa mea: aur, argint, pietre scumpe, haine şi toate averile mele nemişcătoare, vii şi ţarini, deci Stăpînul nostru Hristos să vă întărească în frica Sa, că eu mă duc cu apostolul, să propovăduiesc Sfînta Evanghelie”. Continuă să citești →

9 iulie/9 februarie: Sfântul Sfințit Mucenic Pangratie, episcopul Tavromieniei, Italia

Sfântul Sfințit Mucenic Pangratie, episcopul Tavromieniei, Italia

(9 februarie)

Sf Sf Mc Pangatie, ep Tavromeniei 1.2

Acesta se născu în Antiohia în vremea Mântuitorului Iisus Hristos. Tatăl său, auzind de propovăduirea Mântuitorului, îl luă pe fiul său cu dânsul și merse la Ierusalim pentru a vedea și auzi pe Marele Învățător. Cutremurat de minunile ce se săvârșeau și pătruns de cuvintele Domnului Iisus Hristos, se împrieteni cu ucenicii Domnului și mai cu seamă cu sfântul apostol Petru. De atunci, tânărul deveni cunoscut ca Pangratie al sfântului Petru apostolul. Continuă să citești →

11 – 17 IULIE 2025 – PELERINAJ ÎN GEORGIA LA CĂMAȘA MAICII DOMNULUI

 11 – 17 iulie 2025:

PELERINAJ ÎN GEORGIA LA CĂMAȘA MAICII DOMNULUI

ȘI LA SFÂNTUL GAVRIIL URGHEBADZE

ZIUA I, VINERI, 11 iulie, BUCUREȘTI – TBILISI:

Întâlnirea va avea loc pe aeroportul Henry Coandă – Otopeni, cu 3 ore înainte de decolare, adică la orele 15.30. Zbor spre Georgia cu o escală în Varșovia. Transfer aeroport-hotel. Cazare în camere duble sau triple la hotel de 3  stele în Tbilisi.

ZIUA II, SÂMBĂTĂ, 12 iulie, TBILISI:

Biserica Metekhi cu moaștele Sfintei Suzana (Șușanica) și locul muceniciei Sf. Abo, sec. 8.

Catedrala Sioni (vechea Patriarhie) cu următoarele sfințenii: Crucea Sfintei Nina, moaștele Sf. Apostol Toma, mormântul Sf. Patriarh Ioan – „Gură de Aur al Georgiei”, mormintele Sfinților Patriarhi Ambrozie, Calistrat, Efrem al II-lea și Kirion. Venerarea icoanei cu un fragment din moaștele Sf. Cuvios Maxim Mărturisitorul, care se păstrează în Altar. Participare la Sf. Liturghie arhierească. Cei care s-au spovedit și au dezlegare de la duhovnic se pot împărtăși. Participăm la Liturghie la Sioni, în Tbilisi, pentru că în această zi se scoate spre venerare Crucea pe care a primit-o Sfânta Nina de la însăși Maica Domnului și în jurul căreia Sfânta Nina a legat o șuviță din părul ei. Această șuviță de păr constituie singurele sfinte moaște accesibile vederii, atingerii și sărutării, trupul întreg aflându-se sub piatră la Mănăstirea Bodbe din Kahetia.

Biserica Ancishati cu moaștele Sf. Patriarh și Mucenic Evdemoz, sec. 6.

Catedrala rusă Sf. Alexandru Nevsky cu fragment din moaștele acestuia, mormântul Sf. Ierarh Zenovie de la Glinsk și al minunatului și mult-iubitului părinte Vitalie, făcător de minuni și grabnic ajutător, încă necanonizat,  dar foarte cinstit de georgieni.

Noua Catedrală Patriarhală „Sfânta Treime” (Sameba), cu 13 altare și moaștele mai multor sfinți, dintre care amintim capul Sfintei Mucenițe Eugenia, fragmente din moaștele Sfinților Mucenici Gheorghe și Teodor și ale Sfinților Cuvioși Petru Athonitul și Șio Mgvime. În altar se păstrează piatra Sf. Cuvios David Garedji și părticele din moaștele Tuturor Sfinților de la Lavra Pecerska din Kiev.

Cazare: Tbilisi.

ZIUA III, DUMINICĂ, 13  iulie, TBILISI – MTSKHETA – KUTAISI:

Mănăstirea Jvari, sec. 6, care se află chiar pe locul unde Sfânta Nina a înfipt în pământ o mare Cruce din lemn, făcătoare de minuni și vindecătoare de boli.

Mănăstirea Șio Mgvime, sec. 6. Aici se află moaștele Sfântului Cuvios Șio, unul din cei 13 Sfinți Părinți sirieni și mormintele care adăpostesc moaștele Sfântului Sfințit Mucenic Neofit, Episcop de Urbnisi, și ale Sf. Ierarh Alexandru. Ne vom închina în ambele biserici – cea închinată Adormirii Maicii Domnului și cea închinată Sfântului Ioan Botezătorul.

Mănăstirea de maici Samtavro cu hramul Schimbarea la Față a Mântuitorului. Aici se află moaștele a 6 sfinți: primii regi creștini ai Georgiei Mirian și Nana (sec. 4); în altar, sub Sf. Masă, se află moaștele Sf. Sfințit Mucenic Aviv (Abibus), Episcop de Nekresi (unul din cei 13 Sfinți Părinți sirieni); în stânga pronaosului, moaștele Sf. Cuv. Gavriil Georgianul, cel nebun pentru Hristos (Urghebadze), iar afară mormintele Sfintelor Cuvioase Nina Amilahvari cea Bătrână și Nina Amilahvari cea Tânără. Tot aici se vizitează mormântul gol al Sfântului Gavriil Urghebadze și muzeul care adăpostește hainele și obiecte ce au aparținut Sfântului. În biserică există o raclă cu părticele din moaștele mai multor sfinți și o raclă cu un fragment din Stâlpul făcător de viață.

Mănăstirea Svetitskhoveli  (Stâlpul dătător de viață) cu hramul Soborul Sfinților Apostoli. Aici se păstrează Cămașa Mântuitorului (îngropată sub ”Stâlpul dătător de viață”, la un loc cu moaștele Sfintei Sidonia, mai exact în mâinile acesteia), cojocul Sf. Proroc Ilie, părticică din piciorul Sf. Apostol Andrei, moaștele Sf. Rege Vahtang Gorgasali, ale Sf.  Patriarh Melchisedec, iar în altar mormintele Sf. Eustatie al Mtskhetei (sec. 6) și al Sf. Rege Dimitrie (sec. 13).

Drum spre Kutaisi. Cazare: Kutaisi.

ZIUA IV, LUNI, 14 iulie, KUTAISI – ZUGDIDI:

Catedrala Bagrati (fragmente din moaștele mai multor sfinți)

Mănăstirea Ghelati (aici sunt îngropați 24 de sfinți: regi, patriarhi, ierarhi, fragmente din moaștele Sf. Cuvios Alexandru de Svir și a altor sfinți)

Mănăstirea Motsameta (moaștele Sfinților Prinți Mucenici David și Constantin)

Drum spre Zugdidi și cazare în Zugdidi.

ZIUA V, MARȚI, 15  iulie, ZUGDIDI – TBILISI:

Participare la procesiunea cu Cămașa Maicii Domnului (dinspre Biserica Maicii Domnului din Vlaherne spre Catedrala Icoanei Maicii Domnului – Portărița) și la Sfânta Liturghie cu mai mulți arhierei.

Cei pregătiți se vor putea împărtăși. Venerarea Cămășii Maicii Domnului și a sfintelor moaște ale Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Sfintei Mucenițe Marina și a Sfântului Mucenic Chiric pruncul (scoase doar o data pe an din muzeu) și a multor alte sfinte moaște și relicve, care se păstrează în Catedrala din Zugdidi.

Noua Catedrală Mitropolitană din Zugdidi

Mănăstirea Urbnisi (aici a poposit timp de o lună Sf. Nina în drum spre Mțheta)

Catedrala Mitropolitană din Gori. Aici vom venera Icoana făcătoare de minuni a Răstignirii Mântuitorului, icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului și icoana Sfintei Ana, mama Maicii Domnului.

Cazare: Tbilisi.

ZIUA VI, MIERCURI, 16 iulie, TBILISI – KAHETIA – TBILISI:

Mănăstirea Sf. David Garedji. Aici vom venera moaștele Sfântului Cuvios David, unul din cei 13 Sfinți Părinți Sirieni, dar și ale sfântului său ucenic, Cuviosul Dodo.

Mănăstirea Sf. Gheorghe – Bodbe cu mormântul care adăpostește moaștele Sfintei Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminatoarea Georgiei – unul din cele mai importante locuri de pelerinaj din Georgia. Tot aici venerăm icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni și icoana făcătoare de minuni a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe de la Zografu, cu părticică din sfintele lui moaște. Ne închinăm și în biserica nouă, care adăpostește o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului – ”Grabnic-ascultătoarea” și o Icoană diptic cu părticele din sfintele moaște ale Sfinților Mari Ierarhi și făcători de minuni Nicolae al Mirelor Lichiei și Spiridon al Trimitundei.

Continuă să citești →

8 iulie: SF. MC. EPICTET ŞI ASTION (Viaţa, Slujba, Acatistul, Scrieri)

 Sf. Mucenici Epictet şi Astion

 

 

 

(8 Iulie)
VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

Pe malul lacului Razelm, care în antichitate se numea Halmyris (sol, apă sărată), nu departe de braţul Sfântul Gheorghe al Dunării şi de actualul sat Dunavăţul de Jos, se află ruinele unei fortăreţe romano-bizantine care au fost identificate de învăţaţi cu cetatea Halmyris. Aceasta n-a fost cercetată niciodată prin săpături arheologice şi de aceea cunoştinţele noastre despre ea sunt destul de sumare. Unele ştiri izolate le avem din itinerariile antice care, indicând numele de cetăţi de pe drumurile principale ale imperiului, menţionează şi Halmyris. De asemenea, la câţiva istorici şi scriitori din epoca bizantină găsim scurte informaţii despre cetatea dobrogeană (1). Dintre aceştia amintim pe istoricul Procopie de Cezareea (secolul al VI-lea), care relatează că cetatea Halmyris se află în colţul cel mai îndepărtat al Sciţiei şi că a fost refăcută de Justinian (2). Ea mai apare într-o listă de episcopate dependente de Patriarhatul de Constantinopol, aflându-se sub jurisdicţia imediată a mitropolitului Tomisului, împreună cu alte 13 episcopii ale provinciei Sciţia (3). Continuă să citești →

8 iulie: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. M. MC. PPROCOPIE (Gr, Ro, En)

Απολυτίκιο του Αγ. Προκοπίου – 08 ΙΟΥΛΙΟΥ

Troparul şi Viaţa Sfântului Marelui Mucenic Procopie

8 iulie

Pomenirea Sfântului Marelui Mucenic Procopie, cel din Cezareea, in Palestina.

Procopie

Sfîntul Mare Mucenic Procopie a crescut în Ierusalim. El n-a fost numit de părinţii lui Procopie, ci Neania; iar Procopie a fost numit mai pe urmă de Însuşi Hristos, în vremea botezului, precum ne va arăta cuvîntul care ne stă înainte. Tot asemenea şi Ierusalimul, într-acea vreme, era numit de către păgînii închinători de idoli, nu Ierusalim, ci Elia; pentru că, după dărîmarea Ierusalimului de către Tit, fiul lui Vespasian, trecînd mulţi ani, Adrian, împăratul Romei, al cărui nume din naştere era Elie, vrînd ca în acel loc pustiit al Ierusalimului să ridice iarăşi cetate, a numit-o cu numele său, Elia. Deci, a poruncit ca nimeni să nu mai numească acea cetate Ierusalim, ci Elia. Iar aceasta a făcut-o, pentru că, purtînd ură împotriva Domnului nostru Iisus Hristos, se sîrguia nu numai să piardă de pe pămînt numele Lui preasfînt, dar şi locul unde a pătimit. El voia să-L dea pe Hristos în uitarea pomenirii oamenilor; de aceea a numit Ierusalimul, Elia.

 

În acea cetate era un bărbat slăvit şi de neam bun al senatorilor, cu numele Hristofor. El era cu credinţa creştin, dar soţia lui, cu numele Teodosia, se ţinea de păgînătatea elinească. Aceea l-a născut pe acest Procopie, de care ne stă înainte cuvîntul, şi l-a numit Neania.

  Continuă să citești →

7 iulie: Sfântul Cuvios Toma din Maleon (Viaţa, Canonul)

Sfântul Cuvios Toma din Maleon

7 iulie

Cuviosul Toma, din începutul vieţii sale în lume, a fost ostaş mare cu slava; pe de o parte pentru bogăţia sa, iar pe de alta, pentru vitejia ce o avea. El era puternic cu trupul şi viteaz în războaie, şi de multe ori a biruit cetele potrivnicilor. După aceea, iubind pe Hristos, a lăsat lumea cu toată gâlceava ei şi a luat jugul cel uşor al lui Hristos. Deci s-a îmbrăcat în chipul monahicesc, asemănându-se sărăciei şi smereniei Domnului său. Apoi, înconjurând sălaşurile monahiceşti, era povăţuit spre săvârşirea faptelor bune de nevoitorii cei plăcuţi ai luiDumnezeu întru pustnicie. Iar când a voit să meargă în pustie pentru mai desăvârşită pustnicie şi linişte, un stâlp de foc mergea noaptea înaintea lui şi Sfântul Prooroc Ilie i se arăta, povăţuindu-l în adâncurile pustiei. De nişte călăuzitori ca aceştia a fost îndreptat ca spre alt Carmel, spre muntele Malein, unde vieţuia pentru Dumnezeu şi se învrednicea de dumnezeieşti descoperiri şi vedenii.

Continuă să citești →